Pretentii civile. Speta.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
D E CI ZIA NR.1924
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
-
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantele, toate cu domiciliul ales la Cabinet avocat, cu sediul în comuna nr.772, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1027 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta SA, cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata pârâtă SC SA B reprezentată de avocat din Baroul d e Avocați P, lipsind recurentele reclamante,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.
Avocat, pentru intimata-pârâtă, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru intimata pârâtă SC SA B, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, instanța de fond făcând o justă apreciere a probelor dosarului și a dispozițiilor legale în materie atunci când a respins acțiunea reclamantelor.
Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Reclamantele, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata cotei de participare la profit pentru anul 2004, în sumă de 2926,01 pentru anul 2005 și 6070,52 lei pentru anul 2006, precum și la plata dobânzilor legale pentru fiecare sumă de bani neacordată, cu actualizarea sumelor până la plata efectivă.
În motivarea acțiunii, reclamantele au susținut că potrivit art. 137 din CCM încheiat cu pârâta pe anii 2004-2007 se prevede constituirea de către angajatoare a unui fond anual de premiere de până la 19% din profitul realizat, constituirea și repartizarea acestuia făcându-se cu acordul, în mod expres dreptul reclamantelor de a beneficia de cota de participare fiind prevăzut pe anul 2004-2007.
În dovedirea acțiunii s-au depus la dosar înscrisuri.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că acțiunea este neîntemeiată deoarece prin CCM în vigoare, pentru stimularea salariaților se constituia anual un fond de premiere de până la 19%, constituirea și repartizarea fondului făcându-se cu acordul numai pentru stimularea angajaților cu performanțe apreciabile, invocându-se excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, prescripției dreptului la acțiune și prematurității acțiunii.
Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 1027 din 11 mai 2009, a respins excepțiile prescripției dreptului la acțiune, lipsei calității procesuale active a reclamanților și prematurității acțiunii invocate de pârâtă, ca neîntemeiate.
Totodată, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune se reține că termenul de prescripție este de 3 ani întrucât obiectul cererii îl reprezintă drepturi bănești.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților s-a constatat că aceștia au calitatea de salariați ai pârâtei, fiind îndreptățiți de a solicita acordarea unor drepturi bănești, iar față de excepția prematurității acțiunii s-a reținut că aceasta este neîntemeiată întrucât obligațiile prevăzute în CCM nu au fost executate, iar scadența acestora se corelează cu perioada de valabilitate a contractului, reclamanții acționând în speță în temeiul conferit de CCM, a prelua o cotă din profit după încheierea anului economico-financiar precedent.
Pe fondul cauzei se reține că cererea reclamanților este neîntemeiată deoarece premizele constituirii cotelor de participare sunt constituite de înregistrarea de profit la sfârșitul fiecărui an și negocierea cu sindicatele a criteriilor de diferențiere și acordare a acestora și deci nu este constituit un drept subiectiv al reclamantelor la cota de participare la profit, ci doar o vocație.
Împotriva acestei sentințe reclamantele au declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Criticând sentința, reclamantele au susținut că instanța de fond nu a administrat toate probele necesare dezlegării corecte a cauzei și nici pentru achitarea cotelor de profit ce li se cuveneau, conform contractului colectiv de muncă la nivel de ramură care este aplicabil și în speță, chiar dacă în contractul colectiv de muncă pe unitate asemenea drepturi nu au mai fost prevăzute.
Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat.
Sub aspect probator, în cauză au fost administrate probe cu înscrisuri, din care rezultă dezlegarea corectă a raporturilor juridice create între părți și soluția pronunțată în cauză.
Pe fondul cauzei, reclamantelor nu li se cuvine o cotă de participare la profit solicitată prin acțiune, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru acordarea acesteia.
În primul rând, între patronat și sindicate nu a avut loc negocieri care să stabilească cota de participare la profit, modalitate concretă de acordare a acesteia, criteriile de diferențiere, iar în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, privind societățile comerciale, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 161/2003, vocația salariaților de a primi o cotă parte din profit a fost înlăturată, ea fiind recunoscută doar pentru societățile cu capital integral sau majoritar de stat prin lege specială.
O asemenea participare la cota de profit poate fi stabilită în mod exclusiv numai de către Adunarea Generală a Asociațiilor, ori o hotărâre a acționarilor prin care să fie cesionată o cotă parte din profit salariaților, ceea ce în speță nu subzistă.
Cota de participare la profit poate fi stabilită numai prin negociere, care în speță nu a existat.
În raport de toate aceste considerente se desprinde concluzia neîndoielnică în favoarea salariatelor-reclamante, nu subzistă un drept subiectiv pe deplin constituit privind acordarea cotei de profit, care constituie doar o eventuală vocație în condiții legale precis determinate, care în speță nu sunt întrunite.
În atare situație, în mod corect prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată, pe fond soluția pronunțată fiind legală și temeinică sub toate aspectele.
Nesubzistând cauze de nulitate ale hotărârii atacate, în sensul disp.art. 304 și 3041Cod pr.civilă Curtea de Apel respinge recursul de față ca nefondat în baza art. 312 din același cod.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantele, toate cu domiciliul ales la Cabinet avocat, cu sediul în comuna nr.772, județul P, împotriva sentinței civile nr.1027 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
- - --- - -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored. TL/SȘ
6 ex./13.11.2009
f- Trib.
Emis 4 comunicări/17.11.2009
Grefier
1. ,
2. ,
3. ,
4. SA,
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
