Pretentii civile. Speta. Decizia 2243/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2243/R/2008
Ședința publică din 18 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca
JUDECĂTOR 2: Adrian Repede
JUDECĂTOR 3: Marta Carmen
GREFIER:
S- luat în examinare recursul declarat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 1652 din 15 septembrie 2008 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantului intimat, avocat cu delegație la dosar, lipsă fiind reclamantul intimat și reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul a fost depus și motivat în termen legal, a fost comunicat cu intimatul și este scutit de taxe judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care la acest termen reprezentantul reclamantului depune întâmpinare prin care solicită respingerea recursului. Arată că nu mai sunt alte cereri și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței de fond, cu cheltuieli de judecată. Susține oral întâmpinarea depusă.
CURTEA
Deliberând asupra recursului declarat, reține:
Prin sentința civilă nr. 1652 din 15.09.2008 pronunțată de Tribunalul Sălajs -a admis acțiunea reclamantului împotriva pârâtei SC SA B și, în 8.409.300 lei reprezentând prima de Paște și C cuvenite pentru perioada 2004-2006.
Pârâta a fost obligată să-i plătească reclamantului cheltuieli de judecată în suma de 500 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că eclamantul a fost angajat al pârâtei, cu contracte individuale succesive pe durată nedeterminată, în perioada 30.09.2003 - 02.07.2006.
În această calitate, reclamantul trebuia să beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu mediu pe unitate, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C așa cum reiese din conținutul art.168 pct.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Potrivit dispozițiilor art.7 alin.2 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
În conformitate cu prevederile art.243 alin.1 din Codul muncii, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, dispoziție prevăzută și de art.30 alin.1 din Legea nr.130/1996 privind Contractul colectiv de muncă.
Contractul colectiv de muncă nr. 289/15.02.2006 la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006 preia la art.176 prevederile Contractului colectiv de muncă nr. 53346/06/25.04.2000, a cărui valabilitate a fost prelungită prin acte adiționale succesive, dreptul salariaților din aceste ramuri ale economiei de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu de bază.
Aceste drepturi sunt prevăzute și în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății pârâte.
După cum reiese din actele depuse la dosar, cât și din analiza drepturilor salariale primite de acesta și înscrise în carnetul de muncă, drepturile salariale cuvenite cu ocazia sărbătorilor de Paște și C nu au fost acordate.
Susținerile pârâtei din întâmpinare în sensul că, suplimentările pe anii 2004-2006 nu se cuvin reclamantului, ele fiind introduse în salariul fiecărui angajat pe anul 2003, nu au nici un temei.
Având în vedere aceste considerente, instanța a obligat pârâta să-i plătească reclamantului suplimentările salariale ce trebuiau acordate pentru sărbătorile de Paște și C aferente perioadei lucrate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA B solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamatului.
În memoriul de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 3041proc. civ. se învederează că s-a făcut o greșită interpretare și aplicare a Contractului colectiv de muncă, întrucât conform Actului adițional la acesta cu nr. 1602/2003, primele de Paști și de C au fost achitate salariaților prin includerea lor în salariul de bază. Începând cu anul 2003 suma de 1.140.000 lei vechi nu a mai fost scoasă din salariul de bază astfel că reclamantul a încasat drepturile ce i se cuveneau.
Greșit s-a calculat suma datorată reclamantului în raport cu salariul mediu brut pe, deoarece potrivit art. 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă aceste suplimentări se calculează în raport cu salariul de bază mediu pe.
Un alt motiv de recurs este prescripția dreptului la acțiune cu privire la prima de Paști pe anul 2004.
Recursul este întemeiat în parte.
Reclamantul a promovat acțiunea la 20.12.2007, pretențiile sale putând viza o perioadă de 3 ani anterioară acestei date, respectiv 20.12.2004, ce se încadrează în termenul general de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Pretențiile vizând prima de Paști pentru anul 2004 apar ca prescrise, sărbătorile de Paști situându-se de obicei în lunile aprilie - mai.
Susținerea recurentei că prin includerea celor două prime, de Paști și de C, în salariul de bază în anul 2003, pârâta ar fi făcut plata acestor drepturi și în anii 2004-2006, nu poate fi primită.
Dacă această susținere ar fi reală, ar fi însemnat o majorare cu sumă egală a salariilor tuturor angajaților.
De fapt se deduce că "includerea" primelor de Paști și de C în anul 2003 în salariul de bază a reprezentat o modalitate de plată a acestor prime, în sume egale în fiecare lună a anului, iar nu o majorare a salariului de bază, începând cu anul 2003.
La stabilirea cuantumului acestor prime aferent celor trei ani, instanța a avut în vedere adresele emanând de la pârâtă, ce menționează salariile medii brute care sunt rezultatul negocierilor anuale între patronatul și.
Criticile aduse sentinței nefiind întemeiate, Curtea în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 3. proc. civ. urmează a se admite în parte recursurile declarate de pârâte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr.1652 din 15 sept.2008 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că înlătură obligația pârâtei la plata suplimentării salariale corespunzătoare sărbătorii de Paște pe anul 2004 în favoarea reclamantului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din, 18 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red.AR
Dact./3ex.
19.12.2008
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Adrian Repede, Marta Carmen
