Pretentii civile. Speta. Decizia 284/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
Dosar nr- DECIZIE Nr. 284/2008
Ședința publică de la data de 24 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doru Octavian Pîrjol Năstase judecător
- - - - judecător
- - judecător
- - grefier
***************************************************
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâții: MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR- DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, ambele îndreptate împotriva sentinței civile nr.1013 din 07 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns consilier juridic cu delegație de reprezentare pentru recurentul- pârât - Direcția Generală a Finanțelor Publice N, lipsă fiind recurentul Ministerul Justiției și intimata - reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că în cauză au fost declarate două recursuri, ambele declarate și motivate în termen și legal scutite de plata taxei de timbru.
Reprezentanta recurentului - pârât F-DGFP N arată că nu are cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat în cauză sau alte chestiuni prealabile, instanța constată recursurile în stare de judecată, acordând cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurentul pe care îl reprezintă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
E
-deliberând-
Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1013/C/7.12.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul -
- fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor;
- a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta și au fost obligați pârâții Curtea de APEL BACĂU, Ministerul Justiției și Tribunalul Bacău la plata drepturilor salariale, reprezentând diferențe de premiu anual aferente anilor 2004-2005, rezultată din majorarea cu 40% a indemnizației de încadrare conform art. 28 din OUG24/2004, în cuantum actualizat cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective;
- a fost obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce și să includă în bugetul Ministerului Justiției fondurile bănești necesare plății drepturilor salariale acordate reclamantei în cauză.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor s-a reținut că este nefondată întrucât:
Potrivit art.19 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, MEF coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la titularul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În același sens, se înscriu și dispozițiile art.3 alin.1 pct.2 din HG208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor Publice și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit cărora, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are în principal ca atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul de lege a rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
În lumina acestor atribuții, nu pot fi invocate doar competențele ordonatorului principal de credite, Ministerul d e Justiție, pentru a ignora răspunderea legală ce îi revine Ministerului Economiei și Finanțelor pretinzând astfel lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că acțiunea este întemeiată, motivat de următoarele considerente de fapt și de drept:
Reclamanta îndeplinește funcția de judecător, iar în conformitate cu prevederile art.21 alin.1 din OUG nr.24/2004 are dreptul la un premiu anual care este echivalent cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se face premierea.
Instanța a reținut că reclamanta beneficiat de plata premiilor anuale pentru anii 2004 și 2005, însă fără a se i se lua în calcul la acordarea acestor premii a majorării indemnizației de încadrare cu 40%, astfel cum e prevăzută de dispozițiile art.28 din OUG nr.24/2004.
Nu pot fi reținute, în acest context, apărările pârâtului Ministerul Justiției, prin care se arată că premiul anual este egal cu valoarea de referință sectorială înmulțită cu coeficientul de multiplicare corespunzător, la care se adaugă sporul de fidelitate, fiind excluse orice alte sporuri. Dat fiind dispozițiile legale anterior menționate, indemnizația de încadrare brută lunară cuprinde și majorarea de 40%.
Față de considerentele reținute, instanța a constatat că reclamanta este îndreptățită la o majorare a bazei de calcul al premiului anual cu 40% și plata diferenței dintre suma astfel rezultată și cea efectiv plătită.
În considerarea principiului reparației integrale a prejudiciului, obligația de plată cu acest titlu a drepturilor salariale cuvenite impune actualizarea sumelor aferente cu indicele de inflație la plata plății efective.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat, în calitatea sa de coordonator al activităților referitoare la sistemul bugetar, să aloce și să includă în bugetul Ministerului Justiției suma necesară pentru plata acestor drepturi acordate.
mpotriva hotărârii date de instanța de fond, în termen, legal scutit de plata taxelor judiciare și motivat, au declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice N pentru Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, înregistrate pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-; ambii au solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Motivând recursul declarat Ministerul Economiei și Finanțelor, a invocat nelegalitatea sentinței raportat la reținerea calității sale procesual pasive, în acest sens s-a susținut că nu poate fi confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat, având ca și competență doar elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite - în speță Ministerul Justiției - cu respectarea procedurii prev. de Legea 500/2002.
În ceea ce privește recursul Ministerului Justiției, s-a invocat ca și motiv de modificare, încadrabil în cazul prev. de art. 304 pct. 9.pr.civ. faptul că procentul de 40% prev. de art. 28 din OUG43/2002 avut caracterul unui adaos de natură salarială ce nu se includea în îndemnizația de încadrare brută lunară, fiind reglementat ca și spor - cu excepția formulării aduse de OUG24/2004, ce l-a reglementat ca și majorare a îndemnizației de încadrare brută lunară; însă nici pentru această perioadă nu poate fi interpretat în susținerea tezei că ar fi fost inclus în indemnizația de încadrare brută lunară, întrucât OUG177/2002 reglementa expres caracterul unitar al îndemnizației de încadrare brută lunară și situațiile în care indemnizația majorată reprezenta indemnizație de încadrare brută lunară.
Intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare și nici alte cereri; nici intimații pârâți Tribunalul Bacău și Curtea de APEL BACĂU nu au formulat cereri.
Curtea, examinând recursurile declarate în raport de motivele invocate, precum și din oficiu conf. art. 3041.pr.civ. de actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
1. Privitor la recursul declarat de Ministerul Justiției se constată că motivul invocat nu poate susține admiterea recursului pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Într-adevăr, în forma inițială a art. 28 alin.4 din OUG43/2002 pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție s-a acordat un drept salarial cu titlu de spor ( " Personalul prevăzut la alin. (1) - (3), precum și judecătorii care compun completele specializate în infracțiunile de corupție, potrivitart. 29alin. (2) din Legea nr. 78/2000, primesc pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție un spor de 30% din indemnizația de încadrare lunară, respectiv solda lunară, în cazul ofițerilor de poliție judiciară " )
Ulterior însă, prin art. 4 pct. 15 al Titlului II din OUG.24/21.04.2004, s-a modificat conținutul alin.4 al art. 28 din OUG43/2002 atât sub aspectul cuantumului respectivului drept salarial, cât și al naturii sale - devenind majorare a indemnizației brute lunare. ( " Personalul prevăzut la alin. (1) și judecătorii care compun completele specializate în infracțiunile de corupție, potrivitart. 29din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de o majorare cu 40% a indemnizației de încadrare brute lunare, iar personalul prevăzut la alin. (2) și (3) beneficiază de o majorare cu 30% pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție " ).
În atare împrejurări beneficiarii vizați de textul normativ au dobândit un bun în accepțiunea art.1 al primului Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și legitimă că vor beneficia de toate drepturile decurgând din acesta.
Faptul că la distanță de 7 luni prin Legea 601/2004 s-a revenit asupra naturii dreptului salarial în discuție, retransformându-l în spor, a constituit o ingerință care deși a îmbrăcat forma unui act normativ, nu a respectat condițiile tezei a II-a art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție.
În ceea ce privește aplicabilitatea exclusivă a dispozițiilor art. 3 alin.1 din OUG177/2002 - așa cum s-a solicitat de către recurentul Ministerului Justiției - aceasta nu poate fi primită atât timp cât respectivele dispoziții contraveneau dispozițiilor art. 98 Legea 92/92 - în varianta în vigoare pentru perioada în discuție - conf. cărora magistrații beneficiau de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratură, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, pentru participare la ședințe de judecată, de sporuri pentru vechime în muncă, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pentru titluri științifice, precum și de alte drepturi reglementate prin lege; abia prin art. 73 din Legea 303/2004 se face trimitere la criteriile art. 3 alin.1 din OUG177/2002 în stabilirea remunerației magistraților; însă și perioadei ulterioare intrării în vigoare a dispozițiilor Legii 303/2004 nu-i pot fi aplicate respectivele dispoziții având în vedere că armonizarea legislației salariale a magistraților cu principiile CEDO și ale actelor normative interne s-a făcut abia prin OUG27/2006 ( în acest sens stă expunerea de motive a OUG27/2006: "luând în considerare că actuala grilă de salarizare a judecătorilor și procurorilor este întemeiată pe vechea reglementare abrogată prin intrarea în vigoare aLegii nr. 303/2004privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin care au fost aduse modificări substanțiale ale prevederilor referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor cu incidență asupra salarizării ").
Prin urmare, față de cele expuse recursul Ministerului Justiției urmează a fi respins ca nefondat.
2. Referitor la recursul Ministerului Economiei și Finanțelor, se constată că susținerea lipsei calității sale procesual pasive este neîntemeiată prin prisma interpretării dispozițiilor art. 4 alin.2 din Legea 500/2002, modif.- conf. cărora sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute laart. 1alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite - în coroborare cu cele ale art. 19 din același act normativ - ce reglementează rolul Ministerului Finanțelor Publice ( respectiv alin.1 lit."a, g, i" ) și cu principiile și strategia vizate de HG232/2005 ( " 3. Plata drepturilor salariale restante - - și asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii a magistraților și personalului auxiliar; 3.2 Plata sumelor datorate ca drepturi salariale magistraților și personalului auxiliar de specialitate, pentru care nu există hotărâri judecătorești aferente perioadei 2000 - 2004"
Față de toate cele expuse, constatând și că nu sunt alte motive de ordine publică care să fie analizate din oficiu, în baza art. 312 cod pr.civilă, ambele recursuri vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Respinge ca nefondate recursurile declarate de MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR- DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, împotriva sentinței civile nr.1013/C/ din 07 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata- reclamantă.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, azi 24.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Doru Octavian Pîrjol Năstase, Anamaria Monica
GREFIER,
Red.sent./
Red.dec.rec.
Tehnored.G- 2 ex.
27.03/04.04.2008
Președinte:Doru Octavian Pîrjol NăstaseJudecători:Doru Octavian Pîrjol Năstase, Anamaria Monica
