Pretentii civile. Speta. Sentința 59/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
SENTINȚA Nr. 59
Ședința publică de la 10 Octombrie 2008
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă Didu Marinela
Asistent judiciar: - -
Asistent judiciar:
Grefier:
Pe rol, judecarea acțiunii formulată de reclamanții, și - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că prin fax pârâtul Ministerul Justiției a depus note de ședință și se solicită și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Asupra acțiunii de față.
Prin cererea înregistrată la data de 07.04.2008, reclamanții, și -, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj,solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata către reclamanți a despăgubirilor cauzate de discriminare și reprezentând drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în anexa I, lit.A, pct.6-13 ale OUG nr.27/2006, corespunzător funcțiilor exercitate de fiecare dintre reclamanți, începând cu data intrării în vigoare a OUG 27/2006(10.04.2006 la zi) și în continuare până la data eliminării discriminării și unificarea legislației salarizării în sensul excluderii diferențelor salariale respective, reactualizate conform indicelui de devalorizare monetară și cu dobânda legală aferentă, conform art.1088 cod civil și OG 9/2001, precum și înscrierea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
In motivare, au arătat prin că Hotărârea nr.185 din 22.07.2005, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a constatat că prevederile art. 28, alin.4 din OUG nr.24/2004, modificat prin Legea nr.601/2004 și ale art.24 din legea nr.508/2004 au instituit o discriminare directă între noi, magistrații judecători și magistrații procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție(DNA) și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și Terorism(DIICOT). Legalitatea acestei hotărâri a fost recunoscută și prin decizia nr. VI din 15.01.2007, pronunțată de ICCJ în Secțiile Unite, cu prilejul soluționării unui recurs în interesul legii, decizie care, potrivit art. 329 alin.ultim Cod pr.civilă este obligatorie pentru instanțele de judecată.
De aceea, în expunerea de motive preliminară din OUG nr.27/2006 s-a justificat necesitatea unei salarizări adecvate și nediscriminatorii a judecătorilor și procurorilor, măsură prevăzută și în Capitolul VI pct.3.3. din "Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005- 2007" având ca termen de finalizare luna decembrie 2005. Obiectivul menționat a vizat eliminarea tuturor inegalităților existente între sistemul de salarizare a magistraților determinat de acordarea unor sporuri numai în favoarea unor procurori și judecători în detrimentul altora.
Noua modalitate de salarizare, concretizată inițial prin adoptarea OUG nr.27/2006 și apoi prin emiterea Legii nr.45/2007, în loc să înlăture această discriminare directă, o adâncește și mai mult,prin stabilirea unui coeficient de ierarhizare superior în favoarea magistraților procurori din structurile menționate, deși are ca obiectiv principal eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce privește modalitatea de acordare a drepturilor salariale cuvenite magistraților.
Considerăm că deși scopul urmărit - reducerea neîntârziată a fenomenului de corupție - este legitim, metoda de atingere a acestuia nu este una adecvată.
Ministerul Justiției prin întâmpinare solicitată respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Tribunalul Gorj prin încheierea de la 07 iulie 2008 scos cauza de pe rol formulată de reclamanții, și - și a înaintat-o spre competentă soluționare la Curtea de APEL CRAIOVA, în baza OG 75/2008.
Curtea de APEL CRAIOVA înregistrat cauza sub nr-.
La data de 10 octombrie 2008 pârâtul Ministerul Justiției a depus note de ședință.
Analizând acțiunea formulată instanța reține că reclamanții îndeplinesc funcția de judecători, la Tribunalul Gorj, fiind salarizați în baza OUG 27/2006, aprobată prin legea nr.45/2007.
Potrivit art. 3 din acest act normativ, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații asistenți au dreptul la o indemnizație lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, funcția deținută, și cu vechimea în magistratură, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa la legea respectivă.
Anexa respectivă prevede anumiți coeficienți de ierarhizare a salariilor în funcție de nivelul instanțelor sau parchetelor.
Reclamanții solicită să fie salarizați cu același coeficient care este prevăzut pentru procurorii din cadrul A și, motivând că există o discriminare între ei și salariații instituțiilor respective. Susținerea acestora este nefondată.
Potrivit OUG nr 43/2002, precum și legii nr. 508/2004, atât Direcția Națională Anticorupție cât și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată Și Terorism, sunt structuri în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, iar salarizarea procurorilor din aceste direcții este făcută cu același coeficient de ierarhizare prevăzut pentru procurorii acestui parchet, fapt ce nu contravine legii.
În aceste condiții fiind vorba de instituții de nivel diferit nu se poate vorbi de o discriminare a reclamanților, potrivit art. 2 alin 1 și 2 din OG 137/2000.
De altfel Curtea Constituțională prin decizia nr.818/2008, a statuat că prevederile art.1,art.2 și art. 27 alin 1 din OUG nr. 137/2000, sunt neconstituționale în măsura în care din acestea s-ar desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară, sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Pentru considerentele expuse instanța va respinge acțiunea reclamanților ca nefondată.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, și - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect drepturi bănești.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Asistent judiciar, - - |
Asistent judiciar, | ||
Grefier, |
Red.jud.-
10 ex/AS/25 10 2008
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Mihaela Mitrancă Didu Marinela
