Pretentii civile. Speta. Decizia 686/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.686/
Ședința publică din 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Savin
JUDECĂTOR 2: Benone Fuică
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta CO G, cu sediul în G,-, -.27, jud.G împotriva sentinței civile nr.158/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamantă, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:intimata - reclamantă personal,lipsă fiind recurenta - pârâtă CO
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că în cauză s-a formulat cerere de abținere de către d-na judecător - -, cerere soluționată prin încheierea din Camera de Consiliu din 22.06.2009; intimata-reclamantă a depus la dosar concluzii scrise;după care:
S-a dat citire în ședință publică modului de soluționare cererii de abținere formulată de d-na judecător - -, cerere care a fost respinsă ca nefondată, cu opinie separată.
La întrebarea instanței intimata-reclamantă precizează că de la angajare nu a beneficiat de concediu legal de odihnă.
Curtea pune în discuție faptul că intimata-reclamantă la instanța de fond a solicitat și un spor de confidențialitate, punându-i în vedere totodată acesteia să-și precizeze punctul de vedere cu privire la acest aspect.
Intimata-reclamantă precizează că nu a solicitat acest spor, ci doar s-a strecurat o greșeală, învederând că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri intimatei-reclamante.
Intimata-reclamantă solicită respingerea recursului declarat de pârâta CO G și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.158/30.01.2009 Tribunalul Galația admis în parte acțiunea astfel cum a fost formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Co SRL G și a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 678 lei cu titlu de drepturi salariale cuvenite pe lunile mai - iunie 2008 (corespunzător perioadei lucrate) și la plata indemnizației de concediu de odihnă aferente perioadei 3.07.2005 - iunie 2008. respins ca nefondate celelalte capete de cerere referitoare la plata sporului de confidențialitate și la anularea deciziei de încetare a contractului de muncă.
Pentru a se pronunța astfel,instanța de fond a reținut următoarele;
Prin cererea formulată și înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC CO SRL G, obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale pentru lunile mai și iunie 2008, în cuantum de 1000 RON, la plata indemnizației de concediu de odihnă aferentă ultimilor 3 ani, precum și plata cheltuielilor de judecată.
Prin cerea completatoare formulată de reclamantă la termenul de judecată din 27.08.2008 (filele 11-12 la dosar), s-a solicitat obligarea pârâtei la depunerea la dosarul cauzei a deciziei de încetare a contractului de individual de muncă, anularea deciziei, plata de daune interese, potrivit disp. art. 161 alin.4 din Codul Muncii, obligarea pârâtei la plata sporului de confidențialitate, în conformitate cu disp. art. 20 alin. 2 lit. d, în referire la disp. art. 26 Codul Muncii.
Motivându-și în fapt cererea, a arătat că a funcționat în cadrul societății pârâte, ca barman, începând cu data de 27 iunie 2005, prin repartiție de la Oficiul Forțelor de Muncă.
Reclamanta a susținut că în toată perioada lucrată, pârâta nu i-a acordat indemnizația aferentă concediului de odihnă și drepturile salariale pentru lunile mai și iunie 2008.
A precizat că a făcut numeroase demersuri pentru obținerea drepturilor bănești cuvenite, însă fără nici un rezultat.
Pârâta SC CO SRL Gaf ormulat întâmpinare și cererea reconvențională (filele 25-27 la dosar).
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantei, motivat de faptul că aceasta a lucrat până la data de 31.05.2008, moment până la care a fost plătită, iar de la această dată, a intrat sub incidența deciziei de suspendare, reclamanta nemaiprezentându-se la serviciu.
Referitor la plata concediului de odihnă pe ultimii 3 ani, pârâta susține că din statele de plată rezultă că acesta și-a încasat retribuțiile în fiecare an, cererea acesteia fiind nefondată.
A apreciat pârâta, că pct. 1 și 2 din cererea completatoare au rămas fără obiect, iar pct. 3 este nefundat în condițiile în care reclamanta a fost plătită pentru perioada în care a lucrat pentru societate.
Relativ la plata sporului de confidențialitate, pârâta menționează că în contractul individual de muncă al reclamantei nu a fost înserată o astfel de clauză, așa încât nu poate fi obligată la plata acestui spor.
Prin cererea reconvențională pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 6.363 RON, reprezentând J din valoarea lipsurilor din gestiune constatate ca urmare a inventarului din data de 31.05.2008.
În motivarea cererii, pârâta a arătat că reclamanta a lucrat la societate, având atribuții de gestionar din data de 27.06.2005 și că în exercitarea acestor atribuții avea ca și colegul din inversă, ștampila și chitanțierul societății, primeau marfa de la furnizori și achitare marfă, având un control total al intrărilor și ieșirilor mărfii din unitate.
A susținut că în luna mai 2008, s-au sesizat lipsuri în gestiune, au fost convocați ambii salariați, pentru efectuarea inventarului la data de 31.05.2008, procedându-se la inventariere, s-a constat un prejudiciu de 12.725 lei.
Pârâta a mai învederat că deși li s-au cerut explicații în scris, aceștia nu și-au explicat lipsa în gestiune și s-a încheiat procesul-verbal din 31.05.2008, semnat de trei membri asistenți.
Totodată, arată pârâta că s-au emis deciziile nr. 2 și 3 prin care s-a dispus suspendarea contractelor de muncă ale celor doi salariați, până la soluționarea plângerilor penale, formulate împotriva acestora, decizii înregistrate și la ITM.
Reclamanta, a formulat întâmpinare (fila 38 la dosar) prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale ca nefondată, cu motivarea că pârâta poate recupera prejudiciul reclamat pe calea emiterii unei decizii de imputare, în acest sens pârâta emițând decizia de imputare nr. 5/25.09.2008 pe care reclamanta, a și contestat-o de altfel.
Reclamanta, a fost salariata pârâtei SC CO SRL G, în funcția de barman, astfel cum rezultă din copia contractului individual de muncă, înregistrat sub nr. 20572 din 7 iulie 2005 (filele 2-3) la dosar.
Prin Decizia nr. 2 din 31 mai 2008 (filele 35 la dosar) pârâta a dispus suspendarea contractului individual de muncă al reclamantei, în conformitate cu disp.art. 52 lit. "c" și "d" din Codul Muncii "având în vedere gravele nereguli constate cu ocazia verificărilor efectuate, în perioada 30-31 mai 2008 și consemnate în Referatul din 31 mai 2008".
În sensul acesta, un prim aspect reținut de instanță, este faptul că în cauză nu s-a emis de către pârâtă o decizie de încetare a contractului individual de muncă, așa cum a susținut reclamanta - care a cerut depunerea și anularea deciziei - ci o decizie de suspendare, în temeiul disp. art. 52 lit. "c" din Codul Muncii, în lipsa acesteia, urmând să fie respins ca nefondat capătul de cerere privind anularea deciziei de încetarea a contractului individual de muncă.
De asemenea, din analiza contractului individual de muncă, înregistrat sub nr. 20572 din 7 iulie 2005 (filele 2-3 la dosar), s-a reținut faptul că la încheierea acestuia, părțile nu au înțeles să negocieze și să însereze în contract o clauză specifică de confidențialitate, potrivit disp. art. 20 lit. "a" și disp. art. 26 din Codul Muncii, așa încât capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sporului de confidențialitate către reclamantă, va fi respins ca nefondat.
În conformitate cu disp. art. 163(1) din Codul Muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Deoarece, în cauză copiile statelor de plată depuse la dosar în probatoriu, pe lunile mai și iunie 2008 (filele 38-43 la dosar) sunt nesemnate de reclamantă, în sensul disp. art. 163(1) din Codul Muncii, instanța a obligat pârâta în temeiul disp. art. 154, 155 și 156 din Codul Muncii, la plata sumei de 678 lei, cu titlu de drepturi salariale (corespunzător perioadei lucrate) pe lunile mai și iunie 2008.
În temeiul disp. art. 287 din Codul Muncii, pârâta era obligată să depună la dosarul cauzei statele de plată și fișele de pontaj de la data de 27.06.2005 până la momentul suspendării raporturilor de muncă, pentru a face dovada achitării indemnizației de concediu de odihnă către reclamantă, pe ultimii 3 ani.
În cauză, au fost incidente disp. art. 288 din Codul Muncii, în sensul că pârâta a fost decăzută din beneficiul probei, aceasta întârziind în mod nejustificat administrarea probei cu înscrisurile solicitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Co SRL G apreciind ca netemeinică și nelegală soluția instanței de fond.
Au învederat următoarele aspecte:
Reclamanta a lucrat la recurentă până la 31.05.2008 moment până la care a fost plătită. De la 31.05.2008 a intrat în vigoare decizia de suspendare iar angajata nu a mai venit nici o zi la lucru,astfel încât nu are de ce să solicite salariu pentru această lună.
Susținerea acesteia,că a venit la serviciu până pe 10 iunie când a predat gestiunea este total falsă,în realitate aceasta venind doar ca să predea gestiunea,lucrul încetând încă din 31.05.2008.
În ceea ce privește retribuția aferentă concediului de odihnă pentru ultimii 3 ani, această cerere este total nefondată, din statele de plată ale salariatei rezultând că aceasta a încasat retribuțiile în fiecare an.
Chiar și în condițiile în care statele de plată și fișele de pontaj nu au fost semnate de către reclamantă,instanța trebuia să ia în considerare propriile declarații ale reclamantei care recunoaște că a încasat drepturile salariale până în luna mai (chiar dacă nu a semnat pentru aceasta),reținând existența unei practici la nivelul societății în sensul că cei doi gestionari își rețineau salariile din încasările societății,ei fiind singurii care dispuneau de stocul de marfă și de relația cu clienții.
Hotărârea instanței de fond este nelegală și din prisma reținerii obligației recurentei de a-i achita indemnizația de concediu aferentă anului 2008,în condițiile în care reclamanta nu a lucrat decât până la data de 31.05.2008 și în această perioadă nu a fost în concediu de odihnă,astfel încât nu i se cuvine indemnizația de concediu.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică conform art.304 Cod procedură civilă,Curtea constată următoarele;
Instanța de fond în mod corect a considerat că în cauză nu există decizie de încetare a contractului individual de muncă.
Cu privire la clauza de confidențialitate reținerile instanței de fond sunt corecte,iar pe de altă parte intimata reclamantă a recunoscut în fața instanței de recurs că nu s-a prevăzut o asemenea clauză în contractul de muncă.
Cu privire la drepturile salariale solicitate,având în vedere că statele de plată sunt nesemnate de reclamantă,aceasta fiind și dovada încasării drepturilor bănești lunare (fila 38 și urm.dosar fond),de asemenea,se constată că reținerile instanței de fond sunt corecte.De altfel,la instanța de fond pârâta a fost de acord cu plata drepturilor salariale.
Cu privire la indemnizația de concediu reținem,de asemenea,că nu s-a făcut dovada plății concediului de către pârâta recurentă,conform art.145 Codul Muncii,astfel că și acest capăt de cerere a fost corect soluționat de instanța de fond prin obligarea pârâtei la plata concediului de odihnă pe ultimii 3 ani.
Conform art.312 Cod procedură civilă,urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CO
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta CO G, cu sediul în G,-, -.27, jud.G împotriva sentinței civile nr.158/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamantă, cauza având ca obiect drepturi bănești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Iunie 2009.
Pt.jud.-, aflată în CO, cf.disp.art.261 alin.2 pr.civ. VICEPREȘEDINTE, | Judecător, - - | Pt.jud.-, aflată în CO,cf.disp. art.261 alin.2 pr.civ. VICEPREȘEDINTE, |
Grefier, - - |
: - -/13.07.2009
: /16.07.2009
2 ex.
FOND: -
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Benone Fuică, Virginia Filipescu
