Pretentii civile. Speta. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.30/CM

Ședința publică din data de 21 ianuarie 2008

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Jelena Zalman

JUDECĂTORI: Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu

- - -

Grefier - - -

Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de pârâtaSC ART SRL, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr. 1530 din 19 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în T,-, -. B,. 18, județul T având ca obiect conflict de muncă - contestație decizie concediere.

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 15.01.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, la cererea părților, în vederea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 17.01.2008 și la data de 21.01.2008.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin cererea formulată la ribunalul Tulcea, contestatoarea a formulat contestație împotriva deciziei nr.46/27.03.2007 emisă de "Tehnic Art " T, solicitând anularea acesteia ca nelegală și netemeinică, reintegrarea în muncă și plata drepturilor salariale cuvenite.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, prin decizia contestată, înregistrată la. T la data de 03.04.2007, i-a fost desfăcut contractul individual de muncă încheiat la data de 01.07.2007, în conformitate cu disp.art.61 lit.a din Codul muncii, motivat de faptul că a încălcat art.33 din regulamentul intern din contractul colectiv de muncă, precizându-se totodată că a săvârșit o faptă ce reprezintă "o abatere gravă de la obligația funcției de vânzător".

Din cuprinsul deciziei nu rezultă care este acea "abatere gravă, de care s-a folosit angajatorul pentru a-și motiva decizia. Mai mult, nici la angajare și nici după aceea nu a citit și semnat de luare la cunoștință nici regulament intern, care să cuprindă eventuale obligații sau abateri disciplinare, nici fișa postului. Aceste două anexe ale contractului de muncă lipsesc cu desăvârșire din unitate, niciunul dintre salariați neștiind de existența lor. La angajare a fost anunțată că va asculta doar de patroni, și cuvântul lor va fi "literă de lege", pentru că este o societate particulară.

Ancheta disciplinară care a stat la baza desfacerii contractului de muncă este efectuată cu nerespectarea dispozițiilor legale din Codul muncii și anume nu au luat în considerare declarația reclamantei cu privire la cele cercetate.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

În motivare, intimata a arătat că este adevărat că a fost salariata sa contestatoarea și că, din momentul angajării i-au fost explicate atribuțiile de serviciu.

Intimata a învederat instanței că în urma unor controale efectuate în contabilitatea sa, au fost constatate o serie de nereguli grave, care țineau de anumite facturi întocmite de către contestatoare.

A mai precizat intimata că, dată fiind gravitatea situației a numit un expert contabil autorizat în vederea efectuării unui control contabil amănunțit, ocazie cu care au fost constatate din ce în ce mai multe probleme și fapte grave săvârșite de către contestatoare.

Astfel, a arătat intimata, a fost constituită o comisie de disciplină condusă de către un expert contabil autorizat, procedându-se la efectuarea unei cercetări disciplinare, în baza referatului întocmit de această comisie, în final contestatoarei să îi fie desfăcut contractul de muncă în baza art.61 lit.a) din Codul muncii.

Prin sentința civilă nr.1530/19.09.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea, s-a admis în parte contestația formulată de contestatoarea, a fost anulată decizia nr.46 din 17 martie 2007 emisă de intimata "Tehnic Art " T ca nelegală și netemeinică și a fost obligată intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea începând cu data de 21 mai 2007.

S-a luat act de renunțarea la capătul de cerere cu privire la reintegrarea în funcție.

A fost respins ca nefondat capătul de cerere cu privire la plata de daune morale.

Au fost respinse ca nefondate, excepția tardivității emiterii deciziei de concediere și excepția nulității absolute a deciziei.

A fost obligată intimata la 1000 lei cheltuieli de judecată către contestatoare.

În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarele considerente:

Emiterea adeverinței de salariu cumpărător nr.97 (reținută ca și abatere disciplinară în sarcina contestatoarei), a avut loc la data de 27.10.2006, iar intimata a dispus concedierea contestatoarei ca și sancțiune disciplinară, prin decizia contestată, la data de 27.03.2007 (data înregistrării acestei decizii la intimată), deci mai înainte de termenul de 6 luni de la data săvârșirii faptei, prevăzut de textul de lege sus - citat.

Prin decizia contestată, înregistrată sub nr.46/03 apr.2007, s-a dispus concedierea contestatoarei în conformitate cu prevederile art.61 lit.a) din Codul muncii, începând cu data de 02.04.2007.

Pentru a se dispune astfel, s-au reținut în preambulul deciziei contestate referatul întocmit de comisia de disciplină, înregistrată sub nr. 32/15.03.2007 și procesul-verbal de cercetare disciplinară întocmit de comisia de disciplină înregistrată sub nr.23/09.03.2007.

Potrivit procesului-verbal de constatare nr.23 din data de 09.03.2007, comisia de disciplină (constituită în baza procesului-verbal de constituire nr.21/09.03.2007), în urma verificării modului de folosință a formularelor cu regim special, a constatat existența următoarelor fapte săvârșite de către contestatoare.

Așa după cum rezultă din încheierea de ședință din 19 sept.2007, intimata a recunoscut că nu deține nici contract colectiv de muncă și nici o fișă a postului în ceea ce o privește pe contestatoare.

Ori, în condițiile în care nu există o fișă a postului din care să rezulte care anume au fost atribuțiunile de serviciu ale contestatoarei, instanța nu putea aprecia dacă emiterea de facturi fiscale și efectuarea operațiunilor contabile ulterioare emiterii acestora, intrau în sarcina acesteia.

În condițiile în care nu s-a făcut dovada că emiterea facturilor fiscale era una din atribuțiile de serviciu ale contestatoarei, nu se putea reține culpa contestatoarei cu privire la emiterea greșită a facturii nr.- din 19.03.2006, care s-a constatat a fi antedatată și nici cu privire la efectuarea operațiunilor contabile ulterioare emiterii acesteia.

Conform prevederilor art.78 alin.1:

"În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul".

Instanța reține că, contestatoarea a declarat că, începând cu data de 21 mai 2007, s-a angajat la un alt angajator precizând că solicită obligarea intimatei la plata drepturilor salariale de la data concedierii până la 21.05.2007.

În consecință, instanța a obligat intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, începând cu data emiterii deciziei de concediere și până la data de 21 mai 2007.

Având în vedere că, în ședința din data de 19 sept. 2007, contestatoarea a solicitat a se lua act că renunță la capătul de cerere privind reintegrarea sa, instanța a luat act de renunțarea la capătul de cerere cu privire la reintegrarea în funcție a contestatoarei.

Având în vedere că, contestatoarea nu a făcut dovada că, prin măsura dispusă de intimată, că i s-a adus atingere onoarei, demnității, ori reputației, instanța a respins capătul de cerere cu privire la plata de daune morale, ca nefondat.

Având în vedere prevederile art.274 Cod proc.civ. și văzând că în cauză contestatoarea a efectuat cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, în cuantum de 1000 RON conform chitanței nr.1/19.09.2007, a obligat intimata la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către contestatoare.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta "Tehnic Art "

În motivarea recursului a invocat în esență următoarele:

În mod greșit prima instanță a admis în parte contestația formulată de, având în vedere că această decizie a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art.61 lit.(a), art.264 pct.1, art.263 alin.2 din Codul muncii.

Instanța a reținut că societatea nu deține pentru fiecare angajat în parte o fișă a postului.

Deși nu există o fișă a postului, există contractul individual de muncă, în care sunt precizate obligațiile funcției pe care intimata o ocupa în cadrul firmei, în plus, din momentul angajării acesteia i-au fost clar explicate, urmând ca în cazul unor eventuale neînțelegeri să ceară lămuriri. Inexistența unei fișe a postului nu constituie o cauză de nulitate a deciziei de concediere.

Deoarece, exista o strânsă relație de prietenie între patronii firmei și intimată, la angajarea în funcție i s-au acordat atribuții mult mai importante decât cele prevăzute pentru funcția de vânzător și anume atribuții de control, de completare a unor acte și contracte, urmând ca acestea să fie semnate de administrator.

Prin urmare, intimata îndeplinea aceste atribuții în mod curent, întocmirea de facturi, emiterea de adeverințe și eliberarea chitanțelor - constituind o parte din sarcinile sale efectuate în mod repetat.

Contestatoarea a întocmit facturi, chitanțe și adeverințe cu nerespectarea normelor legale, ceea ce constituie o gravă abatere de la normele legale, regulile prevăzute în contractul individual de muncă, necesitând adoptarea unor sancțiuni corespunzătoare.

Analizând sentința recurată în lumina criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefundat pentru următoarele considerente:

Prin decizia nr.46/27.03.2007 emisă de intimată s-a dispus concedierea contestatoarei conform art.61 lit.(a) din Codul muncii, începând cu data de 2.04.2007, pentru abatere gravă de la obligațiile funcției de vânzător.

La aplicarea sancțiunii, s-a avut în vedere referatul întocmit de către comisia de disciplină înregistrat sub nr.32/15.03.2007 și s-au apreciat ca fiind încălcate prevederile art.33 din regulamentul intern, referitoare la abateri de la regulile de disciplină a muncii.

Abaterea disciplinară este, potrivit art.263 alin.(2) Codul muncii, o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Pentru a putea stabili ce abateri disciplinare a săvârșit salariatul, angajatorul trebuie să analizeze care erau atribuțiile ce îi reveneau salariatului conform fișei postului.

De asemenea, pentru ca instanța să verifice legalitatea și temeinicia deciziei de sancționare disciplinară trebuie să analizeze raportat la abaterile reținute care erau atribuțiile de serviciu ale salariatului.

Potrivit art.40 alin.1 lit.(b) din Codul muncii,una dintre principalele obligații ale angajatorului este să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, iar salariatului îi revine obligația de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului (art.39 alin.(2) lit.a) Codul muncii ).

În motivarea recursului, intimatul a arătat că deși nu există o fișă a postului, există contractul individual de muncă în care sunt precizate obligațiile funcției pe care o ocupă contestatoarea.

În contractul individual de muncă înregistrat sub nr. -/19.07.2005, încheiat între părți, la atribuțiile postului se menționează că acestea sunt prevăzute în fișa postului, anexă la contractul individual de muncă, iar la obligațiile salariatului se menționează că acestuia îi revine în principal obligația de a realiza norma de muncă, sau după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului, însă o fișă a postului nu a fost întocmită.

Contractul individual de muncă, conține clauzele generale pe care le conține orice alt contract. Atribuțiile de serviciu în concret al contestatoarei trebuiau prevăzute printr-o fișă a postului, anexă la contractul individual de muncă.

În mod similar, prin regulamentul de ordine interioară al intimatei, la art.19 se prevede că salariatului îi revine obligația să realizeze norma de muncă sau să îndeplinească sarcinile de serviciu conform fișei postului, însă așa cum s-a precizat mai sus, o fișă a postului nu a fost întocmită și adusă la cunoștința contestatoarei.

Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art.312 Cod pr.civilă, Curtea a respins recursul ca nefundat și a menținut sentința recurată, ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil formulat de pârâta ART, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr. 1530 din 19 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în T,-, -. B,. 18, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21 ianuarie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu

- - - -

- -

Grefier,

- -

Jud.fond: Șt.

Red.dec.Jud./2ex.

Tehnored./15.02.2008

Președinte:Jelena Zalman
Judecători:Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Constanta