Pretentii civile. Speta. Decizia 3302/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-(2135/2009)

DECIZIA CIVILĂ NR. 3302/

Ședința publică de la 13.05.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu

JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu

JUDECĂTOR 3: Amelia Farmathy

GREFIER - -

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul, administrator judiciar al SC SRL B împotriva sentinței civile nr.5/LM/16.01.2009 pronunțate de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamantă .

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura nelegal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că a fost restituită la dosar citația emisă administratorului judiciar cu mențiunea "destinatar necunoscut", și de asemenea, prin afișare la sediul firmei SC B, după care,

Curtea constată că citarea persoanei juridice recurente a fost corect îndeplinită, deoarece recurentul a fost citat la adresa indicată în cererea de recurs, adresă indicată potrivit art.98 Cod procedură civilă, precum și la vechiul domiciliu, motiv pentru care instanța trece la judecarea cauzei.

Având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea invocă excepția lipsei calității de reprezentant și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.5/LM/16.01.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă a admis în parte acțiunea formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC SRL B prin administrator judiciar; a obligat pârâtă să plătească reclamantei următoarele drepturi: suma de 1440 lei reprezentând drepturi salariale brute restante pentru perioada decembrie 2007-29.02.2008 inclusiv; indemnizație de concediu de odihnă neplătită, aferentă perioadei 07.05.2007-29.02.2008.

Drepturile menționate în alineatul precedent urmează a fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii drepturilor și până în ziua plății efective; a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata indemnizației de șomaj și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin înștiințarea din data de 08.02.2008 reclamantei i se aduce la cunoștință că i-a încetat contractul de muncă în temeiul art. 56 lit. c) și art. 86 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, beneficiind de un preaviz de 15 zile lucrătoare.

Deși contractul de muncă a încetat la data de 29.02.2008 reclamanta nu și-a primit drepturile salariale pentru perioada decembrie 2007 - 29.02.2008 precum și indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat.

Cu privire la plata drepturilor salariale solicitate de reclamantă pentru perioada decembrie 2007-29.02.2008, din documentele depuse de reclamantă, cât și din faptul că pârâta prin lichidatorul judiciar numit nu a contestat și nici nu a administrat probe din care să rezulte plata acestor drepturi, instanța a reținut că aceste drepturi nu au fost plătite către reclamantă.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata indemnizației de concediu de odihnă neefectuat în anul 2007, instanța a apreciat că această cerere este justificată, întrucât conform art. 139 alin. 2 din Codul muncii "dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări", iar conform art. 141 alin. 3 din Codul muncii "angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârșitul anului următor, tuturor salariaților care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul", iar alin. 4 al aceluiași articol prevede posibilitatea compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat în cazul încetării contractului de muncă.

Cu privire la cererea reclamantei de a i se plăti și indemnizația de șomaj, instanța a respins acest capăt de cerere, reținând că contractul de muncă al reclamantei a încetat în temeiul art. 86 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, din cauza faptului că societatea pârâtă a intrat în procedura falimentului.

Prin încetarea contractului de muncă în aceste condiții se derogă de la dispozițiile Codul muncii sub aspectul parcurgerii procedurii concedierii colective și sub aspectul plăților compensatorii, tratament ce se justifică prin situația deosebită a pârâtei, limitându-se doar la acordarea termenului de preaviz prevăzut de lege.

Tribunalul a apreciat că nu poate fi obligată societatea pârâtă la plata indemnizației de șomaj, pentru motivul că nu i-ar fi eliberat anumite documente în termen util, astfel cum pretinde reclamanta.

După intrarea societății pârâte în procedura de faliment, administratorul judiciar al acesteia a dispus încetarea contractului de muncă al reclamantei și acordarea dreptului legal de preaviz.

În perioada 29.02.2008 - 01.08.2008 (dată la care reclamanta sa angajat în cadrul altei unități) reclamanta, în măsura în care se considera îndreptățită la primirea indemnizației de șomaj, ar fi trebuit să solicite administratorului judiciar eliberarea oricărui document necesar în vederea obținerii drepturilor de asigurări sociale amintite mai sus, lucru ce nu s-a dovedit, deși cunoștea starea societății încă de la momentul primirii deciziei de încetare a contractului individual de muncă.

În schimb, cu petiția nr. P/1553/5916/21.07.2008 reclamanta s-a adresat Inspectoratului Teritorial d e Muncă B în vederea eliberării de către administratorul judiciar al pârâtei a anumitor documente, acesta din urmă emițând la data de 08.08.2008 adeverința și anexa 14 completate, deci într-un timp scurt de la solicitarea reclamantei prin intermediul autorității amintite.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, fost lichidator al SC SRL

La termenul din 13.05.2009 Curtea, în baza art.129 rap. la art. 137 pr. civ. a invocat lipsa calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, excepție pe cerere, găsind-o întemeiată, a admis-o, pentru următoarele considerente:

Prin sentința comercială nr. 353/11.12.2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de contencios administrativ, în temeiul art. 34 din Legea nr. 58/2006, a desemnat administrator judiciar pe, în urma deschiderii procedurii generale a insolvenție împotriva debitorului SC SRL

În chiar motivarea recursului se arată că prin sentința nr. 164/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ s-a dispus încheierea procedurii insolvenței debitorului SC SRL B și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilității.

Astfel, la data declarării recursului (16.03.2009), numitul nu mai avea calitatea de reprezentant al societății pârâte.

Pentru aceste motive, în baza art. 161 pr. civilă recursul va fi anulat pentru lipsa calității de reprezentant a semnatarului cererii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant.

Anulează recursul declarat de recurentul, administrator judiciar al SC SRL B împotriva sentinței civile nr.5/LM/16.01.2009 pronunțate de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamantă, față de lipsa dovezii calității de reprezentant.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 13.05.2009.

Președinte Judecător Judecător

Grefier

Red.LH/th.red.

2ex-01.06.2009

Jud. fond:

Președinte:Maria Ceaușescu
Judecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Amelia Farmathy

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 3302/2009. Curtea de Apel Bucuresti