Pretentii civile. Speta. Decizia 6175/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.3265/2009
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.6175/
Ședința publică din data de 03 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 3: Zeca Dorina
GREFIER - - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.1259 din data de 16.02.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.6017/3/LM/2007, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC " " SA - având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: recurentul-reclamant personal și asistat de apărător d-nul avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare juridică atașată la fila 16 dosar recurs emisă în baza contractului de asistență juridică nr.- din 03.11.2009, lipsind intimata-pârâtă SC " " SA.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul-reclamant prin HG avocat, având cuvântul, arată că în această fază procesuală înțelege să solicite încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cele de care a făcut vorbire în cuprinsul motivelor de recurs însă, precizează faptul că nu se află în posesia acestora întrucât ele sunt deținute de către partea intimată adversă.
Precizează de asemenea faptul că în fața instanței de fond s-a administrat proba cu expertiză însă, aceasta nu a avut în vedere toate actele pentru înregistrarea orelor suplimentare, situație față de care apreciază ca fiind utilă proba cu înscrisuri astfel cum a fost solicitată și în acest sens, solicită efectuarea unei adrese către intimata-pârâtă SC " " SA.
Curtea, după deliberare, respinge proba cu înscrisuri față de relevanța acestor acte ca simple înscrisuri, ele având relevanță doar pentru a fi analizate în cadrul probei cu expertiză, ceea ce ar conduce la întârzierea soluționării cererii deduse judecății.
Recurentul-reclamant prin HG avocat, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții recurente în susținerea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurentul-reclamant prin HG avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, casarea sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se efectua expertiza de specialitate contabilă în raport de toate înscrisurile din care rezultă că recurentul-reclamant a efectuat ore suplimentare și care trebuie plătite de către societatea intimată.
Depune practică judiciară respectiv o decizie dată de către Curtea de Apel Galați într-o speță similară cu cea dedusă judecății.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 13.05.2009, recurentul a HG criticat sentința civilă nr.1259/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.6017/3/LM/2007, susținând că aceasta s-a întemeiat pe o expertiză evaziv întocmită, fără luarea în considerare a obiectivelor pe care le-a propus și a mai multor acte interne ale angajatorului reprezentate de dosarele de cursă, registru însemnări, jurnal de bord, foaie de parcurs și staționare, raport de activitate în urma delegațiilor, ordine de deplasare și condică de prezență.
În drept, recurentul și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.301 și art.302 Cod pr.civilă.
Intimata SC SA nu a formulat întâmpinare.
Asupra recursului, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.1259/16.02.2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins acțiunea formulată de recurentul-reclamant reținând, în esență, faptul că din raportul de expertiză în care au fost analizate statele de salarii și foile de prezență nu sunt evidențiate ore suplimentare, iar alte documente nu există.
La termenul de judecată din 07.05.2007, instanța de fond a încuviințat proba cu expertiză contabilă, punând în vedere reclamantului-recurent să depună la dosarul cauzei obiectivele propuse pentru expertiză contabilă în termen de 5 zile.
La data de 15.05.2007, reclamanta a depus în scris aceste obiective, la termenul din 04.06.2007 expertiza fiind încuviințată cu obiectivele propuse instanței de către reclamant.
La data de 11.04.2008 a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză din care rezultă că expertul a avut în vedere doar statele de plată și foile colective de prezență în care nu se regăsesc efectuate orele suplimentare, neexistând, prin urmare, diferențe de spor.
La termenul din 14.04.2008, Tribunalul a dispus refacerea raportului de expertiză, măsură pe care expertul contabil a refuzat să o aducă la îndeplinire, susținând că nu există alte documente care să aibă calitatea de documente justificative, în afara celor avute în vedere.
Din conținutul raportului de expertiză nu rezultă că expertul a avut acces sau că a cerut alte documente în afara celor indicate în cap.II al expertizei.
În acest context nu reiese de unde a tras concluzia expertul că nu mai există alte documente justificative.
Instanța de fond nu a observat această neconcordanță și, mulțumindu-se cu răspunsul expertului, a trecut la judecată, deși nu rezultă, din conținutul practicalei încheierii de amânare a pronunțării din data de 09.02.2009, că a revenit asupra măsurii refacerii raportului de expertiză dispusă la termenul din 14.04.2008.
Curtea observă că nu au fost depuse la dosar nici dovezile de convocare a părților la efectuarea expertizei, deși și acestea au fost solicitate de instanța de judecată la termenul din 14.04.2008, iar asupra măsurii nu s-a revenit.
Curtea consideră că tribunalul a acceptat cu prea mare ușurință refuzul expertului de a reface raportul de expertiză și motivația acestuia în privința lipsei documentelor. Este posibil ca expertului să nu îi fi fost puse la dispoziție toate înscrisurile de către angajator, astfel încât concluzia acestuia potrivit căreia "alte documente justificative nu există" să fie rezultatul unei conduite lipsită de bună-credință din partea angajatorului, iar nu concluzia extrasă dintr-o situație obiectivă.
De altfel, însăși logica pretențiilor formulate de reclamantul-recurent făcea puțin probabilă evidențierea pretinselor ore suplimentare în cadrul foilor colective de prezență și a mențiunilor din statele de plată.
Față de pretențiile ce fac obiectul acțiunii, este lesne de presupus, sub condiția suspensivă a admiterii acțiunii ca efect al analizei probelor, că aceste ore nu figurează în documentele direct legate de plata salariului, reclamantul însuși susținând că pentru munca depusă peste program nu a fost remunerat corespunzător, așa încât, evident, asemenea mențiuni nu puteau apărea pe foile colective de prezență și pe statele de plată. Raportat la situația de fapt expusă de reclamant, cercetarea acestor documente a fost inutilă și cu un rezultat previzibil, transformând expertiza într-o simplă formalitate, ce nu a putut servi ca probă în aprecierea asupra pretențiilor formulate.
În etapa procesuală a recursului, Curtea nu are posibilitatea de a dispune refacerea raportului de expertiză care se impune față de argumentele mai sus expuse.
Instanța de fond, pentru a preveni situații similare, are posibilitatea de a interoga reclamantul cu privire la autoturismele pe care și-a desfășurat activitatea și de a cere toate documentele care au justificat eventuala deplasare a acestora în perioada pentru care reclamantul a cerut plata orelor suplimentare pentru ca, mai apoi, având toate aceste documente la dosar să pună la dispoziția expertului un material cuprinzător din care să rezulte sau nu, după caz, temeinicia pretențiilor formulate.
Având în vedere atitudinea expertului inițial, Curtea recomandă desemnarea altui expert și, în măsura în care va avea de analizat un volum considerabil de documente, stabilirea unui onorariu care să îl motiveze și să conducă la soluționarea cu celeritate a cauzei, având în vedere că au trecut deja doi ani de la debutul litigiului, iar litigiile de muncă trebuie soluționate cu celeritate.
În cazul în care angajatorul refuză să dea curs solicitării instanței de a depune la dosarul cauzei înscrisurile cerute, există posibilitatea de a face aplicarea dispozițiilor art.108 alin.1 pct.2 lit.e Cod pr.civilă și a prevederilor art.172-174 Cod pr.civilă pentru a sancționa eventualul refuz de colaborare.
Nu în ultimul rând, Curtea atrage atenția instanței de fond asupra caracteristicii situației de fapt în legătură cu care urmează să se pronunțe.
cererii de chemare în judecată arată că recurentul-reclamant susține un fapt, respectiv prestarea muncii peste programul obișnuit de lucru, or, din această perspectivă, un fapt juridic poate fi probat și prin administrarea probei testimoniale, iar nu numai prin înscrisuri, după cum cele două probe pot fi coroborate.
A limita analiza pretențiilor la mențiunile unor documente care este previzibil să nu cuprindă detalii sau elemente de natură să conducă la dovedirea unui fapt pe care reclamantul își întemeiază acțiunea înseamnă a urma o abordare formalistă și superficială, desprinsă total de contextul faptic generator de pretenții.
Doar rolul activ al instanței de fond poate combate o asemenea abordare nepotrivită, ceea ce înseamnă că instanța de fond are deplina libertate de a aprecia și asupra altor mijloace probatorii pe care le poate încuviința, argumentele mai sus expuse neconstituind o limitare a unei asemenea inițiative, ci doar o îndrumare în sensul dispozițiilor art.315 Cod pr.civilă.
Enumrarea tuturor documentelor de către reclamantul-recurent cu ocazia depunerii în scris a obiectivelor expertizei poate conduce la ideea că acesta chiar a semnat sau întocmit asemenea documente, precum și la practica angajatorului de a întocmi asemenea înscrisuri. O astfel de practică, în măsura în care ar fi negată de angajator, poate fi probată testimonial sau prin interogatoriu.
Există, prin urmare, o destul de largă paletă de măsuri dispuse de instanță prin care să se exercite diligențe reale în scopul aflării adevărului și a unei judecăți echitabile, chiar dacă o astfel de abordare urmează a întâmpina dificultăți obiective sau subiective.
Curtea cunoaște rolul aglomerat al Tribunalului, dar insistă asupra adoptării unei astfel de conduite, singura în măsură să poată conduce la o analiză efectivă asupra pretențiilor formulate.
O ultimă subliniere pe care Curtea dorește să o evidențieze este cea legată de modalitatea de revenire asupra unor măsuri deja dispuse. Din această perspectivă solicită instanței de fond ca în ipoteza în care va reveni asupra unei măsuri dispuse, această revenire să fie explicită și motivată pentru a permite atât înțelegerea finalității procedurii de către părți, cât și exercitarea controlului judiciar de către instanța de recurs. O egală atenție urmează a acorda Tribunalul și în ceea ce privește modalitatea de efectuare a expertizei prin respectarea întocmai a dispozițiilor art.208 alin.1 Cod pr.civilă și solicitarea expertului de a depune la dosarul cauzei dovezile de convocare la efectuarea expertizei. În măsura în care toate actele pe care expertul le va avea în vedere se vor afla în dosar, Tribunalul urmează a aprecia dacă se mai impune sau nu citarea părților, față de dispozițiile art.208 alin.1 Cod pr.civilă.
Având în vedere ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1,2 și 3 Cod pr.civilă, cu referire la dispozițiile art.3041Cod pr.civilă și art.305 Cod pr.civilă, urmează să admită recursul cu consecința casării sentinței recurate și trimiterii cauzei spre rejudecare aceleeași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.1259 din data de 16.02.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.6017/3/LM/2007, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC " " SA.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleeași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact.LG/2 ex./03.12.2009
Jud.fond:;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Farmathy Amelia, Zeca Dorina
