Pretentii civile. Speta. Decizia 249/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - Drepturi bănești -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 249

Ședința publică din 10 martie 2009

PREȘEDINTE: Andrianu Virgil

JUDECĂTOR 2: Gheorghiu Neculai

JUDECĂTOR 3: Ciută Oana

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtaB - Membru Grup, cu sediul în B, sector 1,-, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.42din8 ianuarie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă, în dosarul nr-.

La apelul nominal a răspuns avocat, care substituie pe avocat pentru pârâta recurentă, lipsă fiind reclamantul intimat.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.

Avocat, pentru pârâta recurentă, reiterând motivele invocate în scris la dosar, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat. Totodată a solicitat cheltuieli de judecată.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Suceava la data de 15 decembrie 2008, reclamantul, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, obligarea acesteia la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate în sumă de 5781 lei, reprezentând primele de sărbători în perioada 2005 - 2007, actualizate în raport de rata inflației la data plății.

În motivarea acțiunii, a arătat că este angajatul pârâtei din 29 februarie 2000 până în prezent, iar în conformitate cu Contractul colectiv de muncă la nivel de societate, trebuia să beneficieze cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de suplimentări salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe, drepturi care nu au fost acordate, începând cu anul 2004.

Pârâta, legal citată, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât din anul 2003, suplimentările salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și C au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat.

La ultimul termen de judecată, pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului, cu motivarea că drepturile salariale pretinse de reclamant nu se regăsesc în enumerarea expresă a indemnizațiilor, sporurilor și adaosurilor intrate în sfera noțiunii de salariu, conform Capitolului V din Contractul colectiv de muncă și, ca urmare, dreptul la acțiune pentru neexecutarea unei asemenea clauze se prescrie în termen de 6 luni, conform art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii.

Tribunalul Suceava - secția civilă, prin sentința nr. 42 din 8 ianuarie 2009, dispus următoarele: a respins excepția prescripției dreptului la acțiune; a admis acțiunea reclamantului, promovată în contradictoriu cu

Pe cale de consecință, unitatea pârâtă a fost obligată să plătească reclamantului suma de 5781 lei cu titlu de drepturi salariale, actualizată în raport de indicele de inflație la data plății.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art. 168 din Contractul colectiv de muncă pe anul 2004, angajații acestei unități beneficiau de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, drepturi care trebuiau acordate cu 15 zile înainte de fiecare eveniment.

Coroborând dispozițiile art. 168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2004, cu dispozițiile art. 168 din Contractul colectiv de muncă pentru anii 2005, 2006 și 2007, instanța de fond a apreciat că părțile semnatare ale Contractului colectiv de muncă la nivelul au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de art. 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă și în cursul anilor 2004 - 2007, înțelegerea fiind ca aceste suplimentări să fie incluse în salariul de bază doar în anul 2003.

Cum pârâta nu și-a îndeplinit astfel obligațiile ce-i reveneau potrivit dispozițiilor art. 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă și nu i-a plătit reclamantului suplimentările salariale de C și de Paște, pentru anii 2005 - 2007, în cuantum de 5781 lei, conform adresei nr. 6942 din 28 noiembrie 2007, emisă de pârâtă.

Față de aceste considerente, conform art. 161 alin. 4 din Codul muncii, acțiunea reclamantului a fost admisă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta B, criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art. 299 și următoarele din Codul d e procedură civilă.

Recurenta pretinde că a achitat toate drepturile salariale prevăzute în contractul colectiv de muncă, iar din anul 2003 drepturile salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază al angajaților.

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, Curtea reține că recursul B este nefondat.

Obiectul conflictului individual de muncă constă din plata unor drepturi salariale neacordate. Textul art. 168 alin. 1 și 2 din Contractul colectiv de muncă se află în afara oricărei ambivalențe.

Potrivit acestui text, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale - cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.

Tot potrivit aceluiași articol, în anul 2003 suplimentările salariale menționate au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Dreptul dedus judecății are un caracter actual. se referă la modalitățile concrete de acordare., recurenta nu-și poate invoca propria culpă pentru omisiunea angajării negocierilor, ca motiv temeinic de exonerare de răspundere.

Pârâta, nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau potrivit dispozițiilor art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă și nu i-a plătit reclamantului suplimentările salariale de C și de Paște pentru anii 2005 - 2007, în cuantum de 5781 lei conform adresei nr. 6942 din 28 noiembrie 2007, emisă de pârâtă.

Dovada plății se face în condițiile art. 163 din Codul muncii, anume, în principal, cu statele de plată, însă unitatea recurentă n-a făcut vreo dovadă în acest sens.

Cum criticile recurentei B nu sunt justificate.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă și al dispozițiilor mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtaB - Membru Grup, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.42din8 ianuarie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă, în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 10 martie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud. fond:

-

Tehnored.

Ex. 2 / 23.03.2009

Președinte:Andrianu Virgil
Judecători:Andrianu Virgil, Gheorghiu Neculai, Ciută Oana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 249/2009. Curtea de Apel Suceava