Pretentii civile. Speta. Decizia 219/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 219
Ședința publică din 26 februarie 2008
PREȘEDINTE: Pungă Titus
JUDECĂTOR 2: Bîrsescu Nicolae
JUDECĂTOR 3: Apetroaie Eufrosina
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta B - Membru GRUP, cu sediul în mun. B, sector 1, Calea, nr. 239, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1095 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 19 februarie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea recurentei să depună la dosar concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 26 februarie 2008.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Botoșani la data de 17.09.2007, reclamantul, în contradictoriu cu pârâta B, a solicitat obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 8013,52 lei, din care 7480 lei drepturi salariale cuvenite și neacordate și 533,52 lei daune materiale pentru neachitarea la termen a obligațiilor rezultate din actualizarea în raport cu indicele de inflație.
Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că, deși atât în contractul individual de muncă încheiat cu pârâta, cât și în contractul colectiv de muncă, în clauzele acestora a fost prevăzut că salariații beneficiază cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe (art. 168), el nu a beneficiat de aceste drepturi pe anii 2004-2006.
Pârâta, deși a fost legal citată, nu a formulat întâmpinare și nici nu și-a trimis reprezentant în instanță.
Tribunalul Botoșani, prin sentința civilă nr. 1095 din 22.10.2007, a admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturi salariale restante pentru anii 2004 - 2007 în cuantum brut de 7480 lei din care vor fi scăzute contribuțiile pentru bugetul de stat, drepturi ce vor fi actualizate în raport cu indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajatul pârâtei până la data de 20.02.2007 și potrivit art. 168 din contractul colectiv de muncă, aplicabil pe anii 2004, 2005, 2006, salariații beneficiau de câte o suplimentare în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, drepturi ce trebuiau acordate cu 15 zile înainte de fiecare eveniment, pretenții pe care pârâta nu a făcut dovada că i le-a plătit reclamantului.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat recurs, criticând-o ca netemeinică și nelegală, invocând pe cale de excepție prescripția dreptului la acțiune, susținând că în speță termenul ar fi de 6 luni de la nașterea dreptului la acțiune, potrivit art. 283 lit. e din Codul muncii și nu de 3 ani potrivit art. 283 lit. c din același act normativ.
Pe fondul cauzei, recurenta susține că, potrivit art. 168 alin. 2 din contractul colectiv de muncă pe anul 2003, suplimentările care fac obiectul cauzei s-ar fi introdus în salariu de bază, situație menținută și în anii 2004 - 2006, în plus consideră și calculul drepturilor eronat, în sensul că acesta nu se face la salariu mediu, ci la salariu de bază.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate de pârâtă, curtea constată că acesta este neîntemeiat, motivat de următoarele considerente:
Cu privire la excepția invocată, respectiv prescripția dreptului la acțiune și invocarea în acest sens a art. 283 lit. e din Codul muncii, curtea constată că această excepție nu este dată, întrucât obiectul cauzei, așa cum rezultă din conținutul acțiunii promovate de reclamant, îl reprezintă drepturi salariale cuvenite și neacordate, potrivit art. 283 lit. c din Codul muncii și nicidecum neexecutarea contractului colectiv de muncă, cum în mod greșit susține pârâta recurentă.
În ce privește criticile pe fondul cauzei, curtea le consideră ca fiind neîntemeiate, întrucât, pe de o parte, dispozițiile art. 168 ale contractului colectiv de muncă valabil pe 2004 - 2006 stipulează în mod clar că salariații beneficiază de câte o suplimentare în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, iar la alin. 2 al aceluiași articol, de care se prevalează pârâta, se face într-adevăr precizarea că suplimentările vor fi introduse în salariu de bază, însă conform modalității și condițiilor ce vor fi negociate cu, situație nedovedită de recurentă.
Așa fiind, față de cele ce preced, curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1. pr. civ. va respinge, ca nefondat, recursul.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta B - Membru GRUP, împotriva sentinței nr. 1095 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 februarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond:;
29.02.2008
Președinte:Pungă TitusJudecători:Pungă Titus, Bîrsescu Nicolae, Apetroaie Eufrosina
