Pretentii civile. Speta. Decizia 4955/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (3360/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4955/
Ședința publică de la 01.07.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Valentina Sandu
JUDECĂTOR 3: Amelia Farmathy
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.452/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți SC SA B, SUCURSALA PORȚILE DE T S și SC SA -SUCURSALA "O "
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-reclamant personal, lipsă fiind intimații-pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că recurentul-reclamant a formulat cerere de amânare, cerere înregistrată la dosar la data de 05.06.2009, de asemenea că intimata-pârâtă SC SA-Sucursala OSa formulat cerere de amânare, înregistrată la dosar la data de 29.06.2009, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurentul-reclamant solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii contestației, ca neîntemeiată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 21.05.2009, recurentul a criticat sentința civilă nr.452/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman -Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal în dosarul nr-.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pentru care recurentul nu a precizat nici un temei în drept, s-a susținut că instanța de fond nu a ținut seama de dispozițiile Legii nr.49/1992, de adeverința eliberată numitului și de faptul că foștii angajatori nu eliberează adeverințe cuprinzând numărul orelor suplimentare ca urmare a indicațiilor date în acest sens, prin intermediul presei, de către directorul Casa de Pensii a Municipiului B, numita.
Intimatele-pârâte SC SA B, Sucursala Porțile de T-S și SC SA -Sucursala "O " S nu au formulat întâmpinare.
Analizând recursul prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă și art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:
Tribunalul Teleorman prin sentința civilă nr.452/05.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, a respins cererea reclamantului-recurent prin care acesta solicita includerea în adeverințele eliberate de intimate a unui număr de sporuri pentru ca acestea să fie valorificate în procedura de recalculare a pensiei.
În motivarea sentinței, instanța de fond a arătat că adeverințele eliberate de intimate sunt conforme cu mențiunile din cartea de muncă, în statele de plată depuse la dosarul cauzei, nefiind evidențiate pentru reclamantul-recurent sume care să reprezinte sporuri sau altfel de adaosuri la salariu.
Pentru a putea dispune eliberarea adeverințelor cu mențiunile pretinse de reclamantul-recurent este necesar a se verifica dacă informații cu privire la acordarea sporurilor se regăsesc în arhivă. Din statele de plată depuse la dosarul de fond nu rezultă că au fost acordate alte sume, adăugate salariului, pentru alte perioade decât cele cuprinse între 01.04.1984-01.04.1987 și 13.08.1975-01.04.1984, perioade pentru care au fost eliberate recurentului-reclamant adeverințe.
Aceste adeverințe trebuie să reflecte evidențele scriptice care se regăsesc în arhiva fostului angajator.
Dacă statele de plată nu cuprind mențiuni la salariul tarifar de încadrare, iar această situație este odată în plus confirmată prin lipsa unor asemenea mențiuni în cartea de muncă a reclamantului-recurent, nu exista nici o bază legală în virtutea căreia fostul angajator sau persoană juridică ce a preluat arhiva fostului angajator să înscrie în adeverințele eliberate alte mențiuni decât cele care rezultă din evidențele păstrate în arhivă.
Completarea acestor adeverințe se realizează în acord cu datele care se regăsesc în arhivă pentru fiecare fost salariat, potențial beneficiar al procesului de recalculare al pensiilor intrate în plată anterior Legii nr.19/2000.
Dacă nu există asemenea date, înscrierea unor astfel de mențiuni ar conduce la răspunderea penală a persoanelor abilitate să întocmească adeverințele sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, prin urmare la încălcarea legii.
O astfel de încălcare a legii nu poate obține reclamantul-recurent prin promovarea prezentei acțiuni, câtă vreme nu a putut dovedi faptul că a primit sporuri și alte adaosuri adăugate salariului tarifar de încadrare în alte perioade decât cele pentru care i-au fost eliberate deja adeverințe.
În măsura în care recurentul-reclamant este nemulțumit de decizia Casei Județene de pensii în privința recalculării pensiei prin neluarea în considerare a unor sporuri și alte venituri înscrise în adeverințele depuse de reclamantul-recurent, acesta din urmă are posibilitatea de a contesta în instanță, respectiv la Tribunalul Teleorman, decizia Casei de Pensii privind cererea de recalculare, în termen de 45 de zile de la data comunicării deciziei privind recalculare, în conformitate cu dispozițiile art.95 și art.85-86 din Legea nr.19/2000.
Dacă recurentul-reclamant a obținut ulterior deciziei de recalculare noi adeverințe privind sporurile de care a beneficiat și care nu au fost luate în considerare de casa Județeană de Pensii la momentul recalculării inițiale, reclamantul-recurent se poate adresa cu o nouă cerere Casei Județene de Pensii pentru modificarea deciziei inițiale privind recalcularea, în conformitate cu dispozițiile art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005, iar dacă este nemulțumit de răspunsul Casei Județene de Pensii se poate adresa cu contestație Tribunalului Teleorman în același termen de 45 de zile de la data comunicării noii decizii de către Casa Județeană de Pensii.
Acestea sunt căile procedurale aflate la dispoziția recurentului-reclamant pentru valorificarea sporurilor în procedura de recalculare a pensiei, firește în măsura în care existența acestor sporuri poate fi probată prin mențiunile înscrise în statele de plată în baza cărora se completează adeverințele prevăzute de art.4 alin.3 din OUG nr.4/2005 sau prin mențiunile ce figurează în cartea de muncă a solicitantului recalculării.
Faptul că pentru o altă persoană asemenea date au putut fi identificate. Nu reprezintă un argument pertinent care să convingă Curtea de faptul că și reclamantul-recurent a fost salarizat în mod similar, cu atât mai mult cu cât statele de plată depuse la dosarul de fond nu evidențiază pentru recurentul-reclamant date pertinente în acest sens.
Cât privește afirmația recurentului-reclamant potrivit căreia foștii angajatori refuză înscrierea unor sporuri în adeverințele eliberate ca urmare a unor articole sau interviuri apărute în presa scrisă,o astfel de susținere conturează o percepție naivă și distorsionată a realității.
Orice articol din presa scrisă are rolul de a informa publicul cititor, iar nu de a impune soluții altele decât cele legale, unor situații pentru care există reglementări normative exprese. Faptul că o persoană, fie ea și președintele Casei de Pensii a Municipiului B, își expune un punct de vedere, această împrejurare nu poate influența obligația fostului angajator de a completa adeverințe cu datele ce rezultă din arhivă, fiind exclusiv atribuția Casei de pensii de a analiza în ce măsură sporurile și orice alte venituri înscrise în adeverință pot sau nu să facă parte din metodologia de recalculare.
Nu presa sau orice altă persoană din interiorul Casei de Pensii sau din conducerea fostului angajator se opune completării adeverinței în sensul pretențiilor afirmate de recurentul-reclamant, ci lipsa mențiunilor necesare pentru o asemenea completare.
O ultimă mențiune se cuvine a fi făcută pe marginea afirmației recurentului-reclamant care pune în discuție integritatea și imparțialitatea judecătorilor care au judecat fondul cauzei. Recurentul susține că numita "conduce justiția și (pe) dvs. d-na președinte ".
Fără nici un argument sau probă în acest sens, recurentul-reclamant încearcă să inducă ideea intervenției în actul de justiție de către terțe persoane, refuzând să accepte că în situația sa împrejurarea care a împiedicat admiterea pretențiilor formulate a fost rezultatul exclusiv al lipsei unor mențiuni privitoare la sporuri din statele de plată, iar nu a unor demersuri nelegale din partea unor persoane care nu au nici o legătură cu cauza dedusă judecății.
Recurentul-reclamant are libertatea de a continua să creadă ceea ce dorește, libertatea gândirii și conștiinței fiind garantată de Constituție, împrejurare ce nu împiedică orice persoană care emite o afirmație să depună un minim efort intelectual rațional și logic, firește, în măsura în care circumstanțele personale permit un asemenea efort.
Apreciind că în raport de probele administrate instanța de fond a reținut în mod corespunzător situația de fapt, realizând o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.452/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți SC SA B, SUCURSALA PORȚILE DE T S și SC SA -SUCURSALA "O "
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./27.07.2009
Jud.fond:;
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Valentina Sandu, Amelia Farmathy
