Pretentii civile. Speta. Decizia 5027/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5027
Ședința publică de la 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Cotora Dorina Stoichin Vicepreședinte Instanță
-- --Președinte Secție
-- -- Judecător
Grefier-
XXX
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr. 1281/06.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata pârâtă SC SRL reprezentată de avocat, a lipsit recurentul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care,
Avocat reprezentanta intimatei pârâte SC SRL, solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune întâmpinare.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de reprezentanta intimatei, întrucât citarea a avut loc la data de 21.05.2009, și a avut timp suficient pentru a depune întâmpinare, după care,
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Avocat reprezentanta intimatei pârâte SC SRL, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței Tribunalului Dolj ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința nr.1281/06.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- s-a respins acțiunea precizată privind pe reclamantul, și pe pârâta SC SRL.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Prin contractul individual de muncă, înregistrat sub nr. 25051/29.08.2008 s-au stabilit raporturi de muncă între reclamantul și pîrîta SC SRL
Reclamantul urma să înceapă activitatea de la data de 01.09.2008, avînd un salariu lunar de 1183 și 135 lei diurnă.
Prin decizia nr. 28/11.09.2008 s-au încetat aporturile de muncă în temeiul art. 79 alin. 1 din Codul Muncii, pîrîta acordînd un preaviz de 15 zile, începînd cu 11.09.2008.
Din declarațiile martorului și din recunoașterea reclamantului la interogatoriu, a rezultat că acesta a lucrat la pîrîtă două zile, iar pentru timpul lucrat aceasta i-a plătit salariul și diurna, fapt dovedit cu OP 14/17.10.2008 și chitanța BRD din 17.10.2008.
În aceste condiții reclamantul și-a precizat acțiunea solicitînd contravaloarea drepturilor bănești din perioada de preaviz și despăgubiri în sumă de 15.000 lei daune că nu a fost informat cu privire la condițiile de lucru.
Cu privire la drepturile salariale din perioada de preaviz, instanța a constatat că cererea nu este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 79 alin. 1 Codul muncii "Prin demisie se înțelege actul unilateral de voință a salariatului, care printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz".
Pe durata preavizului, contractul continuă să-și producă toate efectele. Aceasta înseamnă că salariatul trebuie să se prezinte la locul de muncă și să-și îndeplinească obligațiile profesionale.
Ori, din probele existente la dosar, a rezultat că reclamantul nu a mai desfășurat activitate în această perioadă și deci, nu poate solicita aceste drepturi bănești de la pîrîtă.
De altfel, pîrîta poate renunța la preaviz întrucît scopul preavizului este acela de a asigura angajatorului posibilitatea de a lua măsurile necesare înlocuirii salariatului demisionar, evidențiindu-se astfel, consecințele negative pe care le-ar putea avea încetarea intempestivă a contractului de muncă.
Nu are suport legal și probatoriu nici cererea privind acordarea despăgubirilor în sumă de 15.000 lei, pentru nerespectarea de către angajator a dispozițiilor art. 17 și 18 din Codul muncii.
Potrivit art. 18 alin. 1 din Codul muncii " În cazul în care persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, urmează să-și desfășoare activitatea în străinătate, angajatorul are obligația de a-i comunica, în timp util, înainte de plecare, informațiile prevăzute la art. 17 alin. 2, precum și informații referitoare. durata perioadei de muncă, moneda în care se face plata, prestații în bani sau în natură, condiții de climă, etc.".
Martora, care a existat în calitate de traducător la negocierea contractului individual de muncă între reclamant și pârâtă, a declarat că i-au fost aduse la cunoștință aceste condiții de muncă, astfel încât, cererea sa nu a fost dovedită.
Instanța a înlăturat depozițiile martorului, cu motivarea că ea este subiectivă, întrucât raporturile de muncă cu pârâta au încetat în aceleași condiții cu ale reclamantului și deci, acesta are tot interesul să declare nefavorabil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivele de recurs se arată că avea dreptul la 3 grade de jurisdicție, respectiv Tribunal, Curtea de Apel și ÎCCJ, iar prin pronunțarea sentinței și stabilirea căii de atac a recursului a înlăturat un grad de jurisdicție.
Critica nu este întemeiată, deoarece potrivit art.80 din legea 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, hotărârile instanței def ond sunt definitive și sunt supuse termenului de recurs de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar potrivit dispozițiilor art.3 pct.3 din pr. civilă, Curțile de apel judecă ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanțe de tribunale, care, potrivit legii nu sunt supuse apelului.
În ceea ce privește fondul cauzei se arată că, instanța de fond, fără a indica un text legal a dispus înlăturarea depoziției martorului C-tin care a lucrat împreună cu el la Fabrica din Franța și care cunoștea în concret condițiile de toxicitate și pericol de sănătate, precum și condițiile inumane de cazare oferite de patronul fabricii, încălcându-se astfel dispoz. art.304 pct.9 pr.civilă.
În mod greșit instanța de fond nu obligat pârâta la plata celor 15 zile de preaviz cu reținerea că nu a lucrat efectiv, deoarece pârâta este o societate de plasare forță de muncă în străinătate și neavând unități de producție, nu avea unde să lucreze, deși i s-a promis că i se va plăti preavizul de 15 zile.
Deoarece hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, ca urmare a încălcării și a dispoz. art. 17 și 18 din, se impune casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. Se mai invocă de asemenea că sentința atacată cu recurs nu este semnată dec ompletul de judecată, inclusiv de grefier și nu poartă ștampila Tribunalului, și în mod nelegal nu beneficiază de 3 grade de jurisdicție.
Ultima critică are în vedere faptul,că prin cererea de chemare în judecată a solicitat și cheltuieli de judecată, capăt de cerere asupra căruia instanța de fond nu s-a pronunțat.
Recursul nu este fondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate se constată, că prin Contractul individual de muncă nr.25051/29.08.2008 s-au stabilit raporturi de muncă între recurentul-reclamant și pârâtă, iar locul dem uncă s-a desfășurat la unul din punctele de lucru ale societății-pârâte aflate în străinătate.
Potrivit depoziției martorei, în calitate de traducător la negocierea contractului individual de muncă, reiese că societatea-pârâtă i-a comunicat înainte de plecare informațiile prevăzute la art.17 al.2, precum și informațiile referitoare la durata perioadei de muncă, moneda în care se face plata, prestațiile în bani sau în natură, condiții de climă, etc. recurentul urmând să desfășoare munca de operator utilaj.
Prin acțiune precizată reclamantul a solicitat salariul în perioada 01-10, diurna pe zi, deplasare FRANȚA, precum și drepturile bănești aferente celor 15 zile de preaviz. A solicitat de asemenea, daune interese - despăgubiri în cuantum de 15.000 lei și daune morale în cuantum de 20.000 lei pentru condițiile inumane de muncă și locuit, precum și lipsa asistenței medicale.
Critica recurentului, privind înlăturarea depoziției martorului C-tin nu poate fi primită, întrucât raporturile dem uncă cu intimata-pârâtă ale acestui martor au încetat în aceleași condiții cu ale reclamantului, astfel că depoziția martorului C-tin este subiectivă.
De altfel, la încheierea contractului de muncă a existat, în calitate de traducător din a cărei depoziție rezultă că, la interviu li s-a spus că vor lucra în condiții de șantier sau fabrică în funcție de pregătirea lor profesională.
Din cuprinsul Contractului Individual de Muncă, rezultă că recurentul- reclamant îndeplinea funcția de operator utilaj, iar potrivit fișei postului de operator utilaje( fila 57, dosar fond) rezultă scopul postului, uneltele sau instrumentele de lucru și atribuții, sarcini și responsabilități cât și situațiile de risc.
Din instructajul la angajare ( fil.58, 59 dosar fond) rezultă, că recurentul-reclamant a luat cunoștință de normativele tehnice și precum și Normele securității muncii, iar din declarația extrajudiciară a lui rezultă, că recurentul-reclamant a făcut parte dintr-o echipă delegată să execute o lucrare în FRANȚA, că s-a prezentat o singură zi la serviciu, în 09.sept.2008, zi în care nu a lucrat decât câteva ore, iar la sfârșitul zilei a solicitat întoarcerea în țară.
Cu referire la condițiile de muncă, acesta arată că este mulțumit, având condiții de cazare și masă, iar salariul este plătit la timp.
Din cuprinsul întregului material probatoriu rezultă netemeinicia capătului dec erere privind despăgubirile solicitate în cuantum de 15.000 lei în baza art.17 și 18 din.
În ceea ce privește critica privind neacordarea drepturilor bănești în perioada de preaviz se constată, că în mod legal cererea a fost respinsă deoarece pe perioada preavizului recurentul-reclamant nu a mai desfășurat activitate în aceeași perioadă, acesta întorcându-se în țară la cererea sa, punctul de lucru fiind în FRANȚA.
Ultima critică privind neacordarea cheltuielilor de judecată nu este fondată, deoarece, prin respingerea acțiunii aceste cheltuieli nu se datorează de către intimată, aceasta din urmă necăzând în pretenții potrivit art.274 pr.civilă.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 al.2 pr.civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr. 1281/06.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 2009.
PREȘEDINTE: Mihaela Cotora Dorina Stoichin - - | JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehn. Red. /23.10.2009
și
Președinte:Mihaela Cotora Dorina StoichinJudecători:Mihaela Cotora Dorina Stoichin, Ioana Bodri
