Pretentii civile. Speta. Decizia 540/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 540/2009
Ședința publică de la 07 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta
- - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor promovate de reclamanții, G, pârâtul MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și pârâta DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE B, împotriva sentinței civile nr. 197/27.02.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă consilier juridic -din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA pentru pârâtul recurent MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a înregistrat la dosar din partea
Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Anticorupție AIa dresa nr. 406/III/5/2009, prin care se depun la dosar textele legale privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, respectiv nr.OUG 43/2002 și OUG27/2006.
Instanța, constatând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat ori cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Consilier juridic susține motivele de recurs astfel cum au fost în scris formulate, solicitând admiterea recursului așa cum a fost declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe recursurile promovate de pârâta Direcția Națională Anticorupție B și reclamanții, și G, pune concluzii de respingere.
Instanța, având în vedere lucrările dosarului și concluziile expuse în dezbatere, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamantii, și G au chemat în judecată pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
-să fie obligați pârâții retroactiv începând cu data de 1.01.2007 și în continuare, la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5% începând cu data de 1.01.2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007; cu 11% începând cu data de 1.10.2007,plata dobânzilor legale, efectuarea mențiunilor corespunzătoare in carnetele de muncă si înlăturarea pe viitor a discriminării.
În motivarea cererii, reclamanții în calitate de procurori,susțin că au fost și continuă să fie discriminați de pârâtul Statul Român în raport cu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții Constituționale, funcționarii publici, demnitarii și chiar în raport de personalul auxiliar de specialitate.
La data de 31.01.2007 Guvernul României a emis un număr de 3 Ordonanțe simple prin care a dispus majorarea salariului (începând cu 1.01.2007) tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului cu excepția magistraților judecători de la curțile de apel, tribunale și judecătorii și a procurilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii.
Singurii magistrați care au primit majorări salariale (asemenea tuturor celorlalți salariați ai statului) de la 1.01.2007 sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi.
Prin OG nr.10 din 31.01.2007, articolele 1-4 au fost majorate salariile tuturor salariaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 iar cu 11% începând cu 1.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
Pentru majorarea indemnizațiilor demnitarilor, a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncților săi, art.1 al OG 10 face trimitere la anexele II și III la Legea 154/1998, anexe în care sunt menționați aceștia.
Prin OG 16 din 31.01.2007 Guvernul a dispus și majorarea drepturilor bănești cu începere de la 1.01.2007 a persoanelor.
Tot la 31.01.2007, Guvernul emite și Ordonanța nr.27 prin care majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, cu aceleași procente în aceleași tranșe și tot cu începere de la 1 ianuarie 2007.
Încercând să prevină o nouă discriminare a magistraților în raport cu celelalte categorii de salariați ai statului și cu o parte restrânsă a categoriei magistraților, Consiliul Superior al Magistraturii - prin președintele său, la 31.01.2007, adresează d-lui, Ministru al Finanțelor Publice o scrisoare deschisă prin care protestează discret și decent față de noua discriminare și își exprimă convingerea că eliminarea dintre categoriile salariaților bugetari care beneficiază de majorarea ori indexarea salariilor în anul 2007 judecătorilor și procurorilor, constituie eroare ori omisiune involuntară, care poate fi remediată.
Faptul că nici după 6 luni de la această formă decentă de protest ministrul și celelalte instituții ale statului - abilitate, nu au luat nici o măsură, atestă faptul că nu ne aflăm în fața unei erori sau omisiuni involuntare care să fi generat discriminarea.
recent Legea 232/607.2007 publicată în Monitorul Oficial 474 din 16.07.2007 pentru aprobarea OG 6/2007, modificând art.39 în al.2 al acestuia prevede majorări salariale în cotă de 7% aplicată la salariul din 2006 și de 11% cu începere de la 1 octombrie aplicată la salariul din luna septembrie pentru toți funcționarii publici exceptați și de această dată magistrații judecători și procurori.
Reclamanții arată astfel că au fost încălcate disp. art.1 alin.2 lit.e pct.1 din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea, art.5 Codul muncii și dispozițiile Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare (fila 13) pârâtul Ministerul Public solicită respingerea ca inadmisibilă a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere sunt majorări salariale ce se acordă personalului bugetar în temeiul legilor speciale de salarizare.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 197/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, și, cu domiciliul ales în A I, str.-, nr.14, jud.A în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în B,-, sector 5 și Direcția Națională Anticorupție, B,--81, sector 2, și în consecință:
Au fost obligați pârâții în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007, suma restantă urmând a fi actualizată cu rata inflației până la data plății efective și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
A fost respinsă în rest acțiunea civilă.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții și G cu același domiciliu ales în contradictoriu cu pârâții de ord.2 și 3, ca neîntemeiată.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pe fondul cauzei, instanța reținut următoarele:
Reclamanții în calitate de magistrați cu excepția reclamanților și beneficiază de prevederile OUG nr. 27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr.45/2007.
În preambulul acestui act normativ se enunță în sinteză scopul care a determinat adoptarea reglementărilor legale pe baza și în executarea cărora actul fost emis.
Astfel, OUG 27/2006 a fost adoptată având în vedere că asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii judecătorilor și procurorilor este prevăzută la cap.VI pct.3.3 din Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, aprobată prin HG 232/2005.
Prin HG 232/2005 se prevedea că aspectele economice - financiare se reflectă și asupra salarizării personalului din sistemul judiciar iar garantarea independenței puterii judecătorești se realizează și prin asigurarea renumerației adecvate a magistraților, respectiv plata drepturilor salariale ale acestora, așa cum au fost prevăzute de lege și aplicarea acestor prevederi în mod nediscriminatoriu în toate sectoarele de activitate.
Conform art.3 din OG 27/2006 magistrații beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare.
Articolul 35 prevedea actualizarea prin aplicarea indexărilor, acordate în conformitate cu prevederile legale a indemnizațiilor brute.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Legea nr.45/2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.169/9.03.2007 abrogă dispozițiile art.35, însă în luna ianuarie 2007 dispoziția legală privind actualizarea prin indexare era în vigoare.
Eliminarea doar a magistraților de la această indexare, în condițiile în care toate categoriile de salariați bugetari au beneficiat de aceste indexări în anul 2007, constituie un tratament discriminatoriu care contravine principiului egalității în drepturi instituit prin art.16 din Constituția României și o nerespectare a prevederilor legale instituite prin art.35 din OUG 27/2006.
De asemenea potrivit art.21 alin.1 din OG 137/2000 aprobată prin Legea nr.27/2004, în toate cazurile când se constată existența unei discriminări din cele prevăzute expres în acest act normativ, persoanele interesate își pot manifesta interesul și au dreptul să solicite despăgubiri corespondente și proporționale cu prejudiciul suferit.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.35 din OUG 27/2006 instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanți și a dispus obligarea în solidar a pârâților la plata fiecărui reclamant a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 și în continuare.
În aplicarea principiului nominalismului monetar, instanța a dispus ca suma restantă să fie actualizată cu rata inflației până la data plății efective.
Referitor la cererile privind indexarea salarială în procent de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007, instanța le-a respins ca neîntemeiate, având în vedere dispoziția expresă de abrogare a art. 35 din OUG 27/2006 cuprinsă în Legea nr.45/2007, competența de a reconsidera poziția față de drepturile salariale ale reclamanților neaparținând instanței de judecată, fiind o competență exclusivă a legiuitorului.
Cererea privind acordarea dobânzilor legale a fost respinsă ca nefondată în condițiile în are drepturile salariale acordate au fost reactualizate cu rata inflației, iar cea privind înlăturarea pentru viitor a discriminării a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât instanța este chemată doar să interpreteze și să aplice legea la situații de fapt concrete și nu are competența de a enunța norme cu caracter general prin hotărâri judecătorești.
Cererea reclamanților și, personal auxiliar de specialitate și respectiv contractual a fost respinsă ca nefondată, întrucât aceștia sunt salarizați diferit de magistrați, beneficiind de indexarea salarială în cursul anului 2007.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții și pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție
Reclamanții au solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță, precizată.
În drept invocă art. 304/1 Cod procedură civilă.
În expunerea de motive se arată că temeiul acțiunii a fost discriminarea în raporturile de muncă, temeiuri acceptate de instanță, dar aplicate trunchiat.
Se susține că nu poate fi primit raționamentul potrivit căruia prin abrogarea articolului 35 din nr.OUG 27/2006 magistraților li s-a suprimat dreptul la indexările salariale, întrucât potrivit principiului constituțional al egalității în drepturi se aplică tuturor salariaților.
Art. 35 fost abrogat deoarece conținea o dispoziție superfluă și nu pentru motivul că ordonanța a prevăzut indexări, ba mai mult, din art. 38 și 39 ale ordonanței rezultă că s-au operat asemenea indexări doar în raport cu anul 2006.
Instanța trebuia să rețină că reclamanții se află în situații juridice comparabile și analoage cu categoriile socio-profesionale care au obținut indexarea prin ordonanțele și legile la care s-a făcut referire.
Recurenții și susțin că nu au beneficiat de indexări salariale, fapt dovedit cu actele de la dosar.
Pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Bas olicitat admiterea recursului său, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre competentă soluționarea Judecătoriei Alba Iulia și pe fond respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Susține că instanța a respins netemeinic și nelegal excepția necompetenței materiale, în speță fiind incidente dispozițiile art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000, în condițiile în care reține existența unei discriminări.
Instanța de fond, se arată, a pronunțat hotărârea cu depășirea atribuțiilor judecătorești, deoarece acordarea creșterilor salariale pretinse de reclamanți nu reprezintă altceva decât o legiferare a unui drept pe care legiuitorul a înțeles să nu îl mai acorde în 2007.
Invocă apoi că sentința atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece înafara legii nu putem vorbi de discriminare în sensul nr.OG 137/2000.
Critică de asemenea actualizarea cu indicele de inflație acordat de instanță, întrucât recurenta, fiind o instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nicio plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
În drept invocă art. 304 pct. 3, 4, 7 și 9 și 304/1 Cod procedură civilă.
Pârâtul Direcția Națională Anticorupție Bas olicitat admiterea recursului său și, pe cale de consecință, respingerea ca neîntemeiată a cererii reclamanților.
În motivare arată că nr.OG 10/2007, nr.OG 16/2007 și nr.OG 27/2007 vizează alte categorii de salariați decât magistrații, iar nu a pronunțat o hotărâre prin care să constate că în cauză s-a produs o discriminare.
Stabilirea unor indexări este permisă de legea cadru, fără ca din această împrejurare să se poată deduce existența unei discriminări.
De altfel, se arată, sistemul de salarizare al personalului din cadrul instanțelor judecătorești nu se caracterizează printr-o uniformitate salarială, existând diferențieri ale salariilor de bază în funcție de coeficienții de multiplicare, gradele și treptele profesionale, funcția deținută, etc.
Ori, numai legiuitorul poate stabili dacă și în ce măsură indexările se pot acorda unor anumite categorii de salariați, singura condiție fiind ca toți salariații aflați în situații identice să beneficieze de acestea.
Invocă în acest sens art. 14 din Convenție.
Părțile nu au depus întâmpinări în cauză.
Curtea, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu conform cerințelor art. 304/1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține următoarele:
Potrivit art. 137(1) Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Din această perspectivă, este a se reține că excepția necompetenței materiale a instanței de fond prin prisma dispozițiilor nr.OG 137/2000, a fost corect soluționată de instanța de fond prin respingerea ei.
Astfel, se va reține că instanța specializată în litigii de muncă este competentă material să soluționeze cauza, deoarece conform art. 27 alin.1 din nr.OG 137/2000, în calitatea reclamanților de persoane discriminate, aceștia au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, potrivit dreptului comun.
Având în vedere că faptele de discriminare directă sunt săvârșite de instituțiile la care sunt încadrate în muncă, în cadrul raporturilor de muncă, despăgubirile trebuie solicitate potrivit dreptului comun al muncii, în acest sens pronunțându-se în mod unanim doctrina juridică și practica judiciară.
În acest sens sunt și dispozițiile imperative ale art. 1 alin.2 și art. 295 alin.1 Codul muncii, care instituie aplicabilitatea Codului Muncii și raporturilor de muncă ale reclamanților, precum și ale art. 5 Codul muncii, care interzice discriminarea în raporturile de muncă.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că soluția instanție de fond este legală și temeinică, la adăpost de criticile formulate, urmând a răspunde printr-un considerent comun tuturor celor trei recursuri declarate în cauză.
Astfel, este de menționat faptul că prin admiterea, în parte, acțiunii reclamanților instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești și nici nu a nesocotit dispozițiile nr.OUG 137/2000, nefăcând altceva decât să aplice prevederile legale în vigoare la cazul dedus judecății.
Sub acest aspect este de menționat faptul că temeiul juridic al pretențiilor reclamanților - procurori - admise de instanță îl constituie art. 35 din nr.OG27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justiției potrivit căruia:"drepturile de salarizare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt brute și impozabile: acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale.
Prevederea legală în vigoare privind creșterile salariale ce s-au acordat începând cu luna ianuarie 2007 este nr.OG 10/31.01.2007 care reglementează o majorare în trei etape a salariilor avute la data de 31.12.2006, categoriilor profesionale indicate de actul normativ, printre care și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, după cum urmează: a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006; b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007; c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Este adevărat că acest art. 35 din nr.OG27/2007 a fost abrogat de pct.17 al art. I din Legea nr. 45/06.03.2007 publicată în Of. nr. 169/ 9.03.2007, dar în luna ianuarie 2007 - care face obiectul acțiunii - erau în vigoare și trebuiau aplicate ca atare, potrivit normei de drept al aplicării imediate a legii civile, regăsită în art.1 Cod civil.
Abrogarea prin lege a ordonanței de guvern nu înlătură, retroactiv, efectele juridice produse de acest act normativ, în speță, abrogarea art. 35 din nr.OG27/2007 prin Legea nr.45/2007, producând efecte doar pentru viitor, respectiv pentru indexările pretinse de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007, aspect de altfel, reținut corect de prima instanța prin admiterea doar în parte a acțiunii.
Ca atare, susținerile recurentului vizând aplicarea greșită a legii de către prima instanță sunt nefondate.
De asemenea, dispoziția de actualizare cu indicele de inflație a drepturilor solicitate este una corectă ținând cont și de prevederile art. 1082 cod civil și art. 161 alin. 4 Codul muncii. În aceste articole se arată că debitorul este osândit, de se cuvine, la plata unor daune interese, pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este de rea credință din partea sa, afară numai dacă nu va justifica faptul că neexecutarea provine dintr-o cauză străină ce nu-i poate fi imputată.
În prezenta cauză, pârâții sunt în culpă pentru neacordarea sporurilor și adaosurilor, precum și pentru neinițierea unor măsuri care să aibă ca finalitate eliminarea acestor discriminări.
În ceea ce privește criticile aduse hotărârii atacate de către reclamanții și G, se constată că și acestea sunt nefondate.
Așa cum reiese din copiile carnetelor de muncă depuse la dosarul instanței de fond, reclamanta are calitatea profesională de grefier (personal auxiliar), iar reclamantul pe cea de șofer (personal contractual).
Conform adeverinței nr. 400/2009 (fila 19) emisă de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - B, acești doi reclamanți au beneficiat deja de indexările și creșterile salariale solicitate, așa încât în mod corect acțiunea lor a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel încât în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din Legea nr. 168/1999, va respinge recursurile promovate de părți ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanții, G, cât și recursurile declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă B și Direcția Națională Anticorupție, toate împotriva sent. civ. 197/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dos-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7.05.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. NV, 2 ex.IM
Jud.fond- L,
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Victor Crețoiu, Nicoleta
