Pretentii civile. Speta. Decizia 603/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 603/
Ședința publică de la 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC "" SRL G, cu sediul în G,-, - 1,. 20, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 791/16.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul de fond nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în G,str. - nr.163- 4,. 39 și,-, având ca obiect " drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurenta pârâtă SC "" SRL asociat unic și intimata reclamantă personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la primul termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru; citată cu copia motivelor de recurs intimata reclamantă nu a depus întâmpinare, după care:
Curtea a procedat la legitimarea reprezentantului legal al societății recurente în persoana asociatului unic, în baza BI seria B 2 nr. - eliberat la data de 25.09.1994 de Poliția Municipiului T, CNP -.
Intimata reclamantă învederează instanței că nu solicită termen pentru a-și angaja apărător.
Recurentul, de asemenea, învederează instanței că nu mai are cereri de formulat dar dorește să facă precizări în cadrul ședinței de judecată. Nu solicită termen pentru lipsă de apărare. Solicită însă, prin intermediul instanței, ca în pledoaria sa să nu mai fie întrerupt de reclamantă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în dezbaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Reprezentantul recurentei, expunând situația de fapt, în referire la hotărârea pronunțată de instanța de fond, precizează că a procedat la desfacerea contractului de muncă al reclamantei motivat de faptul că aceasta se afla în perioada de probă și conform condicii de prezență a lucrat o perioadă de 20 de zile. Precizează că a luat această măsură deoarece reclamanta vindea marfă pe datorie, a produs lipsă în gestiune, preda gestiunea cu lipsă la colegi. Reclamanta a comis abateri, era foarte înceată, a primit în acest sens reclamații de la clienți.
Susține că a prezentat decizia la Inspectoratul Teritorial d e Muncă, decizia fiind emisă în baza dispozițiilor art. 61 lit. d și nu art. 61 lit. a așa cum i s-a comunicat de către această instituție că trebuia procedat.
De asemenea, la momentul când i-a adus la cunoștință reclamantei că a procedat la desfacerea contractului de muncă a întrebat-o ce pretenții are, dacă solicită plata orelor suplimentare. Întrebată fiind dacă dorește plata timpului de când i s-a desfăcut contractul de muncă nu și-a exprimat dorința în nici un fel deoarece deja era angajată.
Răspunsul de la Inspectoratul Teritorial d e Muncă a venit în sensul că ei nu pot face modificări în cartea de muncă a salariatei. Apreciază că reclamanta nu a dorit decât să tergiverseze acest proces prin multe chichițe avocățești, exemplu: lipsa martorilor.
Mai mult, chiar nu cunoaște cu ce articol ar fi trebuit să-i desfacă contractul de muncă al reclamantei având în vedere că societatea și-a încetat activitatea. Apreciază că atât timp cât reclamanta și-a găsit un alt loc de muncă, nu a solicitat plata în nici un fel, apreciază că recursul este admisibil și în rejudecare să se înlăture obligarea societății la plata drepturilor solicitate de reclamantă.
La întrebarea instanței adresată intimatei-reclamante care sunt pretențiile solicitate societății, aceasta precizează că dorește obligarea societății recurente la plata drepturilor salariale aferente perioadei în care a prestat servicii în cadrul acesteia.
Intimata-reclamantăsolicită respingerea recursului declarat de pârâtă ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond pe care o apreciază legală și temeinică.
Recurenta prin reprezentant, referitor la drepturile salariale solicitate de reclamantă, apreciază că nu se impun a fi acordate motivat de faptul că reclamanta a lucrat în sistemul 3 zile lucrătoare și 3 zile libere. Este însă de acord cu plata diferențelor salariale 5 - 600 lei.
Intimata reclamantăsolicită respingerea recursului declarat de societatea pârâtă ca nefondat.
Curtea, declară închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 791/16.06.2008 a Tribunalului Galați, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta SRL
S-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 15/18.03.2008 emisă de SRL.
A fost obligată pârâta să calculeze și să plătească reclamantei diferența dintre salariul calculat la 600 lei brut și sumele efectiv încasate pentru perioada 03.02.2008-16.03.2008.
A fost obligată pârâta la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta până la data emiterii unei noi decizii de încetare a raporturilor de muncă.
S-au respins pretențiile privind orele suplimentare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea formulată la 21.03.2008 reclamanta a solicitat obligarea pârâtei SC SRL la plata drepturilor cuvenite conform contractului individual de muncă, la plata orelor suplimentare efectuate în perioada februarie - martie 2008 zilnic și sâmbăta și duminica ( fila 38 dosar fond - reclamanta și-a precizat obiectul). A contestat reclamanta și decizia nr. 15/18.03.2008 emisă de SC - SRL.
Pârâta a solicitat respingerea acțiunii.
Nu a recunoscut efectuarea orelor suplimentare solicitate de reclamantă. Așa cum rezultă din contractul individual de muncă salariul brut este de 500 lei și nu de 600 lei brut (fila 33 dosar fond).
Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul a constatat următoarele:
Decizia nr. 15/18.03.2008 este nulă absolut (fila 33 dosar fond) având în vedere că aceasta nu conține mențiunile obligatorii prevăzute de art. 268 Codul muncii lit. c, motiv pentru care s-a anulat decizia. De asemenea, în cauză nu a fost efectuată cercetarea disciplinară, un al doilea aspect ce a impus anularea deciziei.
Cu privire la orele suplimentare Tribunalul a constatat că în baza art. 119 Codul muncii munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora, iar salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. Din declarația martorului audiat în cauză și propus de reclamantă, precum și din fișele de pontaj rezultă că dacă reclamanta lucra 3 zile a câte 12 ore beneficia imediat de 3 zile libere, prin urmare orele suplimentare au fost compensate cu timp liber și nu mai pot fi și remunerate.
Având în vedere că s-a anulat decizia de concediere pentru toată această perioadă s-au acordat toate drepturile bănești reclamantei, drepturi pe care le-ar fi încasat în cazul în care ar fi lucrat, plus toate celelalte drepturi de care ar fi beneficiat.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta SRL.
A criticat hotărârea în ceea ce privește soluția nulității absolute a deciziei de concediere, arătând că reclamanta intimată a săvârșit unele abateri disciplinare care justifică aplicarea sancțiunii.
Cu privire la plata salariului de la data desfacerii contractului de muncă până la data emiterii unei noi decizii, nu a fost de acord arătând că reclamanta nu a solicitat așa ceva.
Nu a indicat nici un temei de drept al cererii de recurs.
Intimata reclamantă nu a depus la dosar întâmpinare însă a solicitat, în fața instanței, respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul pe baza motivelor arătate de recurentă, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că este fondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește primul motiv de recurs invocată referitor la nulitatea absolută a deciziei nr. 15/18.03.2008, instanța apreciază că nu este întemeiat, soluția primei instanțe fiind corectă.
Într-adevăr, decizia contestată este lovită de nulitate absolută întrucât nu sunt menționate toate elementele obligatorii prevăzute de art. 268 lit. c din Codul muncii iar cercetarea disciplinară nu a fost efectuată, sancțiunea fiind expres prevăzută de art. 268 alin. 2 teza I, art. 267 alin. 1 și art. 76 din Codul muncii.
În aceste condiții, motivele ce vizează fondul cauzei nu pot fi analizate deoarece excepția nulității absolute primează asupra fondului.
Însă instanța apreciază ca fiind întemeiat cel de-al doilea motiv de recurs cu privire la faptul că prima instanță a data mai mult decât s-a cerut, fiind incidente disp. art. 304 pct. 6.pr. civilă.
Conform disp. art. 129 alin. 6.pr. civilă, în toate cazurile, judecătorul hotărăște numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Ori, așa cum corect a susținut recurenta, prin cererea introductivă și concluziile orale prezentate la termenele de judecată din datele de 09.04.2008 și 16.06.2008, reclamanta intimată a solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale conform salariului de bază menționat în contractul individual de muncă - 600 lei și a orelor suplimentare, nicidecum plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate și alte drepturi conform art. 78 din Codul muncii, așa cum greșit a acordat instanța de fond.
Chiar dacă se anulează decizia de concediere, drepturile salariale se acordă doar dacă sunt solicitate, întrucât, în caz contrar, se încalcă principiul disponibilității.
Pentru aceste considerente, în baza disp. art. 312 alin. 1, 2, 3.pr. civilă, se va admite recursul și se va modifica în parte sentința civilă recurată în sensul înlăturării obligației pentru pârâta de a plăti despăgubirile prevăzute de art. 78 din Codul muncii.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de pârâta SC "" SRL G, cu sediul în G,-, - 1,. 20, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 791/16.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul de fond nr-.
Modifică în part sentința civilă nr. 791/2008 a Tribunalului Galați în sensul înlăturării obligației pentru pârâtă de a plăti despăgubirile prevăzute de art. 78 Codul muncii.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 24 2008.
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu | JUDECĂTOR 2: Luminita Solea | JUDECĂTOR 3: Anica Ioan |
Grefier, |
: - -
: 2 ex.//21 Octombrie 2008
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Luminita Solea, Anica Ioan
