Pretentii civile. Speta. Decizia 289/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.289/
Ședința publică din 18 martie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în com. nr.134, jud.M, împotriva sentinței civile nr.1943 din 18 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant, lipsă fiind intimatul reclamant și intimatul pârât Primarul com..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru.
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate în sensul obligării intimatului pârât la plata drepturilor stabilite prin sentința primei instanței cu începere de la data de 14 noiembrie 2004.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1943 din 18 decembrie 2007, Tribunalul Mureșa admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 1 ianuarie 2004 - 13 noiembrie 2004; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei și a obligat pârâtul la plata în favoarea fiecărui reclamant a indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază pentru perioada 04.11.2004 - 01.11.2006 pentru reclamantul și începând cu 04.11.2007 pentru reclamantul; instanța de fond a dispus actualizarea acestor sume în funcție de rata inflației și a obligat pârâtul să includă în bugetul local sumele necesare drepturilor bănești acordate.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a soluționat excepția prescripției dreptului material la acțiune constatând că pentru perioada 1 ianuarie 2004 - 13 noiembrie 2004 sunt incidente pre.vart.166 alin.1 Codul muncii.
Cu privire la restul pretențiilor, instanța de fond a apreciat că potrivit art.13 din Legea 138/1999 cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bată de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază. Potrivit art.1 din Legea 138/1999 dispozițiile acestei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul ministerului Apărării național, Ministerului d e Interne, serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și ministerului Justiției.
În temeiului art.9 alin.4 din OUG 63/2003 ministrul Administrației și Internelor a emis Ordinul 496/28.07.2003 prin care a fost completat Ordinul MI nr.275/2002 în sensul în care "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Instanța a apreciat că această completare îi vizează și pe reclamanți care-și desfășoară activitatea ca personal civil în sensul dat de art.31 pct.1 din Ordinul MI nr.275/2002. este evident că această măsură a înlăturat discrepanțele în ceea ce privește drepturile de natură salarială acordate personalului aflat în subordonarea și/sau coordonarea instituțiilor prev. de art.1 din Legea 138/1999, asigurându-se astfel egalitatea de tratament salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități.
Apreciind asupra celor de mai sus instanța de fond s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul.
Recurentul a criticat hotărârea atacată cu referire la modul de soluționare a pretențiilor sale, mai exact, a perioadei pentru care s-a dispus obligarea pârâtului la plata sporului de dispozitiv.
În acest sens recurentul a arătat că prin cererea de chemare în judecată a solicitat obligarea pârâtului la plata sporului de dispozitiv cu începere de la 1 ianuarie 2004. Cu toate acestea instanța de fond nu a dat curs solicitării sale și a obligat pârâtul la plata sporului de dispozitiv cu începere de la 14.11.2007, respectiv data introducerii acțiunii. Hotărârea atacată nu cuprinde nici un argument care să stea la baza soluției adoptate în sensul nepronunțării instanței în totalitate asupra pretențiilor cuprinse în acțiune.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea dedusă judecății reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Primarul comunei în calitatea sa de ordonator principal de credite la plata sporului de dispozitiv începând cu 01.01.2004.
Instanța de fond analizând prin prisma art.166 alin.1 Codul muncii, a admis în mod temeinic excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2004 - 13.11.2004.
Cu referire la perioada în care reclamantul a solicitat plata drepturilor bănești reprezentând sporul de dispozitiv, perioadă situată în afara termenului de prescripție, instanța de fond a apreciat că pretențiile sunt întemeiate prin prisma disp.rt.13 din Legea nr.138/1999 coroborate cu art.1 din aceiași lege, precum și prin prisma dispozițiilor cuprinse în Ordinul nr.496/28.07.2003 a Ministrului Administrației și Internelor ordin care a completat Ordinul nr.275/2002.
Cu toate acestea prin hotărârea pronunțată instanța a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului recurent a sporului de dispozitiv începând cu data de 143.11.2007 (data introducerii acțiunii) precum și în continuare. În cuprinsul hotărârii atacate instanța de fond nu a argumentat de ce a omis a soluționa pretențiile reclamantului cuprinse în intervalul 14.11.2004 - 14.11.2007.
Având în vedere aceleași argumente reținute de instanța de fond, Curtea apreciază că acțiunea reclamantului este întemeiată și pentru intervalul arătat mai sus astfel că în conf. cu disp.art.304 ind.1, 304 pct.9 și 312 alin.3 pr.civ. va admite recursul declarat, va modifica în parte hotărârea atacată și va obliga pârâtul la plata în favoarea reclamantului a sporului de dispozitiv începând cu data de 14.11.2004, astfel cum acesta a solicitat prin acțiune.
Celelalte dispoziții din hotărârea atacată vor fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în com. nr.134, jud.M, împotriva sentinței civile nr.1943 din 18 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- și în consecință:
Modifică în parte sentința recurată în sensul obligării pârâtei la plata drepturilor stabilite în favoarea reclamantului recurent, începând cu data de 14 noiembrie 2004.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 martie 2008.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
ptr., fiind
în concediu, semnează
prim grefier
Red.
Tehnored.
2 exp.
09.07.2008.
Jud.fond:-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
