Pretentii civile. Speta. Decizia 5778/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.5291/2009
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5778/
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 2: Singh Ioana
JUDECĂTOR 3: Petre Magdalena
GREFIER - - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulate de către recurenta-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului G în numele Ministerului Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.191/LM din data de 22.05.2009 pronunțate de către Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G și cu intimații-pârâți Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Prahova, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților - având ca obiect "drepturi bănești - spor 50%".
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei la orele 10,50 nu au răspuns recurenta-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului G în numele Ministerului Finanțelor Publice, intimatul-reclamant G și intimații-pârâți Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Prahova, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, față de lipsa părților la prima strigare a cauzei la orele 10,50, văzând dispozițiile art. 104 alin.(13) din a instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei ordine.
La reluarea pricinii la ordine, la orele 11,26 nu au răspuns recurenta-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului G în numele Ministerului Finanțelor Publice, intimatul-reclamant G și intimații-pârâți Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Prahova, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții faptul că, recurenta-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului G în numele Ministerului Finanțelor Publice, prin motivele de recurs formulate în cauză, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ.
Curtea constatând că în cauză recurenta-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului G în numele Ministerului Finanțelor Publice a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.191LM/22.05.2009, Tribunalul Giurgiu -Secția Civilă a admis acțiunea formulată de reclamantul G astfel cum a fost precizată și restrânsă împotriva pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertăților Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul Giurgiu și a dispus obligarea pârâților
Ministerul Justiției și Libertăților Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul Giurgiu să calculeze și să plătească reclamantului drepturi bănești restante reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum 50% calculat la indemnizație brută lunară începând cu data de 01.09.2008
și în continuare pentru viitor, drepturile fiind actualizate cu indicele de inflație la data când drepturile erau datorate și până în ziua plății efective. S-a luat act că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Ploieștia rămas fără obiect. datorită precizării acțiunii introductive făcute de reclamant în sensul restrângerii cadrului procesual sub aspectul pârâților, înțelegând să cheme în judecată doar pe pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertăților Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul Giurgiu.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
șa cum rezultă din precizările exprese ale reclamantului, obiectul acțiunii îl formează drepturile salariale reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data de 01.09.2008 la zi și în continuare pentru viitor.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin art. I pct. 42 din OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s-a dispus că art. 47 se abrogă, însă acest act normativ - ordonanța guvernului - este un act normativ de nivel inferior Legii nr. 50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile constituției și ale Legii nr. 24/2000 privind normele tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 prin art. I pct. 42 din OG nr.83/2000 încalcă, alături de normele constituționale referitoare la delegarea legislativă dispozițiile legale privind tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Potrivit art. 108 alin. 3 din Constituție " Ordonanțele se emit în temeiul unei speciale de abilitare, în limitele și în condițiile stabilite de aceasta", iar prin art. 1 litQ pct. 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar privire la " Modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și drepturi ale personalului din cadrul autorității judecătorești, republicată".
Cu toate acestea, prin OG nr. 83/2000 s-a procedat și la abrogarea dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși, așa cum rezultă din dispozițiile art. 56 - 62 Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea act normative, republicată, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin Legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc abrogarea unor dispoziții ale acesteia. În acest fel, prin emiterea OG nr.83/2000 fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptată de Parlamentul României încălcându-se astfel dispozițiile art. 108 alin. 3 cu referire la art. 73 alin. 1 Constituția României.
Abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu poate fi asimilată modificării act normativ.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată completată, să se producă și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000.
Astfel, prima instanță a reținut că art. I pct. 42 din OG nr. 83/2000, prin care a abrogat art. 47 din Legea nr. 50/1996, încalcă norme constituționale și prevederi legale interne, fapt confirmat și prin decizia nr. 21/10.03.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care se arată că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG nr. 33/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Ploiești, în raport de cererea precizatoare formulată de reclamant în sensul că nu înțelege să se mai judece cu această pârâtă, întrucât drepturile datorate de acest ordonator de credite au fost realizate făcând obiectul unei alte hotărâri judecătorești, prima instanță a reținut că excepția este rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului G, solicitând admiterea căii de atac formulate, în contradictoriu cu recurentul ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate.
Recurentul a criticat sentința pe motive de nelegalitate, în esență arătând următoarele:
Potrivit disp. art.4 alin.1 din OG nr.22/2002, obligația de a lua măsurile ce se impun pentru a asigura în bugetele proprii ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăților stabilite prin titluri executorii, revine ordonatorului principal de credite, care în speta este Ministerul Justiției și Libertăților. Obligația de plată a drepturilor salariale rezultate din hotărârea de fond aparține angajatorului, atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice limitându-se la a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor locale, cu respectarea procedurii reglementate de Legea nr.500/2002.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, instanța de control judiciar apreciază că este nefondată calea de atac exercitată în cauza de față pentru următoarele considerente:
Față de obiectul dosarului, stabilirea și plata unor drepturi salariale restante, este evident că nu pot avea calitate procesuală pasivă în cauză decât instituțiile implicate în procesul de alocare și plată a drepturilor salariale recunoscute reclamantului. Față de calitatea reclamantului-intimat de judecător și față de prevederile art.4 din OG nr.22/2002, ordonatorul principal de credite este Ministerul Justiției, căruia îi revine obligația de a depune toate diligențele care se impun pentru obținerea creditelor bugetare necesare în vederea plății drepturilor salariale stabilite prin hotărârea primei instanțe. Așa cum rezultă din dispozițiile actului normativ sus-menționat, Ministerului Finanțelor Publice îi revine obligația generală de a asigura executarea tuturor titlurilor executorii într-o manieră mai puțin directă, anume, prin elaborarea proiectului bugetului de stat (pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor locale) în care trebuie incluse fondurile necesare pentru plata acestor creanțe. De subliniat este faptul că înscrierea acestor fonduri se poate face la inițiativa ordonatorilor principali de credite prin elaborarea corespunzătoare a proiectului propriului buget, care trebuie să cuprindă și sumele necesare pentru plata titlurilor executorii.
Față de această situație, instanța de control judiciar constată că nu există identitate între persoana pârâtului (în speță recurentul-separat) și titularul obligației din raportul juridic dedus judecății, care, în prezenta cauză nu pot fi decât angajatorul și ordonatorul de credite.
Pe cale de consecință, apreciind întemeiată excepția invocată și văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, va modifica în parte sentința recurată și în rejudecare, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și va respinge ca atare acțiunea față de acest pârât. Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI G împotriva sentinței civile nr.191/LM/22.05.2009 pronunțate de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G și intimații-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și TRIBUNALUL GIURGIU.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și,
Respinge acțiunea ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.:
Dact.:
2 ex./12.11.2009
Jud.fond:;
Președinte:Farmathy AmeliaJudecători:Farmathy Amelia, Singh Ioana, Petre Magdalena
