Pretentii civile. Speta. Decizia 3145/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 1398/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 3145R

Ședința publică de la 08 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta

JUDECĂTOR 2: Comsa Carmen Georgiana

JUDECĂTOR - - -

GREFIER -

Pe rol judecarea cauzei privind cererea de recurs formulată de recurenții, împotriva sentinței civile nr.1233 din 01.10.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, TRIBUNALUL PRAHOVA, având ca obiect-drepturi bănești spor de confidențialitate.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care

Curtea față de excepția nulității recursului invocată de intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și TRIBUNALUL PRAHOVAo respinge față de disp.art.306 alin.3 pr.civ. având în vedere că susținerile recurenților vizează nelegalitatea și netemeinicia sentinței civile recurate, fiind formulate susțineri succinte în acest sens și constatând cauza în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, o reține spre soluționare.

CURTEA

Asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1233/01.10.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Prahova Secția Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor invocată de P prin întâmpinare.

A respins acțiunea față de acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 10.06.2002-august 2004.

A constatat prescris dreptul la acțiune pentru perioada 10.06.2002- august 2004.

A respins acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții Statul Române prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Prahova.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că excepția calității procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finanțelor invocata prin intampinare este intemeiata, deoarece, acesta nu este ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere si nu repartizeaza sume de la buget, sume ce sunt alocate conform destinațiilor e potrivit legii bugetului de stat, astfel incat acesta nu poate fi să efectueze plata pentru salariații altor instituții.

Față de aceste considerente, reținând că raporturile de muncă nu s-au stabilit în Ministerul Economiei și Finanțelor și reclamanți în baza art. 137 cod pr.civilă, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia și a respins acțiunea față de ministerul economiei și Finanțelor, ca fiind îndreptată împotriva un ei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Relativ la excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de Tribunalul Prahova privind perioada 10.06.-2002- august 2004, în urma analizei actelor dosarului, se constata ca este intemeiata deoarece dupa cum rezulta din rezoluția de primire a cererii acțiunea a fost formulata la data de 13.08.2007, cu depășirea termenului imperativ de 3 ani prevăzut de dispozitiile Decretului nr. 167/1958.

Ca urmare, reținând ca prin art. 283 alin.l lit.c din Legea nr.
53/2003 se prevede de asemenea ca cererile in materia conflictelor de
munca pot fi formulate in termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la
acțiune, iar prezenta cerere a fost formulata, cu depășirea acestui termen, in baza art. 137 cod pr. civila, tribunalul a admis excepția constatând prescris dreptul la acțiune pentru perioada 10.06.2002- august 2004.

Pe fondul cauzei, examinând actele si lucrările dosarului, tribunalul constată ca actiunea este neintemeiata potrivit considerentelor ce urmează:

Salarizarea personalului din cadrul instanțelor judecatoresti este reglementa de art. 8 din OG nr.8/2007 care prevede ca salariile de baza pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești si al parchetelor de pe langa acestea se stabilesc pe baza valorii de referința sectoriala si a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale in raport de funcția deținuta, de nivelul studiilor, de vechimea in specialitate precum si de nivelul instanței sau parchetului.

Sporul de confidențialitate prev. de Legea 444/2006 se acorda restrictiv cadrelor militare in activitate, funcționarilor publici cu statut special, militarilor angajați pe baza de contract si personalului civil, din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publica si siguranța
naționala prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale
din sectorul de apărare naționala, ordine publica si siguranța naționala. Dispozițiile art. 15 din OG nr. 6/2007 privind salarizarea funcționarilor publici stabilesc ca acordarea acestui spor si unor categorii de funcționari publici, se efectuează restrictiv,categoriile de personal fiind menționate in alin.1 al acestui articol.

Rezulta ca, potrivit art. 3 din OG nr. 19/2006 sporul de
confidențialitate prevăzut de acest act normativ se aplica numai angajaților
Ministerului Apărării Naționale, daca sunt indeplinite condițiile, referitoare la incadrarea in 5% din numărul total de posturi prevăzute in statutul de organizare si incadrarea in cheltuielile de personal prevăzut in buget.

Sporul de confidențialitate ce se acorda diferitelor categorii de personal nu este identic din punct de vedere al activităților desfășurate, modului de acordare si cuantumului acestora, astfel incat nu se poate retine o situație comparabila pentru stabilirea existentei unei discriminări.

Salarizarea magistraților prev.de OG nr. 27/2006 este distincta de cea reglementata pentru alte categorii profesionale, neputandu-se compara drepturile si obligațiile unor categorii socio- profesionale diferite in condițiile in care salariați din sistemul judiciar beneficiază de drepturi, care nu se aplica altor categorii de salariați.

de aceste considerente, reținând ca reclamanții care îndeplinesc funcția de judecători in cadrul Judecătoriei Mizil nu sunt indreptatiti potrivit actelor normative precizate la plata porului de confidențialitate, tribunalul a respins cererea, ca neintemeiata.

Împotriva aceste sentințe, în termenul legal formulat recurs motivat reclamantul care au criticat sentința ca netemeinică și nelegală, cu motivarea că prin neacordarea sporului de confidențialitate de 30 % s-au încălcat prevederile legale, precizând că în plus, este de notorietate că practica Tribunalului Prahova cât și a celorlalte tribunale din țară este în sensul acordării acestor drepturi bănești.

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor invocate și în raport de dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, prin decizia nr. 46/15.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Secții Unite, pronunțată în dosarul nr. 27/2008 și obligatorie potrivit dispoz.art.329 al.3 Cod pr.civilă pentru instanță s-a statuat că judecătorii, procurorii, magistrați asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 %, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar.

În cauză, recurenții judecători la Judecătoria Mizil erau prin urmare îndrituiți, potrivit deciziei menționate, de a beneficia de plata sporului de confidențialitate de 15 % din indemnizația de bază brută lunară, aferentă perioadei septembrie 2004, la zi, fiind fondate criticile acestora, referitoare la nelegalitatea sentinței instanței de fond.

Curtea reține însă că sporul de confidențialitate cuvenit recurenților reprezintă, potrivit deciziei nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție un procent de 15 % din indemnizația de bază brută lunară iar nu de 30 %, după cum pretind aceștia prin cererea de chemare în judecată.

Mai mult, în raport de dispozițiile art. 1083 cod civil și art. 155 din Codul muncii ce reglementează principiul reparării integrale a prejudiciului, Curtea apreciază că sumele datorate recurenților cu titlu de spor de confidențialitate aferentă perioadei septembrie 2004, la zi, se cuvin a fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la momentul plății acestuia.

În raport de dispoz.art. 8 și urm. din Decretul nr. 92/1976, Curtea va obliga pe pârâtul Tribunalul Prahova la efectuarea mențiunilor în cărțile de muncă ale recurenților reclamanți în privința drepturilor la sporul de confidențialitate neacordat aferent perioadei în discuție, acesta având natura unui drept salarial.

Curtea va respinge ca neîntemeiate cererile reclamanților privind acordarea dobânzii legale, aceasta având natura unor daune interese moratorii ce nu se pot cumula cu daunele interese compensatorii reprezentând devalorizarea sumei pretinse prin acțiune corespunzător devalorizării monedei naționale, precum și cererea de acordare a sporului pe viitor apreciind că decizia nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu prevede acordarea sporului pentru viitor și nu se poate prezuma în cauză refuzul pârâților de a acorda dreptul cuvenit recurenților reclamanți în viitor.

Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 312 Cod pr.civilă va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va admite în parte acțiunea și va obliga pe pârâții Tribunalul Prahova, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției la plata către reclamanți a sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația de bază brută aferent perioadei septembrie 2004 la zi, actualizat cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la momentul plății drepturilor, va fi obligat pârâtul Tribunalul Prahova la efectuarea mențiunilor cu privire la dreptul cuvenit în cărțile de muncă ale recurenților reclamanți, vor fi respinse ca neîntemeiate cererile referitoare la dobânda legală și acordarea sporului pentru viitor, vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurenții-reclamanți, și, împotriva sentinței civile nr1233 din 01.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova -Secția Civilă în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI,STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și TRIBUNALUL PRAHOVA.

Modifică în parte sentința atacată, în sensul că admite, în parte, acțiunea.

Obligă pe pârâții Tribunalul Prahova, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției la plata către reclamanți a sporului de confidențialitate de 15 %, calculat la indemnizația de bază brută către reclamanți, aferent perioadei septembrie 2004 la zi, actualizat cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la momentul plății drepturilor.

Obligă pe pârâtul Tribunalul Prahova la efectuarea mențiunilor în cărțile de muncă ale reclamanților.

Respinge, ca neîntemeiate, cererile referitoare la dobânda legală și acordarea sporului pentru viitor.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 08.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Tehnored.

/2.ex./29.05.2009

Jud fond- /

Președinte:Scrob Bianca Antoaneta
Judecători:Scrob Bianca Antoaneta, Comsa Carmen Georgiana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 3145/2009. Curtea de Apel Bucuresti