Pretentii civile. Speta. Decizia 909/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 909

Ședința publică de la 2 septembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Sorina Romașcanu

JUDECĂTORI: Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș Petrina Manuela

- - -

GREFIER -

La ordine au venit spre soluționare recursurile civile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.444C/23.04. 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:

- dosarul este la primul termen de judecată în recurs;

- procedura de citare legal îndeplinită;

Curtea constată că în cauză au fost declarate două recursuri, ambele în termen, motivate și legal scutite de plata taxelor de timbru; nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și trece la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursurilor civile de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 444 din 23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de, reținându-se, în esență, următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr- din 16.02.2009, reclamanții, și, în calitate de asistenți judiciari la Tribunalul Neamț, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Neamț și cu Ministerul Finanțelor Publice, obligarea acestor să plătească sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu 01.10.2000 și până la data de 01.10.2004, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective, obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să asigure sumele necesare efectuării plății acestor drepturilor salariale precum și obligarea pârâtului Tribunalul Neamț să efectueze mențiunile privind acordarea acestui spor în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.

În motivarea cererii reclamanții au arătat că începând cu 30 iunie 2000, au funcționat ca magistrați consultanți, apoi asistenți judiciari în cadrul Tribunalul Neamț, fiind asimilați magistraților sub aspectul incompatibilităților, sancțiunilor și salarizării; că, prin Decizia nr.21 din 10.03.2008 ÎCCJ s- constatat că magistrații, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de bază brută lunară, respectiv la salariul de bază brut și după intrarea în vigoare OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001, prin care s- dispus abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, care prevederea acordarea acestui spor salarial; că, abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 nu poate fi asimilată modificării unui act normativ și chiar dacă neconstituționalitatea abrogării acestor dispoziții legale poate fi invocată doar pe calea excepției de neconstituționalitate ridicată în fața instanțelor judecătorești, în situația verificării constituționalității și soluționarea excepției de neconstituționalitate având ca obiect norme abrogate în prezent revine instanțelor judecătorești și că, art.1 pct.42 și art.9 alin.2 paragraful 1 din OG nr.83/2000 fost adoptat cu încălcarea limitelor legii speciale de abilitare, fiind astfel neconstituționale; că, instanța supremă constatat că instanțele judecătorești pot să se pronunțe asupra regularității actului de abrogare și aplicabilității în continuare normei abrogată, în virtutea principiului plenitudinii de jurisdicție, motiv pentru care trebuie să se considere rămase în vigoare dispozițiile art.47 din Lege nr.50/1996, având în vedere inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. pct.42 și în art.IX alin.2 din OG nr.83/2000; că, drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și art.23 ind.1 din Legea nr.56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor prevăzute de lege, prin hotărâri judecătorești fiind recunoscut acest drept salarial și că, în situația în care s-ar adopta soluție contrară s-ar ajunge la crearea unei situații de discriminare în cadrul acelorași categorii socio - profesionale; că, în cauză, termenul de prescripție nu început să curgă de la data de 01.10.2000, întrucât actul normativ care le- suprimat dreptul avea vicii de procedură care nu puteau fi descoperite la analiză normală ordonanței, culpa adoptării acestui act normativ cu nerespectarea dispozițiilor legii de abilitare neputându-le fi transferată și că, în cauză dreptul la acțiune s- născut urmarea recunoașterii inexistenței și inaplicabilității dispozițiilor de abrogare dreptului la sporul salarial pretins, respectiv la data de 10.03.2008 la care s- pronunțat decizia nr.21/2008 ÎCCJ; că, pârâtul, Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă motivat de dispozițiile art.1 din OUG nr.22/2002.

Analizând probatoriul administrat în dosar, instanța a constatat că acțiunea formulată este întemeiată, motivat de următoarele considerente de fapt și de drept:

Reclamanții au calitatea de asistenți judiciari la Tribunalul Neamț.

Atât în temeiul Legii nr.92/1992, cu modificările și completările ulterioare, cât și al Legii nr.304/2004, republicată, asistenții judiciari sunt asimilați magistraților ca vechime în magistratură și mod de salarizare.

Este fără putință de tăgadă faptul că reclamanții, ca asistent judiciar, fac parte din categoria personalului judiciar. De asemenea, se apreciază că reclamanții îndeplinesc funcție similară celei de magistrat deoarece trebuie să îndeplinească obligațiile profesionale prevăzute pentru magistrați; să dispună de pregătirea profesională, vechimea, profilul moral și aptitudinile stabilite pentru judecători; să respecte incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute pentru magistrați; să depună jurământul acestora să poarte ținuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători și să respecte obligațiile profesionale prevăzute de Codul deontologic al magistraților, aplicându-li-se aceleași dispoziții legale privind răspunderea lor disciplinară. Mai mult, se reține că, asistenți judiciari se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor, se bucură de stabilitate ca și magistrații stagiari și magistrații - asistenți; deliberează ca și judecătorii, cu vot consultativ, la fel ca magistrații - asistenți, cu drept la opinie separată, drept recunoscut numai judecătorilor, au un domeniu specializat de activitate, la fel ca și magistrații militari sau judecătorii de la tribunalele specializate și nu pot face parte din partide politice sau din sindicate ( art.110 -113 din Legea nr.304/2004).

Esențial și decisiv este faptul că, reclamanții, în calitate de asistent judiciar, sunt asimilați judecătorului și din punct de vedere al salarizării ( OUG nr.177/2002, OUG nr.27/2006 și Legea nr.45/2007), fiindu-le impuse aceleași condiții stricte și severe, definitorii și specifice ca și magistraților.

Astfel, se reține că, asistenții judiciari participă la înfăptuirea actului de justiție, intrând în compunerea completelor pentru soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale și beneficiază, conform legii, de salarizare echivalentă cu cea judecătorilor de la judecătorii, indemnizația de încadrare brută lunară calculându-se pe baza aceleași valori de referință sectorială și aceluiași indice de multiplicare. Asistenții judiciari beneficiază și de celelalte drepturi acordate magistraților în ceea ce privește transportul, asistența medicală gratuită și concediul de odihnă.

Prin sentința civilă nr.1041/ din 14.12.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, așa cum fost modificată prin decizia civilă nr.296/2008 Curții de Apel Bacău, precum și prin sentința civilă nr.1038 / din 14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, modificată prin decizia civilă nr.302 din 31.03.2008 Curții de Apel Bacău, le- fost recunoscut sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 01.10.2004 și pe viitor.

Curtea constatat în ambele cauze că dreptul la acțiune al reclamanților pentru acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică aferent perioadei cuprinsă între 01.10.2000 - 01.10.2004 este prescris.

Însă, ulterior, prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind interpretarea și aplicarea unitară dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s- constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.

Cum în temeiul art. 329 alin 3 Cod de procedură civilă dezlegarea dată problemei de drept ce formează obiectul acestei judecăți este obligatorie pentru instanțe, soluția în cauză va fi conformă deciziei nr. 21 din 10.03.2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Excepția prescripției invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, a fost respinsă ca nefondată, întrucât dreptul material la acțiune al reclamanților privind plata sporului salarial pretins s- născut la data publicării în Monitorul Oficial deciziei instanței supreme ce constituie temeiul de drept al acțiunii deduse judecății, respectiv 13 iunie 2008, cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentei cauze fiind formulată în 13 februarie 2009, cu respectarea termenului de prescripție legal prevăzut.

În temeiul dispozițiilor art. 1 din nr.OUG 22/2002, pârâtul, Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să asigure sumele necesare efectuării plăților drepturilor salariale acordate reclamanților prin prezenta hotărâre.

În temeiul art. 1 și 3 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă pârâtul Tribunalul Neamț a fost obligat să efectueze mențiunile privind acordarea acestui spor în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.

Împotriva sentinței civile nr. 444 din 23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț, în termen legal, au formulat recurs Ministerul Justiției și Libertăților și Direcția Generală a Finanțelor Publice N, criticând- pentru următoarele motive:

- sentința a fost pronunțată cu nerespectarea dispozițiilor privind prescripția dreptului la acțiune;

- pe fond, asistenții judiciari nu sunt și nu au fost niciodată beneficiari ai sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică;

- în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale a Ministerului Finanțelor Publice.

Recursurile sunt întemeiate.

Având în vedere că prin acțiunea formulată reclamanții solicită obligarea pârâților la plata unor drepturi salariale restante, în cauza de față sunt incidente dispozițiile art. 12 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, în conformitate cu care " în cazul când un debitor este obligat la prestațiuni succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare dintre aceste prestațiuni se stinge printr- prescripție deosebită".

Fiind vorba așadar de prestații periodice, pentru fiecare dintre acestea curgând un termen distinct de prescripție, pretențiile afirmate trebuie examinate numai pentru perioada de 3 ani, durata termenului general de prescripție, anterioară momentului introducerii acțiunii.

Astfel, potrivit art. 283 din Codul muncii:" (1) Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:

c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat ( .)"

De asemenea, potrivit art. 3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, durata termenului general de prescripție aplicabil în materia drepturilor de creanță este de 3 ani.

În ceea ce privește momentul de început al curgerii termenului de prescripție, se aplică dispozițiile art. 8 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, în conformitate cu care " prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea".

Concret, termenul de prescripție a început să curgă de la intrarea în vigoare a OG 83/2000, moment de la care reclamanții puteau solicita plata sporului, în măsura în care aveau îndoieli asupra legalității acestui act normativ.

Așadar, contrar celor învederate prin cererea de chemare în judecată, la acest moment - intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000 - s- născut dreptul la acțiune al reclamanților, iar nu din momentul pronunțării Deciziei nr. 21/2008 a Înalte Curți de Casație și Justiție.

Astfel, Decizia nr. 21/2008 pronunțată în recursul în interesul legii produce efecte numai pentru viitor, neavând nicio influență asupra cursului prescripției extinctive contrar susținerilor reclamanților.

Este adevărat că prin Decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a recunoscut temeinicia dreptului, dar asta în condițiile în care acțiunea este formulată cu respectarea termenului de prescripție extinctivă.

Față de considerentele expuse, în baza art. 3041Cod pr. civilă, se vor admite recursurile, se va modifica în parte sentința recurată și se va respinge acțiunea ca prescrisă.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii în primă instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile civile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.444C/23.04. 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Modifică în parte sentința civilă recurată.

Respinge acțiunea ca prescrisă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi 02.09.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș Petrina Manuela

GREFIER,

red.sent./

red.dec. /10.09.

tehnored. / 9 ex./10.09.

Președinte:Sorina Romașcanu
Judecători:Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș Petrina Manuela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 909/2009. Curtea de Apel Bacau