Pretentii civile. Speta. Decizia 811/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.811
Ședința publică din data de 23 mai 2008
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
: -- -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul Cabinet Medical Veterinar Dr. cu sediul în comuna, județul D, prin reprezentant legal domiciliat în comuna, județul D, împotriva sentinței civile nr.237 din 20 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în comuna, județul D și intimatul-pârât Inspectoratul Teritorial d e Muncă D, cu sediul în Târgoviște, dul -, -.8,.A, parter, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: pentru recurentul-pârât Cabinetul Medical Veterinar Dr., avocat G din Baroul Dâmbovița, potrivit contractului de asistență juridică nr.80/2008, intimatul-reclamant, personal, lipsind intimatul-pârât Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.
Avocat G pentru recurentul-pârât Cabinet Medical-Veterinar dr., declară că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Intimatul-reclamant declară că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților prezente că nu mai au cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat G pentru recurentul-pârât Cabinet Medical-Veterinar dr., având cuvântul în fond critică soluția instanței de fond pentru motivele prevăzute la art.304 pct.7, 9 și art.3041Cod procedură civilă.
Un prim motiv de critică se referă la greșita obligare a Cabinetului Medical Veterinar Dr. la plata sumelor reprezentând diferențe salariale, indemnizațiilor de concediu medical și a cheltuielilor de judecată, întrucât intimatul-reclamant a chemat în judecată pe doctorul, ci nu cabinetul medical, iar pe parcursul procesului reclamantul nu și-a modificat acțiunea, încălcându-se astfel principiul disponibilității.
Un al doilea motiv de critică vizează împrejurarea că prima instanță trebuia să constate că reclamantul a primit cu titlu de salariu și suma de 1.667 lei, obținută din vaccinarea, de către acesta, a animalelor și păsărilor, astfel cum rezultă din tabelele de efectuare a vaccinărilor obligatorii, sumă care nu a fost menționată, din acest motiv, în registrul de încasări și plăți și care, constituie document justificativ privind efectuarea plății către salariat conform art.163 alin.1 Codul muncii.
Consideră că nu are relevanță că tabelele de efectuare a vaccinărilor obligatorii și registrul de încasări și plăți nu reprezintă documente contabile justificative potrivit dispozițiilor art.15 din nr.1040/2004, întrucât prin depunerea acestora s-a făcut dovada primirii efective a sumei de către reclamant.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Având cuvântul în fond intimatul-reclamant arată că, așa cum rezultă și din raportul de expertiză întocmit în cauză, nu s-a făcut dovada că pârâtul i-a acordat drepturile salariale.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată reprezentând cheltuieli de transport, potrivit bonului fiscal pe care-l depune la dosar.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr.3005/120/28.05.2007 reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, medic concesionar al Dispensarului Sanitar - Veterinar și Inspectoratul Teritorial d e Muncă D, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța primul pârât să fie obligat la plata salariilor neachitate, începând cu luna ianuarie 2005 și până în prezent, reactualizate, la plata concediilor de odihnă și a celor medicale pe aceeași perioadă, iar pârâtul ITM D să fie obligat să-i menționeze în carnetul de muncă vechimea începând cu 1.11.1999, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a încheiat cu primul pârât un contract de muncă pe perioadă nedeterminată începând cu 1.12.1999, iar până în ianuarie 2005 primit sporadic salariul, după care sumele ce i se cuveneau nu i-au mai fost achitate și nici indemnizațiile pentru concediul de odihnă și concediul medical, deși reclamantul a efectuat vaccinările pa raza satului, pârâtul neachitând nici taxele către stat și necompletându-i-se în carnetul de muncă vechimea corespunzătoare.
Pârâtul a formulat o întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, întrucât nu datorează nici o sumă de bani reclamantului, care nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu, plata salariilor făcându-se în funcție de veniturile realizate, la dobândirea cărora reclamantul nu a avut nici o contribuție.
S-a mai menționat că toate carnetele de muncă ale angajaților sunt completate la zi, putându-se stabili funcția deținută, vechimea în muncă și drepturile salariale.
La dosar s-a depus în copie contractul de muncă nr.81958/22.02.2000 încheiat între reclamant și Dispensarul Sanitar - Veterinar, motiv pentru care la termenul de judecată din 19.09.2007 a fost conceptat în calitate de pârât Cabinetul Medical Veterinar dr..
La solicitarea părților, au fost administrate probele cu interogatoriu și înscrisuri, ulterior dispunându-se efectuarea unei expertize în specialitatea contabilitate, având ca obiective: stabilirea salariului nerealizat, actualizat începând cu anul 2005 și până la data introducerii acțiunii, a indemnizațiilor de concediu de odihnă și concediu medical.
Reclamantul a depus o serie de înscrisuri cu borderoul de la fila 76, precum și precizări la cererea de chemare în judecată (fila 20), arătând că solicită suma de 4500 RON pentru anul 2005, 5000 RON pentru anul 2006 și 5000 RON pentru anul 2007, sume ce urmează a fi reactualizate și 10.000 RON indemnizația de concediu medical începând cu 01.01.2005.
Prin cererea completatoare depusă la aceeași filă, acesta a solicitat și constatarea nulității absolute a concedierii individuale dispusă prin decizia nr.26/17.07.2007(fila 19 din dosar), însă în ședința publică din 20.02.2008 reclamantul a renunțat la cererea completatoare.
Din raportul de expertiză depus la dosar a reieșit că pe perioada ianuarie 2005 - 28.05.2007 reclamantul are de încasat drepturi salariale, indemnizații de concediu de odihnă și concediu medical în sumă de 9826 lei, din care se scade suma de 1772 lei transmisă reclamantului prin mandat poștal la 11.10.2007, rămânând de plată suma netă de 7826 lei.
A fost admisă și completarea raportului de expertiză, în sensul de a se stabili cuantumul drepturilor salariale și pentru perioada 1.06.2007-17.07.2007, reieșind că acestea se ridică la suma totală de 649 lei.
Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr. 237 din 20 februarie 2008 admis în parte acțiunea formulată de reclamantul cu pârâții CABINETUL MEDICAL VETERINAR dr. și Inspectoratul Teritorial d e Muncă -D, obligând pe pârâtul CABINETUL MEDICAL VETERINAR dr. la plata către reclamant a sumei de 8475 lei ce reprezintă cuantumul diferențelor drepturilor salariale și a indemnizațiilor de concediu medical.
A respins cererea față de pârâtul Inspectoratul Teritorial d e Muncă -D și a obligat pe pârâtul CABINETUL MEDICAL VETERINAR dr. la plata sumei de 1050 lei cheltuieli de judecată către reclamant, a luat act că reclamantul a renunțat la cererea completatoare.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin contractul de muncă nr.81958/22.02.2000 reclamantul a fost încadrat la Cabinetul Sanitar- Veterinar dr. începând cu 1.11.1999 pe o durată nedeterminată în funcția de asistent veterinar.
Din înscrisurile depuse la dosar precum și din expertiza întocmită în cauză rezultă că pe perioada 1.01.2005-30.05.2007 din statele de salarii întocmite de pârâtul, în calitate de concesionar al Dispensarului Sanitar - Veterinar nu rezultă semnătura de primire a drepturilor salariale de către reclamant.
Totodată, instanța a reținut că pârâtul s-a apărat în sensul că reclamantul și-ar fi însușit sumele rezultate din vaccinarea animalelor, conform tabelelor pe care le-a depus la dosar, acesta solicitând scăderea lor din plata salariilor datorate, însă acele tabele nu reprezintă documente contabile justificative în conformitate cu art.15 din 1040/2004, fiind numai documente tehnice și neapărând înregistrate în registrul jurnal de încasări și plăți.
Potrivit dispozițiilor art.163 din Codul muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit, documente care se arhivează de către angajator în aceleași condiții și termene ca în cazul actelor contabile, conform legii, ori pârâtul nu a făcut o astfel de dovadă, motiv pentru care în temeiul disp.art.154 și următoarele Codul muncii va fi obligat la plata sumei de 8475 lei ce reprezintă diferență drepturi salariale neacordate, inclusiv concedii de odihnă și concedii medicale, în perioada ianuarie 2005-17.07.2007, actualizate, ținându-se cont și de faptul că reclamantului i-a fost transmisă prin mandat poștal suma de 1772 lei, sumă ce a fost avută în vedere de expert și a fost scăzută din totalul drepturilor, reieșind suma de 8475 lei (7826 lei din primul raport de expertiză plus 649 lei, ce a rezultat din completarea raportului de expertiză).
Împotriva acestei sentințe formulat recurs pârâtul Cabinetul Medical Veterinar "DR. " criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, sens în care a invocat disp. art. 304 pct 7 și 9 și art. 3041cod proc.civilă.
Recurentul a arătat că sentința primei instanțe este criticabilă sub aspectul greșitei rețineri faptului că în cauză are calitate procesuală pasivă Cabinetul medical - veterinar " Dr. " în condițiile în care reclamantul a chemat în judecată pe dr., medic concesionar al Dispensarului Sanitar Veterinar.
mai arătat recurentul că registrul de încasări și plăți constituie document justificativ și că reclamantul a primit cu titlu de salariu și suma de 1.667 lei care însă nu fost trecută în acest registru, ea rezultând din tabelele de efectuare vaccinărilor obligatorii.
Pentru aceste considerente, solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii.
Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză și disp. art. 304 Cod proc.civilă constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Referitor la primul motiv de recurs, Curtea constată că este neîntemeiat în raport de faptul că pârâtul Cabinetul Medical - Veterinar " Dr. " avut calitatea de angajator și a emis toate statele de plată în ceea ce îl privește pe reclamant.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, Curtea constată că prima instanță a reținut în mod corect, pe baza probatoriului administrat în cauză că pârâtul nu făcut dovada plății salariului de către reclamant pentru munca depusă de către acesta. Astfel nici din statele de plată și nici din alte documente nu rezultă efectuarea acestei plăți, conform dispozițiilor art. a63 din Codul muncii.
Susținerile pârâtului în sensul că suma de 1.667 lei rezultată din vaccinarea animalelor ar fi fost de fapt încasată de către reclamant cu titlu de salariu, nu pot fi reținute întrucât, așa cum în mod corect a precizat prima instanță tabelele de efectuare a vaccinărilor obligatorii nu reprezintă documente contabile justificative în raport de normele legale în vigoare ( art. 15 din 1040/22004), aceste operațiuni nefiind înregistrate în registrul jurnal de încasări și plăți ci constituind numai documente tehnice.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea constată că prima instanță a reținut în mod just a reținut temeinicia pretențiilor reclamantului, sens în care, în conformitate cu disp. art. 312 Cod proc.civilă va respinge recursul pârâtului ca nefondat.
Văzând și disp. art. 274 Cod proc.civilă,
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Cabinet Medical Veterinar Dr. cu sediul în comuna, județul D, prin reprezentant legal domiciliat în comuna, județul D, împotriva sentinței civile nr.237 din 20 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în comuna, județul D și intimatul-pârât Inspectoratul Teritorial d e Muncă D, cu sediul în Târgoviște, dul -, -.8,.A, parter, județul
Obligă pe recurent la 99,99 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 mai 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
- - - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Ttehnored. /MD
2 ex/20.06.2008
. fond - al Trib.
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona