Pretentii civile. Speta. Decizia 541/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 541
Ședința public de la 15 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de munc privind recursul declarat de
recurenta " " împotriva încheierii de ședinț din 08 04 2009 intimați fiind:-
G, I, CU, și .
La apelul nominal fcut în ședința public se prezint avocat pentru recurent și avocat pentru intimați.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c dosarul este la primul termen de judecat.
Președintele completului d citire raportului asupra recursului potrivit cruia acesta este declarat în termen și motivat.
Prțile prezente precizeaz c nu mai au cereri de formulat.
Instanța constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul în recurs.
Avocat solicit admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Avocat solicit respingerea recursului, menținerea încheierii, fr cheltuieli de judecat.
Instanța rmâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de faț, constat:
Prin încheierea din 08.04.2009 pronunțat în dosarul nr-, Tribunalul Iașia respins cererea pârâtei SA privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. 2 ultima liniuț din Legea 53/2003.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut c excepția de neconstituționalitate vizeaz competența, dar a fost invocat ulterior pronunțrii asupra excepției necompetenței teritoriale si, ca atare, a considerat c în momentul de faț este investit cu soluționarea pe fond a cauzei și nu mai poate reveni asupra celor dispuse, astfel încât a constatat c nu sunt îndeplinite condițiile art. 29 alin. 2 din Legea 47/1992, în sensul c soluționarea prezentei cauze nu mai depinde de modul de soluționare de ctre Curtea Constituțional a excepției invocate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurenta c, în cauz sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prev. de art. 29 din Legea 47/1992, respectiv:
- Excepția s fie invocat în fața instanței judectorești sau a tribunalului arbitrar, condiție îndeplinit în cazul dedus judecții, întrucât prezenta excepție este invocat în fața Tribunalului;
- Excepția s aib ca obiect prevederi legale cuprinse în lege (stricto senso) sau în Ordonanța de Guvern respectiv Ordonanț de Urgenț a Guvernului, condiție îndeplinit prin faptul c se invoc neconstituționalitatea prevederilor legale cuprinse în art. 298 alin. 2 din Legea nr. 53/2003, dispoziții legale în vigoare la momentul invocrii excepției.
- Excepția s aib în vedere prevederi legale ce nu au mai fost declarate neconstituționale anterior, condiție ce este îndeplinit prin faptul c prevederile anterior menționate nu au fost declarate ca fiind neconstituționale de Curtea Constituțional.
- Excepția s aib ca obiect prevederi legale ce au legtur cu soluționarea cauzei, condiție îndeplinit prin faptul c prevederile legale considerate ca fiind neconstituționale antameaz asupra modalitții de soluționare a excepției necompetenței teritoriale invocate în prezenta cauz. Dispozițiile din Legea nr. 47/1992 vorbesc despre legtura dintre prevederile legale și soluționarea cauzei, ori modalitatea în care este soluționat excepția de necompetenț teritorial influențeaz în mod covârșitor soluționarea general a cauzei.
Mai arat recurenta c soluționarea excepției de necompetenț teritorial presupune analizarea ipotezei în care Legea 168/1999 mai este în vigoare sau nu. În art. 298 al. 2 Codul muncii sunt identificate (marcate cu liniuț) actele normative abrogate expres, total sau parțial, iar ultima liniuț este urmat de textul "orice alte dispoziții contrare".
Aceast ultim liniuț din art. 298 al.2 a constituit temei pentru interpretarea textului ca reprezentând o "abrogare implicit", ceea ce vdește pentru teoreticieni o vdit neinformare legislativ și reluarea unor teze vechi dar fondate în epoca emiterii lor pe un text legal, iar pentru judectori o grav neglijenț prin necunoașterea legii aplicabile și depșirea atributelor puterii judectorești /exces de putere.
Dup intrarea în vigoare a Legii 24/2000 nu mai exist temei legal pentru operarea abrogrii implicite, fiind abrogat expres actul normativ care reglementase acest mod de abrogare, Decretul 16/1967 pentru aprobarea Metodologiei generale de tehnic legislativ privind pregtirea și sistematizarea proiectelor de acte normative.
Îns, arat recurenta, prin dispozițiile art. 62 și 63 din Legea 24/2000, legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expres direct, iar dispozițiile normative vizate trebuie determinate expres.
Faț de situația juridic dedus judecții - modalitatea de soluționare a excepției necompetenței teritoriale a tribunalului - respectiv conținutul prevederilor legale considerate ca fiind neconstituționale, este evident faptul c acestea din urm antameaz asupra modalitții de soluționare a cauzei, având astfel o strâns legtur cu obiectul dedus judecții.
Ori, dispozițiile cuprinse în art. 298 alin. 2 ultima liniuț din Legea 53/2002 sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 1 alin. 4 și 5, art. 73 alin. 3 lit. p și art. 79 alin. 1 din Constituție.
Ca urmare, se solicit admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Iași, sesizarea Curții Constituționale a României și suspendarea cauzei pân la soluționarea excepției de neconstituționalitate invocat.
În drept, motivele de recurs se încadreaz în prevederile art. 304 pct.9 Cod procedur civil.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu a fost depusa practica judiciara in materie.
Analizând actele și lucrrile dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constat c recursul este nefondat.
Astfel, la termenul din 17.12.2008, pârâta SA, prin aprtor, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași, considerând c au fost înclcate prevederile art. 72 din Legea 1999, raportat la prevederile art. 249 și art. 298 alin. 2 ultima liniuț din Codul muncii și la prevederile art. 62,63 și 83 din Legea 24/2008. A susținut c dup intrarea în vigoare a Legii 24/2000 nu mai exist temei legal pentru operarea abrogrii implicite, iar instanța competent este cea de la sediul pârâtei, respectiv Tribunalul Bucure ști.
Instanța, vzând dispozițiile art. 284 alin. 2 din Codul muncii și domiciliul reclamantei, a respins excepția de necompetenț teritorial a Tribunalului Iași invocat de pârât, la termenul din 11.03.2009.
La termenul urmtor, pârâta invoc excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. 2 ultima liniuț din Codul muncii, prin raportare la prevederile art. 1 alin. 4 și 5, art. 73 alin. 3 lit. p și art. 79 alin. 1 din Constituția României.
În aceste condiții Curtea de Apel constat c în mod corect a respins Tribunalul Iași cererea pârâtei de sesizare a Curții constituționale.
Astfel, încheierea din 11.03.2009 prin care a fost respins excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași, este o încheiere interlocutorie, asupra creia nu se mai poate reveni, în conformitate cu disp. art.268 alin. 3 Cod procedur civil.
Ca atare, sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a disp.art. 298 alin. 2 ultima liniuț din Codul muncii, care vizeaz tocmai abrogarea tacit a prevederilor art. 72 din Legea 168/1999 și, în consecinț, schimbarea competenței teritoriale în conformitate cu art. 284 Codul muncii, nu se mai impunea, deoarece nu mai exista cerința impus de art. 29 din Legea 47/1992 de a avea legtur cu soluționarea cauzei.
Chiar în ipoteza în care excepția de neconstituționalitate invocat ar fi fost admis, prima instanț nu mai putea reveni asupra încheierii interlocutorii, iar sesizarea Curții Constituționale ar fi avut ca efect doar tergiversarea soluționrii fondului cauzei.
Mai mult, nu exist nici un prejudiciu produs pârâtei -recurente, având în vedere c, în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin.1 din Legea 47/1992, excepțiile de neconstituționalitate pot fi ridicate în orice faz a litigiului.
În consecinț, constatând c instanța de fon dai nterpretat și aplicat corect prevederile art. 29 din Legea 47/1992, Curtea de Apel reține c nu este incident motivul de recurs prevazut de art.304 pct. 9 Cod procedur civil, urmând ca, în temeiul art. 312 Cod procedur civil, s resping recursul pârâtei și s mențin încheierea atacat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta, prin reprezentanți legali, împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Iași la data de 08.04.2009, încheiere pe care o menține.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public, azi, 15.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red./Tehnored
2 ex. 10.06.2009
Tribunalul Iași:
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu
