Pretentii civile. Speta. Decizia 4376/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1825/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4376R
Ședința publică de la 15 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR 2: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenții și - împotriva sentinței civile nr.208 din data de 31.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflictele de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect "drepturi bănești spor de vechime".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 De asemenea, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 04.06.2009, de către intimata Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, întâmpinare.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, cât și prin cuprinsul întâmpinării, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 26.03.2008, pe rolul Tribunalului București - Secția a -a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, și înaintată spre competentă soluționare Curții de APEL BUCUREȘTI potrivit disp. art.II din OUG nr.75/2008, reclamantele și, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, obligarea Parchetului de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de vechime pentru perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamante, respectiv pentru reclamanta, de la 01.01.2002 - 15.05.2003, iar pentru reclamanta perioada 01.11.2000 - 07.07.2003, sume ce vor fi actualizate conform indicelui de inflație de la data când trebuiau acordate și până la plata efectivă; efectuarea mențiunilor în cartea de muncă cu privire la acordarea acestui spor și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării acestor plăți.
Prin sentința civilă nr.208/31.10.2008, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantele și, în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție, constatând intervenită-prescripția extinctivă; a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins ca rămasă fără obiect, cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție, este intemeiata, având în vedere data formulării acțiunii, respectiv 26.03.2008, precum și pretențiile aferente perioadelor 01.01.2002 - 15.05.2003 și 01.11.2000-07.07.2003.
Aceasta deoarece, potrivit art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958 coroborate cu dispozițiile art.3 alin.1 din același act normativ, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, respectiv în termen de 3 ani.
Curtea a înlăturat susținerile reclamantelor referitoare la întreruperea cursului prescripției extinctive prin Ordinele nr.903/C/28.03.2003, nr.3/C/11.01.2005, emise de Ministerul Justiției, precum și prin HG nr.232/2005, deoarece dispozițiile art.16 alin.1 din Decretul nr.167/1958, potrivit cărora prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărei acțiune se prescrie făcută de cel în folosul căreia curge prescripția, sunt în sensul unei recunoașteri exprese, neechivoce a dreptului pretins, iar în speță, nici unul dintre aceste acte nu prevede o astfel de recunoaștere.
A invederat instanta de fond ca reclamantele nu se pot prevala nici de Decizia Inaltei Curți de Casație si Justiție nr.XXXVI din 7 mai 2007, deoarece la data pronunțării acesteia dreptul lor la acțiune era deja prescris, având în vedere perioadele solicitate.
În termen legal, împotriva acestei sentințe au formulat recurs motivat recurentele-reclamante și, întemeiat în drept pe disp. art.304 pct.9 Cod procedură civilă, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Consideră că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea, reținând că s-a prescris dreptul la acțiune. Aplicarea strictă și rigidă a regulilor prescripției extinctive conduce la încălcarea prevederilor art.16 din Constituția României, republicată, cât și a dispozițiilor privind interzicerea discriminării cuprinse în art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Prin această decizie se recunoaște cu efect retroactiv dreptul magistraților la sporul de vechime în muncă pentru întreaga perioadă cuprinsă între momentul intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000 și momentul reglementării exprese a acestui drept prin Legea nr. 45/2007, fără a se face vreo distincție după cum persoanele în cauză au formulat sau nu acțiuni în justiție pentru plata drepturilor respective.
Categoriile profesionale față de care s-a constatat existența discriminării (personalului auxiliar din justiție și toate celelalte categorii de salariați) au încasat efectiv sporul de vechime prevăzut de lege în perioada 01.11.2000 (data intrării în vigoare a OG nr.83/2000) - 07.03.2007 (data intrării în vigoare a Legii nr. 45/2007), fără a fi aduse in situația de a-și pretinde drepturile în instanță și fără a suferi prejudiciul cauzat prin plata cu întârziere a acestor drepturi. Or, pentru a se elimina discriminarea constatată fără echivoc de Inalta C de Casație și Justiție, prin decizia amintită, singura soluție este aplicarea aceluiași tratament și în ceea ce-i privește pe magistrați, în sensul de a li se plăti drepturile cuvenite, actualizate, pe întreaga durată. Numai în acest mod își poate produce efectele pe deplin decizia dată în interesul legii, în finalul considerentelor căreia Curtea a reținut în mod expres că soluția se impune "pentru înlăturarea oricărui tratament discriminatoriu, care ar contraveni principiului egalității în drepturi".
În jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o diferență de tratament are natură discriminatorie dacă nu se bazează pe o justificare rezonabilă și obiectivă, adică nu urmărește un scop legitim și dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. Or, prin respingerea ca prescrise a acțiunilor formulate în vederea plății drepturilor bănești cuvenite retroactiv s-ar ajunge la o discriminare care nu are o justificare rezonabilă și obiectivă.
Pe de altă parte, prin respingerea ca prescrisă a acțiunii se ajunge la o nouă discriminare în cadrul aceleiași categorii profesionale, aceea a magistraților, deoarece numeroase persoane având această calitate au obținut hotărâri judecătorești pentru plata drepturilor cuvenite pe întreaga perioadă. În acest sens, au atașat la dosarul de fond, ca exemplu, o copie a sentinței civile nr. 956/19.11.2007 a Tribunalului Vâlcea.
Chiar și în ipoteza în care se va reține că dreptul la acțiune s-a prescris ca urmare a împlinirii termenului de 3 ani, soluția instanței de fond este greșită, deoarece, așa cum s-a arătat și prin acțiunea introductivă, pârâtul Ministerul Justiției a recunoscut că datorează magistraților sumele restante reprezentând sporul pentru vechimea în muncă.
Prin Ordinul nr.903C/28.03.2003 al Ministrului Justiției s-a constituit Comitetul mixt de soluționare a problemelor de natură salarială ale magistraților și, în acest sens, au fost făcute demersuri repetate, de către Ministerul Justiției, la Ministerul Finanțelor Publice, în vederea obținerii fondurilor necesare efectuării plăților cu acest titlu.
Prin Ordinul nr.3/C/11.01.2005, Ministerul Justiției și-a asumat obligația achitării drepturilor salariale și a centralizat sumele datorate magistraților și personalului din organele autorității judecătorești, conform anexelor nr. 1-10 ale Ordinului, până la data de 14.01.2005.
La art. III din acest ordin se precizează că pentru magistrații și personalul din organele autorității judecătorești care nu dețin titluri executorii, calculul drepturilor salariale se va realiza conform anexelor nr. 11-18 ale prezentului ordin.
La inițiativa Ministrului Justiției, a fost inclusă în Strategia de Reformă a Sistemului Judiciar și în Planul de Acțiune aprobate prin HG nr. 232/2005. măsura vizând plata drepturilor salariale restante, inclusiv pentru personalul care nu are hotărâri judecătorești.
Toate acestea constituie acte de recunoaștere a dreptului magistraților la plata drepturilor restante, inclusiv a sporului de vechime, deoarece la momentul la care s-au emis erau deja soluționate irevocabil acțiuni prin care magistrații solicitau plata acestui spor. Ca atare, prin aceste acte a operat recunoașterea inclusiv în ceea ce privește plata sporului de vechime.
În ipoteza în care s-ar considera că prin Ordinul nr. 903C/28.03.2003 al Ministrului Justiției nu s-a întrerupt cursul prescripției, solicită recurentele să se aibă în vedere că prin prescripție se stinge numai dreptul Ia acțiune, nu și dreptul subiectiv. Întrucât prin celelalte două acte: Ordinul nr. 3/C/11.01.2005 al Ministrului Justiției, respectiv Strategia de Reformă a Sistemului Judiciar și în Planul de Acțiune aprobate prin HG nr. 232/2005, debitorul a recunoscut și a promis efectuarea plăților restante, această recunoaștere și totodată, promisiune, are ca efect consolidarea raportului juridic existent prin redobândirea de către beneficiarii acestei promisiuni a dreptului la acțiune, astfel încât, în caz de neplată, beneficiarii au din nou la dispoziție un drept la acțiune pentru a obține condamnarea promitentului la executarea prestației datorate.
În raport cu aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 3 și 5, raportat Ia art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, Curtea retine urmatoarele:
Dreptul material la actiune in cazul recurentelor s-a nascut, dupa cum a retinut in mod corect prima instanta, la data platii drepturilor salariale pentru perioada indicata in actiune, 01.01.2002-15.05.2003, pentru fiecare dintre prestatii curgand o prescriptie deosebita. de data introducerii cererii de chemare in judecata, respectiv 28.03.2008, in mod corect prima instanta a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune.
Curtea nu va retine sustinerea recurentelor, in sensul ca la data de 30.03.2005 ar fi intervenit întreruperea cursului prescripției dreptului la acțiune, prin recunoașterea făcută de cel în folosul căruia curgea prescripția, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, în sensul art 16 lit a din Decretul nr 167/1958, care sa fi avut ca efect ștergerea prescripției scurse și începutul unui nou termen de prescripție de 3 ani.
Prin strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, s-a propus înlăturarea discriminării, capitolul VI, punctul 3 referindu-se la "asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii a magistraților și personalului asimilat" și 3.3 la "eliminarea discriminării cauzate de acordarea sporului la salariu de 40% pentru anumite categorii de magistrați", ceea ce reprezintă o recunoaștere explicită a discriminării existente la momentul adoptării strategiei - 30.03.2005- prin HG nr 232/2005,dar numai in privinta sporului de 30-40%acordat pana atunci numai magistratilor care instrumentau sau judecau infractiuni de coruptie.
In privinta sporului de vechime nu exista niciun fel de mentiune in cuprinsul HG nr. 232/2005, astfel ca nu se poate retine nicio cauza intrerupatoare a cursului prescriptiei.
Cat despre celelalte doua acte invocate de recurente, si anume Ordinele Ministrului Justitiei nr. 903/2003 si nr. 3/2005, acestea nu cuprind niciun fel de recunoastere a dreptului a carui actiune se prescrie, care sa intruneasca exigentele art. 16 din Decretul nr. 167/1958.
Curtea nu va retine nici argumentele recurentelor bazate pe discriminare, intrucat prescriptia extinctiva este o institutie juridica de ordine publica, pe care instanta este obligata sa o invoce din oficiu si care se regaseste in toate sistemele de drept, scopul reglemetarii acesteia fiind atat unul mobilizator, determinand partile sa-si valorifice drepturile in interiorul termenului de prescriptie, cat si unul sanctionator, pentru partile nediligente, in cazul depasirii termenelor prevazute de lege. Un alt scop al reglementarii prescriptiei extinctiva consta in asigurarea sigurantei circuitului juridic civil. In consecinta, pentru pasivitatea pe care au manifestat-o, recurentele urmeaza sa suporte sanctiunea corespunzatoare, si anume intervenirea prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune, fara sa poata invoca vreo discriminare in raport cu alti colegi magistrati, care si-au valorificat drepturile cu respectarea termenelor prevazute de lege, intrucat nu se afla in situatii comparabile.
de considerentele de fapt si de drept expuse, constatand ca prima instanta a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale incidente in cauza, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentele-reclamante și - împotriva sentinței civile nr.208/31.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR (actual Ministerul Finantelor Publice).
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex/14.07.2009
Jud.fond:.
Președinte:Enache Daniela GeorgetaJudecători:Enache Daniela Georgeta, Silvia Georgiana Ignat
