Pretentii civile. Speta. Decizia 3380/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(8109/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.3380/
Ședința publică din data de 14 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr. 4157 din 19 mai 2008; a încheierii din 25 februarie 2008; a încheierii din 07 aprilie 2008; a încheierii din 22 septembrie 2008; pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 41582/3/LM/2007, în contradictoriu cu intimata pârâtă COMPANIA INDUSTRIALĂ SA, având ca obiect - drepturi bănești.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 07.05.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 14.05.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 4157/19.05.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Compania Industrială SA, dispunându-se obligarea pârâtei să predea reclamantului carnetul de muncă.
S-au respins ca neîntemeiate celelalte pretenții deduse judecății.
Totodată, a fost respinsă excepția tardivității formulării contestației.
Reclamantul a declarat recurs împotriva sentinței precitate, dar și contra încheierilor pronunțate de prima instanță la data de 25.02.2008 și 07.04.2008, precum și împotriva încheierii pronunțată în Camera de Consiliu la data de 22.09.2008.
În motivarea recursului declarat contra sentinței, s-au arătat, în esență, următoarele aspecte:
- instanța s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere inexistent, și anume cererea privind obligarea pârâtei de a elibera carnetul de muncă;
- s-a reținut în mod eronat faptul că reclamantul ar fi renunțat la cererea de disjungere;
- totodată, nu s-a pronunțat asupra pretenției având ca obiect obligarea pârâtei de a răspunde la cererea înregistrată sub nr. 883/10.10.2007.
În motivarea recursului formulat împotriva încheierii din 25.02.2008, s-a menționat că instanța nu a pus în discuție și nu a făcut nicio referire la cererea de disjungere formulată de reclamant, cu toate că la dosar există această cerere (a se vedea filele 47-48); că la dosar existau două cereri distincte, având obiecte diferite, astfel încât se impunea disjungerea lor; că această conexare forțată s-a făcut de serviciul "registratură" al instanței.
În conținutul recursului exercitat contra încheierii din 07.04.2008, reclamantul a precizat că deși a reiterat verbal admiterea cererii de disjungere, instanța i-a respins-o în mod nejustificat.
În sfârșit, motivându-și recursul declarat contra încheierii pronunțată la data de 22.09.2008, în Camera de Consiliu, reclamantul a învederat că instanța nu a făcut verificări în dosarul de fond, căci dacă ar fi făcut așa ceva ar fi observat că s-a dactilografiat greșit data de 01.06.2007, ca dată a emiterii deciziei de concediere, în loc de 12.10.2007 (cum a fost în realitate), situație în care erau aplicabile prevederile art. 281 proc. civ. neputând fi respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale.
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
În baza art. 312 alin. 1, 3 și 5. proc. civ. făcând aplicațiunea corespunzătoare în speță și a disp. art. 304/1 proc. civ. (ce permit examinarea cauzei sub toate aspectele), Curtea va admite recursurile, va casa hotărârile atacate și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Așa cum rezultă din analiza actelor și lucrărilor dosarului de fond, prin cererea inițială de chemare în judecată formulată la 26.11.2007, reclamantul a sesizat prima instanță cu două capete de cerere, având ca obiect obligarea intimatei-pârâte la a-i răspunde cererii înregistrată sub nr. 883/10.10.2007 și obligarea la plata drepturilor bănești ce i se cuvin pe perioada 09.10.2007-15.10.2007.
Ulterior, respectiv la 11.12.2007, recurentul-reclamant a mai depus în dosarul aceleiași cauze o altă cerere, prin care a solicitat anularea deciziei sale de desfacere a contractului de muncă încheiat la 01.06.2006, reintegrarea sa în muncă, plata drepturilor bănești începând cu 09.10.2007 și până la zi.
În continuare, pe parcursul aceluiași proces, recurentul-reclamant a solicitat disjungerea celor două cereri, formulând în acest sens cererea de la filele 47-48 dosar fond, pe care a prezentat-o instanței de fond la termenul din 25.02.2008.
Această cerere, în realitate având natura juridică a unei excepții, nu a fost pusă în discuție de Tribunal la termenul de judecată amintit mai sus, iar la termenul din 07.04.2008, s-a luat act de declarația recurentului-reclamant că înțelege să renunțe la solicitarea de disjungere, aspect care reiese din conținutul încheierii de ședință de la filele 84-85-dosar fond.
De menționat faptul că în aceeași cauză, recurentul-reclamant a mai depus la 19.03.2008 (fila 52), o altă cerere pe care a intitulat-o precizatoare, cerere în cuprinsul căreia a prezentat argumentele sale privind nelegalitatea și netemeinicia dispoziției de desfacere a contractului său de muncă. De aici concluzia că această ultimă cerere are caracterul unei precizări a pretențiilor ce fac obiectul petiției din 11.12.2007.
Însă, atunci când a soluționat pricina în fond, prima instanță nu s-a pronunțat asupra pretențiilor ce au făcut obiectul cererii de chemare în judecată inițiale, deși date fiind prevederile art. 129 alin. ultim proced. civ. avea o asemenea obligație, mai ales că nu procedase la disjungerea cererilor pe care le formulase recurentul-reclamant pe parcursul procesului.
În acest fel, în mod greșit Tribunalul nu a intrat în cercetarea fondului cauzei sub toate aspectele, ceea ce impune aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 312 alin. 5. proced. civ. cu consecința casării sentinței recurate și a încheierilor din 25.02.2008 și 07.04.2008 - încheieri care având caracter premergător, fac corp comun cu hotărârea pronunțată în fond - urmând a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Nelegalitatea modului în care a rezolvat pricina instanța de fond este reliefată și de un alt aspect. Este vorba despre faptul că după cum rezultă din examinarea mențiunilor practicalei hotărârii recurate (fila 107), la dosarul de fond ar trebui să se găsească răspunsurile intimatei-pârâte la interogatoriul formulat de recurentul-reclamant (probă încuviințată de instanță la termenul din 07.04.2008), însă înscrisul în care s-au consemnat respectivele răspunsuri nu există la dosar.
Va fi casată și încheierea pronunțată în aceeași pricină în Camera de Consiliu la data de 22.09.2008, care și ea face corp comun cu sentința atacată, având un caracter accesoriu. Or, dat fiind principiul potrivit căruia accesoriul urmează soarta principalului, casarea hotărârii pronunțate în fond determină și casarea încheierii suscitate.
Prin această încheiere s-a respins cererea recurentului-reclamant privind îndreptarea erorilor materiale strecurate în sentință, în sensul de a se menționa că decizia de concediere a fost emisă la 12.10.2007 și nu la 01.06.2007, cum în mod greșit s-a consemnat în considerentele sentinței.
De evidențiat faptul că Tribunalul a respins această cerere, în condițiile în care susținerile recurentului-reclamant sunt întemeiate, decizia prin care a fost concediat fiind emisă într-adevăr la data de 12.10.2007, având numărul -, sens în care sunt mențiunile înscrisului de la fila 78 dosar fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurentul-reclamant, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Compania Industrială SA, împotriva sentinței civile nr. 4157/19.05.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, precum și a încheierilor pronunțate la data de 25.02.2008, 07. 04.2008 și respectiv, în Camera de Consiliu, la data de 22.09.2008, în dosarul civil nr-.
Casează sentința și încheierile recurate.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 14.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./29.05.2009.
Jud.fond:,
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
