Pretentii civile. Speta. Decizia 365/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 365
Ședința public de la 03 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
Judector - - -
Judector -
Grefier
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții -. și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DGFP I împotriva sentinței civile nr. 159 din 6 II 2008 Tribunalului Iași, intimați fiind MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI, și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINRII, având ca obiect drepturi bnești.
La apelul nominal fcut în ședința public, lipsesc prțile.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c dosarul este la al doilea termen de judecat, intimatul Ministerul Justiției a depus la dosar prin registratura instanței, note scrise referitoare la excepția invocat de instanț cu privire la necompetența teritorial a Tribunalului Iași de soluționare a cauzei în prim instanț. Recurenta nu a rspuns la excepția cu care a fost citat.
Instanța rmâne în pronunțare pe excepția necompetenței teritoriale absolute a Tribunalului Iași de soluționare a cauzei în prim instanț.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de faț, constat:
Prin sentința civil nr. 159/6 februarie 2008, pronunțat de TRIBUNALUL IAȘI în dosarul nr-, a fost respins acțiunea formulat de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL IAȘI, Ministerul Justiției, Statul Român prin și
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut urmtoarele:
Prin cererea înregistrat pe rolul Tribunalului lași sub nr- reclamanta -. a chemat în judecat pe pârâții Curtea de Apel lași, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii, pentru ca, prin hotrârea ce se va pronunța, pârâtul s recunoasc discriminarea și s se dispun obligarea pârâților Curtea de Apel lași și Tribunalul lași (fost ordonator de credite) s calculeze și s-i plteasc drepturile bnești rezultând din sporul de confidențialitate de 15% pentru perioada septembrie 2004 - 1 aprilie 2006, în cuantum actualizat cu indicele de inflație pân la data plții efective, precum și pentru viitor, și obligarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul și Finanțelor, s aloce fondurile necesare plții pentru sumele neîncasate.
Prin Legea nr. 444/2006 pentru pstrarea confidențialitții în legtur cu informațiile clasificate se prevede c se acord un spor lunar de pân la 15% din salariul de baz funcționarilor publici cu statut special, militarilor angajați pe baz de contract și personalul civil din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național.
Dispozițiile art. 15 din nr.OG 6/2007 prevd c sporul de confidențialitate în cuantum de pân la 15% din salariu, se acord funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, Ministerului Integrrii Europene.
A mai reținut instanța c salarizarea personalului din sistemul autoritții judectorești și stabilirea drepturilor de care acesta beneficiaz este reglementat prin legi speciale, acesta având un regim de salarizare diferit faț de alte categorii de personal. In acest sens, potrivit dispozițiilor OG nr. 27/2006 magistrații beneficiaz de indemnizații lunare și alte sporuri.
Reclamanta nu face parte din categoriile menționate de actele normative sus-citate, nefiind îndreptțit s se acorde sporul de confidențialitate fr a se constata existența unei discriminri faț de celelalte categorii.
Întrucât atribuțiile de serviciu ale personalului din sistemul autoritții judectorești au un conținut diferit de cel al altor categorii profesionale și faț de dispozițiile nr.OG 137/2000, instanța a reținut c nu exist o situație comparabil între categorii profesionale distincte, magistrați, personal auxiliar de specialitate, funcționari publici, demnitari, alți salariați, respingând acțiunea reclamantei ca neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta și Ministerul Economiei și Finanțelor - prin I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie prin prisma motivelor prevzute de art. 304 pct. 7, 9 și art. 304 ind. 1 Cod procedur civil.
Consider recurenta - reclamant c sentința instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijin, conform art. 261 pct. 5 Cod procedur civil.
Astfel, motivarea se rezum la enumerarea a trei acte normative și nu conduce în mod logic și convingtor la soluția din dispozitiv.
Mai arat recurenta c în mod vdit discriminator nu i-a fost acordat sporul de confidențialitate de 15 %, recunoscut altor categorii de salariați, raportat la obligația judectorilor de a nu dezvlui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile obținute în aceast calitate.
Susține recurenta c, în speț, este vorba de o fapt de discriminare, existând situații comparabile la care tratamentul aplicat este diferit. Tratamentul diferențiat are ca efect restrângerea și înlturarea recunoașterii, folosinței și exercitrii, în condiții de egalitate, a drepturilor și libertților fundamentale, ori a drepturilor recunoscute de lege.
Mai arat c acest spor a fost deja recunoscut de unele instanțe judectorilor, practica în materie fiind neunitar.
Ca urmare, se solicit admiterea recursului și a acțiunii.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor critic sentința primei instanțe sub aspectul respingerii excepției lipsei calitții sale procesuale pasive.
Instanța a invocat la termenul din 13 mai 2008 excepția necompetenței teritoriale absolute a Tribunalului Iași de soluționare a cauzei în prim instanț, ca motiv de ordine public, conform art. 306 alin. 2 Cod procedur civil.
Excepția este întemeiat din urmtoarele considerente:
Potrivit art. 284 alin. 2 Codul muncii, conflictele de munc se adreseaz instanței competente în a crei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, dup caz, sediul.
În speț, competența teritorial exclusiv a instanței este atras de domiciliul/reședința reclamantei, iar nu de domiciliul procesual ales de ctre aceasta în vederea comunicrii actelor de procedur, care poate fi sau nu în aceeași localitate.
Ori, din adresa nr. 265/A/21 ianuarie 2008 a Curții de APEL IAȘI rezult c reclamanta a fost promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție începând cu data de 1 aprilie 2006.
Ca atare, aceasta are reședința în municipiul B, ce coincide în speț cu domiciliul procesual ales, chiar dac domiciliul stabil este în alt localitate.
Faț de dispozițiile imperative ale art. 284 alin. 2 Codul muncii cu referire la art. 2 lit. c Cod procedur civil, competența teritorial în prim instanț revenea Tribunalului Bucure ști, și nu Tribunalului Iași, sentința fiind pronunțat cu înclcarea competenței altei instanțe.
Reținând c în cauz este incident motivul de casare prevzut de art. 304 pct. 3 Cod procedur civil, Curtea de Apel, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 6 Cod procedur civil, va admite recursurile, va casa în tot hotrârea atacat și va trimite cauza spre competent soluționare Tribunalului Bucure ști.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanta și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor - reprezentat de I împotriva sentinței civile nr. 159/6 februarie 2008 a Tribunalului Iași, sentinț pe care o caseaz în tot.
Trimite cauza spre competent soluționare Tribunalului Bucure ști.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 3 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
23.06.2008 - 02 ex.
TRIBUNALUL IAȘI - Jud.
- Jud.
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina Moruzi, Daniela
