Pretentii civile. Speta. Decizia 547/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 547
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Marin Panduru
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
Grefier: - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 19 ianuarie 2010, privind judecarea recursului declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr. 590/23.04.2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA S, având ca obiect "drepturi bănești".
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19 ianuarie 2010, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 22 ianuarie 2010 și, respectiv 26 ianuarie 2010.
În urma deliberării,
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul O l prin sentința nr. 590 de la 23 aprilie 2009 Tribunalul O l respins contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata SC SA S, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Contestatoarea a fost salariata pârâtei pe postul de electrician în cadrul secției Reparații și Utilități, Atelierul Reparații Electrice și prin decizia contestată i-a încetat raportul de muncă în baza art. 65, 66 și 73 alin. 1 și 2 din, coroborate cu art.74, alin.1, lit."c" și alin.2 din la nivel național pe anii 2007-2010.
La baza emiterii deciziei de desfacere a contractului individual de muncă a stat desființarea locului de muncă ocupat de contestatoare, în baza deciziei Comitetului Director al nr.375/23.01.2009, privind aprobarea noii scheme organizatorice. Prin această decizie s-a aprobat desființarea unui număr de 29 de posturi, printre care și postul de electrician deținut de contestatoare.
Din analiza actelor depuse la dosar instanța a mai reținut că intimata a făcut dovada respectării procedurii de concediere individuală pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, în acest sens, pârâta a informat despre măsura concedierii sindicatele, O și
De asemenea, comparând organigramele societății înainte și după reorganizare, respectiv organigrama din data de 23.01.2009 și cea din data de 12.03.2009, s-a reținut că în cadrul Secției Reparații și Utilități, din 287 de posturi au mai rămas 273 de posturi, prin urmare reorganizare este efectivă.
Instanța a apreciat că desființarea postului ocupat de contestatoare a fost impusă de necesitatea reorganizării activității cu scopul de a îmbunătăți activitatea societății și s-a dispus cu respectarea dispozițiilor legale.
Apărarea contestatoarei în sensul că la emiterea deciziei contestate nu au fost respectate criteriile prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură, nu poate fi reținută deoarece în cauză a avut loc o concediere individuală potrivit art.65, impusă de desființarea locului de muncă ocupat și nu o concediere colectivă.
Pentru considerentele deja expuse instanța a constatat că în cauză a avut loc o reducere efectivă a locului de muncă ocupat de contestatoare, măsura având la bază o cauză reală și serioasă, impusă de obligativitatea îmbunătățirii activității economice și reorganizării societății, fiind îndeplinite condițiile art.65, motiv pentru care a dispus respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea deciziei nr.214/03.02.2009 ca temeinică și legală.
Deși intimata a solicitat cheltuieli de judecată, nu a făcut dovada prin depunerea chitanței privind onorariul de avocat la dosar, astfel încât acestea nu pot fi acordate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatoarea criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că instanța nu a avut în vedere faptul că are o situație familiară care ar fi trebuit să ducă la menținerea sa în funcție.
A arătat recurenta că ar fi trebuit să existe niște criterii de selecție atunci când s-au făcut concedierile având în vedere faptul că au fost concediați mai mulți salariați.
Analizând recursul formulat se constată că este fondat pentru următoarele considerente;
Este adevărat că art. 60 alin 1 din codul muncii definește concedierea colectivă ca fiind acea situație în care este disponibilizat un anumit număr de salariați în raport cu numărul total al salariaților.
Această prevedere nu trebuie însă interpretată în sensul în care s-ar putea ajunge la eludarea unor prevederi favorabile salariaților și care le-ar prejudicia interesele.
În speță se constată că societatea a procedat la concedierea unui număr de 29 salariați, cu unul mai puțin decât prevede legea în situația concedierilor colective.
Este evident că scopul acestei concedieri a fost evitarea consecințelor unei concedieri colective faptul că au fost concediați cu 1 salariat mai puțin nu poate conduce la concluzia că în acest caz nu ar fi trebuit aplicate criteriile de selecție, fiind în fapt o concediere colectivă.
Pe de altă parte, analizând prevederile art. 71 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate se constată că potrivit alin. 1 din acest articol în cazul concedierilor colective concedierile vor avea în vedere criteriile prevăzute la punctele a și b din aliniatul respectiv precum și criteriul competenței.
La alin 3 al aceluiași articol sunt prevăzute criteriile minimale avute în vedere la concedierea în cazul reducerii posturilor.
Acest text nu face referire la concedierea colectivă așa cum se precizează la alin.1 astfel că el este aplicabil în cazul oricărei concedieri ce vizează 2 sau mai multe posturi.
Printre aceste criterii este și acela că măsura concedierii va afecta numai în ultimul rând femeile care au în îngrijire copii, bărbați, văduvi sau divorțați, care au în îngrijire copii, unici întreținători de familie.
Recurenta este tocmai în această situație având în îngrijire copii precum și soțul handicapat.
Societatea pârâtă nu a făcut dovada că a respectat în cazul recurentei aceste criterii, iar instanța de fond a greșit atunci când a reținut că în speță nu era aplicabile prevederile din CCM cu privire la criteriile de selecție în cazul concedierii pentru reducerea posturilor.
Î n această situație se impune în baza art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă și 312 Cod pr. civilă admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii contestației, și anularea deciziei de concediere.
În baza art. 78 din Codul muncii va dispune repunerea părților în situația anterioară concedierii și va obliga intimata la plata drepturilor de care a fost lipsită contestatoarea de la data concedierii și până la reintegrare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr. 590/23.04.2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA
Modifică sentința în sensul că admite contestația formulată de contestatoarea.
Anulează decizia nr. 214/03.02.2009 și dispune repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei.
Obligă intimata către contestatoare la plata drepturilor cuvenite de care a fost lipsită de la data concedierii până la data reintegrării efective, actualizate la data plății.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Marin Panduru - - | JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu - - | JUDECĂTOR 3: Camelia Șelea - - |
Grefier, - - |
29.01.2010
Red.jud.-
3 ex/AS
.
Președinte:Marin PanduruJudecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Camelia Șelea
