Pretentii civile. Speta. Decizia 2137/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTISECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ Șl ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 2137
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
- - -
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, cu sediul în P,-,.3,. 11, jud. P, împotriva sentinței nr. 1415 din data de 16 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC Servicii pentru Mediu SA cu sediul în B,--39, -ronson 4,. 1,.101, 109, 11, sector 2.
Dezabaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.11.2009, când Curtea, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului și pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi 10.11.2009, când a pronunțat următoarea decizie:
C U TEA:
Deliberând asupra recursului de față, în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantul - a chemat în judecată pe pârâta Servicii pentru mediu B, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 37.500 lei net, reprezentând prima ce trebuia să îi fie acordată la sfârșitul anului 2007, actualizată cu indicele inflației de la data scadenței la data plății efective și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost angajat al pârâtei în funcția de director regional, până în luna octombrie 2008, iar potrivit actului adițional nr. 718/2007, la sfârșitul anului societatea s-a angajat să plătească acestuia o primă egală cu cel puțin un salariu brut lunar, în funcție de posibilitățile economico financiare.
Reclamantul a mai arătat că la sfârșitul anului 2007 societatea a avut profit depășind cifra de afaceri estimată, din punct de vedere financiar situația societății era foarte bună, și totuși s-au acordat bonusuri salariale altor persoane, cu excepția sa, deși acei salariați erau cadre de conducere care au lucrat sub coordonarea și conducerea sa.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, arătând că reclamantul nu este îndreptățit la plata primei aferente anului 2007, întrucât nu sunt întrunite condițiile prevăzute de contractul individual de muncă, acordarea primelor fiind condiționată de rezultatele economico financiare, care nu au fost cele prognozate, iar noțiunea de posibilități financiare nu se traduce prin simpla realizare de profit, fiind o noțiune mai largă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1415 pronunțată la16 iulie 2009, Tribunalul Prahova a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință,prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajat al pârâtei începând cu data de 19.07.2006, în baza contractului individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată, înregistrat la. P sub nr. -/2006, în funcția de director regional.
De asemenea, prima instanță a mai reținut că prin actul adițional la contractul de muncă nr.718/27.06.2007(fila 24) s-a dispus majorarea salariului reclamantului și s-a stabilit că, în funcție de posibilitățile economico-financiare, la sfârșitul anului calendaristic, acesta va beneficia de o primă egală cu cel puțin un salariu brut lunar.
Instanța de fond a mai reținut că potrivit mențiunilor carnetului de muncă, contractul de muncă al reclamantului a încetat în urma demisiei acestuia iar clauza actului adițional la contractul de muncă, nu presupune acordarea primei la sfârșitul anului calendaristic ca un drept al reclamantului, ci doar ca o posibilitate, condiționată de rezultatele economico- financiare ale societății.
Prima instanț a considerat întemeiate susținerile pârâtei potrivit cărora rezultatele financiare nu reprezintă o simplă obținere de profit, ci trebuie analizate într-un cadru mai larg, având în vedere și realizările efective ale societății, cheltuielile prognozate pentru perioada următoare și planul de afaceri.
De asemenea, tribunalul a mai reținut că alți salariați ai pârâtei au beneficiat de această primă, însă acest fapt nu înseamnă că angajatorul trebuie să acorde prima și reclamantului, fiind la latitudinea sa să îi nominalizeze pe cei care, în funcție de realizările obținute și în realizarea politicii de personal a societății, vor beneficia de acest drept.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie(filele 4-7).
Recurentul-reclamant a criticat sentința sub aspectul greșitei interpretări a clauzelor convenției părților materializate prin actul adițional la contractul individual de muncă, fiindcă în realitate cerința existenței posibilităților economico-financiare la sfârșitul anului 2007 era îndeplinită și îl îndreptățea la plata primei negociate cu angajatorul.
În plus este eronată și argumentarea soluției potrivit căreia realizarea profitului nu denotă îndeplinirea condiției acordării primei anuale, fiind necesară dovada unor realizări efective a cheltuielilor prognozate și a planului de afaceri precum și înlăturarea susținerii sale că alte cadre de conducere din societate au beneficiat de primă anuală datorită existenței disponibilităților financiare, motivându-se greșit că acest fapt nu duce la concluzia obligării angajatorului de a respecta clauza din actul adițional.
Pentru aceste motive, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulate în principal, iar în subsidiar obligarea pârâtei la plata primei la nivelul unui salariu brut lunar, cu cheltuieli de judecată.
Intimata-pârâtă SC SERVICII pt.MEDIU SA Baf ormulat întâmpinare (filele 10-15) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
S-a susținut că cererea recurentului-reclamant prin care a solicitat în subsidiar admiterea în parte a acțiunii în sensul acordării unei prime anuale la nivelul unui salariu minim brut lunar este o cerere nouă, făcută pentru prima dată în recurs și drept urmare, inadmisibilă, conform art.294 alin.1 rap.la art.316 cod pr.civ.
În același timp, recursul este nemotivat întrucât nu a fost indicat temeiul său legal, iar în fondul său este neîntemeiat deoarece în mod corect prima instanță a reținut că rezultatele economico-financiare nu au fost cele prognozate pentru a justifica acordarea de prime și bonusuri către recurent.
Curtea, verificând hotărârea atacată, prin prisma criticilor aduse, a dispozițiilor legale incidente în cauză și sub toate aspectele, conform art.3041cod pr.civ. constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
Reclamantul a fost salariatul societății pârâte conform contractului individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial d e Muncă sub nr.- din 1 aug.2006.
Contractul de muncă încheiat între părți a fost modificat începând cu 1 iunie 2007 în sensul:majorării salariului pe de o parte(art.1) iar pe de alta, acordării către salariat a unei prime egale cu cel puțin un salariu brut lunar la sfârșitul anului calendaristic, în funcție de posibilitățile economico-financiare(art.2) astfel cum rezultă din Actul adițional nr.718 din 27 iunie 2007 (fila 4 dosar fond).
Această din urmă clauză contractuală a fost invocată de reclamant ca fiind temeiul juridic al acțiunii sale de a cere obligarea pârâtei la plata primei egale cu 5 salarii medii brute însumând 37.500 lei, în condițiile în care societatea angajatoare s-a apărat cu susținerea că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de contract pentru ca acțiunea să fie admisă(fila 15).
Instanța de fond, învestită cu soluționarea acestui conflict de drepturi, a hotărât prin sentința pronunțată că acordarea primei la sfârșitul anului calendaristic nu creează"automat un drept al reclamantului" ci doar posibilitatea, condiționată de rezultatele economico-financiare ale societății.
Astfel interpretate, clauzele Actului Adițional care constituie în raportul de muncă de față legea părților, au dus la o soluție netemeinică ce urmează a fi reformată pentru considerentele care preced:
Art.2 din Actul Adițional de modificare a contractului individual de muncă încheiat și semnat de părțile litigiului creează în beneficiul reclamantului, un drept afectat de modalități respectiv de condiția suspensivă a posibilităților economico-financiare ale societății în raport de care, îndeplinirea obligației corelative a societății pârâte se consolidează, devenind exigibilă și scadentă la termenul stabilit, respectiv la sfârșitul anului.
Ca orice obligație afectată de modalități, existența și exigibilitatea celei convenite de părțile din cauza de față, este afectată atât de condiția cât și de termenul -stabilite expres și clar prin art.2 din Actul Adițional sus-citat și care a fost greșit interpretat și aplicat de instanța de fond.
Astfel, tribunalul și-a întemeiat motivarea soluției pe împrejurarea că rezultatele financiare ale societății pârâte analizate într-un cadru mai larg au în vedere rezultatele efective, cheltuielile prognozate pentru perioada următoare și planul de afaceri.
Aceste aspecte însă nu au făcut obiectul convenției părților, așa încât prima instanță a reținut greșit pe de o parte că reclamantul nu are dreptul la plata primei anuale rezultat din chiar clauzele contractului său de muncă, ci doar "o posibilitate" iar pe de alta că aceasta este condiționată de existența unor rezultate financiare efective reprezentate de îndeplinirea unui plan de afaceri și anumite cheltuieli previzionate.
Așa cum s-a arătat, clauza din art.2 a Actului Adițional stabilește pentru ambele părți contractante dreptul și după caz, obligația plății unei prime anuale-afectate de o condiție și un termen ce privesc: posibilitățile economico-financiare și momentul plății, dacă condiția se îndeplinește, adică sfârșitul anului calendaristic.
Asupra condiției existenței posibilităților economico-financiare, reclamantul a produs dovada că societatea angajatoare a fost clasată în Topul Național al pe anul 2007, pe locul V (filele 38-39) iar în Topul al aceluiași an a ocupat prima poziție (fila 34).
Aceste clasări, dacă au altă semnificație decât aceea a unor rezultate economico-financiare remarcabile în anul 2007, trebuiau contestate prin mijloace de probă care să formeze convingerea instanței că alte criterii decât cele de performanță economico-financiară au stat la baza ierarhizării, pentru a se putea stabili în mod neîndoielnic că indicatori precum cheltuielile prognozate ori planul de afaceri trebuiau atinși și depășiți de salariat pentru încasarea primei anuale, așa cum a reținut instanța de fond.
În realitate, indicatorii la care s-a referit prima instanță nu au făcut obiectul convenției părților căci, în caz contrar, aceștia trebuiau înscriși ca atare în art.2 din Actul Adițional la contractul individual de muncă al reclamantului ori o astfel de formulare nu există și drept urmare, instanța de fond a adăugat, prin interpretarea dată, la contractul părților, substituindu-se voinței reale, interne a acestora, ceea ce nu îi este permis.
În plus, aceleași alte criterii, dacă ele există, au fost aplicate de societatea pârâtă altor 7 angajați"pentru realizări deosebite în cadrul societății" așa cum aceasta a recunoscut prin întâmpinarea depusă la instanța de fond, ceea ce semnifică faptul de netăgăduit, că dreptul la prima anuală s-a acordat efectiv după posibilitățile economico-financiare însă aprecierea existenței lor a aparținut în exclusivitate angajatorului, contrar clauzei contractuale negociate și semnate prin Actul Adițional cu salariatul -.
În consecință, pentru considerentele care preced, Curtea constatând fondate criticile recurentului-reclamant, va admite recursul exercitat de acesta, în temeiul art.312 cod pr.civ. cu consecința modificării în tot a sentinței în sensul că rejudecând acțiunea, o va admite în parte obligând pârâta la plata către reclamant a drepturilor bănești reprezentând o primă egală cu un salariu brut lunar calculat la nivelul sfârșitului anului 2007 și care va fi actualizată cu indicele de inflație, de la data scadenței la cea a plății efective.
Pentru justificarea acestei soluții, Curtea reține că reclamantului nu i se poate acorda suma solicitată de 37500 lei întrucât precizarea din recurs, formulată în subsidiar, că suma reprezintă valoarea a 5 salarii lunare brute de câte 7500 lei, conform majorării stabilite prin art.1 din Actul Adițional, are un caracter relativ, inechitabil și discreționar, la îndemâna unei singure părți contractante, fiind contrară clauzei art.2 care impune numai limita minimă a cuantumului dreptului la prima anuală.
Cum nu există negociată prin convenția părților și o limită maximă, posibilitatea acordării primei calculate la nivelul a mai mult de un salariu brut lunar există numai în măsura în care ambele părți contractante convin în acest sens, fiind exclusă determinarea nivelului primei de către una dintre ele, indiferent că este vorba de salariat sau de angajator.
Deși recurentul-reclamant a solicitat distinct, atât la instanța de fond cât și în cea de recurs obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată, iar cerințele art.274 cod pr.civ. sunt îndeplinite, Curtea constată că la dosar nu există nicio dovadă referitoare la cuantumul acestora, astfel că nu pot fi acordate, cererile urmând a fi respinse ca nedovedite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, cu sediul în P,-,.3,. 11, jud. P, împotriva sentinței nr. 1415 din data de 16 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC Servicii pentru Mediu SA cu sediul în B,--39, -ronson 4,. 1,.101, 109, 11, sector 2
Modifică în tot sentința și pe fond admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta să plătească reclamantului drepturi bănești reprezentând o primă egală cu un salariu brut lunar calculat la nivelul de la sfârșitul anului 2007, sumă actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății effective.
Respinge în rest acțiunea ca neîntemeiată.
Respinge cererea recurentului privind acordarea cheltuielilor de judecată în recurs ca nedovedită.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 noiembrie 2009
Președinte, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
Thnored.
Ex.5/18.12.2009
f- Tribunal
,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
