Pretentii civile. Speta. Decizia 5280/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5280
Ședința publică de la 06 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr.1219/30.05.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, intimat CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimatul reclamant G, având ca obiect " drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că, recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Mehedinți prin sentința nr. 1219 de la 30 mai 2008 admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Mehedinți, Ministerul Finanțelor Publice B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,
A obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Mehedinți la plata indemnizației de 10 % la salariul brut pe perioada aprilie 2005- 15.04.2007 sumă ce va fi actualizată în raport de indicele de inflație la data plății efective.
A respins acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice.
A respins acțiunea față de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la cererea de chemare în judecată a Ministerului Finanțelor Publice, instanța a dispus respingerea cererii față de acest pârât pentru următoarele considerente: în conformitate cu disp. art. 2 din OG nr.22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, să solicite rectificarea creditelor bugetare și să vireze creditele bugetare în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituției din subordine, a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății, sume stabilite prin titlurile executorii.
În speță, calitatea de ordonator principal de credite o are pârâtul Ministerul Justiției, acestuia revenindu-i obligația legală de a depune diligențele necesare la Ministerul Finanțelor Publice în vederea obținerii creditelor bugetare necesare pentru asigurarea drepturilor bănești solicitate de reclamant, utilizând și procedurile specifice elaborării proiectului legii privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2007.
Instanța a dispus respingerea acțiunii și față de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu motivarea că între reclamant și acest pârât pe de altă parte nu există raporturi juridice, iar pârâtul nu are atribuții legate de rectificarea și administrarea creditelor bugetare repartizate Ministerului Justiției.
Cu privire la fondul cauzei, s-a constatat că acțiunea este întemeiată în parte. S-a reținut că dispozițiile art.6 al.2 din Codul Muncii stipulează că tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, principiu instituit și de art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, iar OG nr.137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002, modificată prin Legea nr. 27/2004 prevede la art. 1 alin.2 principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării, fiind garantată exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.
De asemenea, conform art.20 din Constituția României dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului cu pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Potrivit art. 19 pct.3 din Legea 50/1996 grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie precum și pentru cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii, beneficiază de o indemnizație lunară de 10 % din salariul brut calculată în raport cu timpul efectiv lucrat.
Reclamantul din cauza de față a îndeplinit funcția de grefier - arhivar în cadrul Judecătoriei Orșova, neefectuând activități din cele enumerate mai sus.
Deși îndeplinesc aceiași funcție, iar în virtutea funcției aceiași muncă egală cu beneficiarii sporului de 10 %, ei nu au primit acest drept, fiind astfel prejudiciați, discriminați. Are astfel loc o discriminare din punct de vedere al salarizării, discriminare ce încalcă dispozițiile legale în materie și anume art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, OG nr. 137/2000 aprobată prin Legea 48/2002 modificată prin Legea 27/2004 și art. 6 al. 2 din Codul Muncii.
Instituirea unor astfel de sporuri în favoarea numai a unor categorii de grefieri conduce la aplicarea unui tratament diferențiat care rezidă într-o inegalitate și a unui tratament diferit în ceea ce privește drepturile salariale creându-se astfel o discriminare în cadrul aceleiași profesii.
Împrejurarea că reclamantul nu a desfășurat activității din cele prevăzute în art. 19 pct.3 din Legea 50/1996 și nu este astfel îndreptățiți la plata drepturilor prevăzute de acest text de lege, nu conduce la respingerea pretențiilor reclamantului întrucât modalitatea de acordare a indemnizației de 10 % reprezintă prin ea însăși o practică discriminatorie, aparent neutră, pârâtul Ministerul Justiției neputând invoca propria sa culpă discriminatorie.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Ministerul Justiției criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în mod greșit instanța de fond și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, aceste drepturi salariale fiind atributul exclusiv al puterii legislative.
Sporul de 10 % a fost acordat prin OH nr.8/2007 numai unei anumite categorii de grefieri, instanța aplicând greșit legea, neputând fi aplicabile prev.OG nr.137/2000 pentru că între reclamanți și cei care primesc sporul pronunțându-se în cauze similare în sensul inexistenței unei discriminări.
Recursul este fondat.
Salarizarea intimatului - reclamant s-a făcut conform art.19 alin.3 din Legea 50/1996, precum și art. 3 alin.8 din OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Potrivit acestor texte de lege grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10 % din salariul brut calculat în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități.
Reclamantul nu face parte din grefierii care participă la actele enumerate de textele de lege.
Prin decizia nr. 24 din 12 mai 2008 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin recurs în interesul legii s-a stabilit că dispozițiile art.19 alin.3 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată, și ale art.3 alin.8 din OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea se interpretează în sensul că indemnizația lunară de 10 % din salariul de bază nu se cuvin decât categoriilor de grefieri expres și limitativ prevăzute de normele mai sus menționate.
Potrivit art. 329 alin.3 Cod procedură civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate de către ICCJ în recursul în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Față de aceste considerente și de prevederile art. 312 Cod pr.civilă se va admite recursul, se va modifica sentința în sensul că va fi respinsă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr.1219/30.05.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, intimat CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimatul reclamant
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamant.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu - - | JUDECĂTOR 2: Doina Vișan - - | JUDECĂTOR 3: Marin Panduru - - |
Grefier, - - |
19.10.2009
Red.jud.-
3 ex/AS
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Doina Vișan, Marin Panduru
