Pretentii civile. Speta. Decizia 9147/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIA Nr. 9147
Ședința publică de la 22 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.923/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția Silvică Tr. având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurentul reclamant, avocat, iar pentru intimata pârâtă, consilier juridic.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat depune la dosar dezvoltare motive de recurs care au fost comunicate intimatei pârâte.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat pentru recurentul reclamant, solicită în principal, admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței instanței de fond, în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Depune concluzii scrise.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă, solicită respingerea recursului pentru motivele invocate în întâmpinare și menținerea sentinței Tribunalului Mehedinți ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința nr.923 din 17 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei Direcția Silvică DTS.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că în luna noiembrie 2007 avut loc restructurarea personalului silvic din cadrul Direcției Silvică DTS ca urmare a retrocedărilor către proprietari a terenurilor acoperite cu vegetație forestieră, fapt ce a determinat restrângerea activității desfășurată de personalul și muncitorii direct și indirect productivi.
activității și implicit diminuarea numărului de personal, prin concedieri colective a fost dispusă prin Hotărârea nr. 10/30.08.2007 adoptată de consiliului de administrație al Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA care a aprobat metodologia privind gradarea unităților și subunităților Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA condițiile minime pentru înființarea, organizarea și funcționarea structurilor acestora și dimensionarea numărului de personal, hotărâre ce a fost luată în vederea aplicării prevederilor art. 14 din Anexa la HG 1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA.
În acest context, Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA a stabilit posturile care urmează a fi restructurate la nivelul fiecărei direcții silvice județene, fiind aprobate noi organigrame și state de funcții.
Din organigrama și statul de funcții al aparatului Direcției Silvice DTSa fost desființat postul de tehnician principal ocupat de către reclamantul, acest post ne mai regăsindu-se în statul de funcții și organigrama intimatei începând cu luna noiembrie 2007.
Desființarea postului de tehnician a fost efectivă, postul în cauză fiind definitiv înlăturat din organigrama și statul de funcții al angajatorului.
Desființarea postului a avut o cauză reală și serioasă, determinată de necesitatea reorganizării ca urmare a diminuării activității, astfel că raportat la situația angajatorului, acesta a fost obligat să reorganizeze activitatea, existând un interes legitim pentru desființarea postului ocupat de către reclamant.
Reclamantul și-a dat consimțământul pentru trecerea pe un alt post, acela de lucrător comercial, care a fost înscris în statul de funcțiuni, pentru a evita concedierea.
În cazul dedus judecății nu sunt incidente dispozițiile art. 41, alin. 1-3 Codul Muncii privind modificarea contractului individual de muncă în ceea ce privește salariul, fără acordul reclamantului, în calitate de angajat.
Deși, prin art. 1 din Decizia nr. 126/06.11.2007 se prevede că, începând cu data de 07.11.2007 se modifică contractul individual de muncă al domnului, care trece lucrător comercial în cadrul centralei Direcției Silvice, această mențiune nu echivalează cu o modificare a contractului individual de muncă întrucât așa cum s-a arătat și cum de altfel apare trecut în economia aceluiași articol din decizie, trecerea în postul de lucrător comercial s-a făcut ca urmare a reducerii postului de tehnician din centrala direcției silvice pe care anterior l-a ocupat reclamantul.
Nu are relevanță juridică faptul că în fișa postului de lucrător comercial au fost reluate atribuțiile prevăzute anterior în fișa postului de tehnician principal, mai ales că volumul de activitate desfășurat de reclamant a fost diminuat ca urmare a reducerii în mod semnificativ desfășurate în cadrul Direcției Silvice DTS: prestări servicii, exploatarea masei lemnoase, aprovizionarea cu materiale, lubrifianți, carburanți și piese de schimb și altele. În același sens, atribuțiile înscrise în fișa postului nu sunt incompatibile cu specificul activității de lucrător comercial.
In nomenclatorul funcțiilor și meseriilor pentru muncitorii indirect productivi și limitele minime de salarizare în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA - Anexa 2b, (fila 18 dosar) la poziția nr. 18 figurează funcția de lucrător comercial pentru care este prevăzută limita minimă de salarizare ca fiind clasa 14 iar intimata a acordat reclamantului prin actul adițional la contractul individual de muncă salariul de bază de 702 lei, corespunzător clasei de salarizare 17, adică cu 3 clase peste limita minimă de salarizare pentru acest post, anterior, pentru funcția de tehnician înscrisă în nomenclatorul funcțiilor și limitelor de salarizare, în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva ( Anexa nr. 2a, fila 17 dosar), la poziția nr. 19 era trecută funcția de tehnician având ca salarizare minimă clasa 25 iar reclamantul beneficiase de clasa de salarizare 28, adică tot cu un număr de 3 clase peste nivelul minim, păstrându-se astfel proporția în ceea ce privește numărul de clase de salarizare acordat peste nivelul minim, atât pentru postul de tehnician, cât și pentru postul de lucrător comercial.
În cadrul salarizării personalului angajat, intimata nu poate depăși limitele maxime prevăzute în nomenclatorul de salarizare, astfel că reclamantul nu poate beneficia de clasa de salarizare 28, întrucât postul pe care-l ocupă în prezent este acela de lucrător comercial și nu de tehnician principal.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și solicită admiterea recursului, casarea și modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În acest sens, arată că instanța a dat o interpretare și aplicare greșită a legii cu privire la modificarea contractului individual de muncă și nu s-a conformat prevederilor art. 129 alin. 4 și 5 Cod pr. civilă, pentru că nu a urmărit aplicarea corectă a legii, nu a înțeles și nu a lămurit situația de fapt și de drept dedusă judecății și nu a stăruit prin toate mijloacele, pentru a preveni orice greșeală în aflarea adevărului.
În mod neîntemeiat instanța a respins proba cu martori, pentru a face dovada că locul de muncă nu a fost desființat, în condițiile în care a rămas în continuare cu absolut toate atribuțiile îndeplinite anterior, schimbându-se numai denumirea postului din tehnician principal în lucrător comercial.
Arată de asemenea, că desființarea postului a fost fictivă și atunci nu mai avea relevanță faptul că nu mai figurează în noua organigramă postul vechi, astfel că s-a apreciat eronat situația de fapt.
În cauză, nu s-a dovedit că diminuarea activității a fost reală, astfel că mă sura dispusă este unilaterală, fără acordul său și nici nu a fost informat cu privire la salariul și la atribuțiile noului post, iar atunci când i s-a prezentat proiectul de act adițional, a făcut mențiunea că nu este de acord cu clasa de salarizare 17, întrucât cu câteva zile înainte i-a fost prezentată fișa postului în care figurau aceleași atribuțiuni, ca cele anterioare.
În drept, a invocat prevederile Codului d e procedură civilă, Codului muncii și Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate.
Prin întâmpinare Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA - Direcția Silvică Dr. Tr. S, a solicitat respingerea recursului, arătând că diminuarea activității a avut loc, iar cu privire la restructurarea postului recurentul a fost de acord atunci când nu a înțeles să conteste decizia de modificare a contractului individual de muncă, care și-a produs efecte juridice, nefiind desființată printr-o hotărâre judecătorească.
Recursul se respinge, pentru considerentele care se expun:
Din examinarea sentinței prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și din oficiu potrivit art. 3041Cod pr. civilă, Curtea constată că aceste critici nu pot fi primite.
Astfel, nu este întemeiată susținerea că instanța a dat o interpretare și aplicare greșită a legii, în condițiile în care instanța a reținut legal că nu pot fi depășite limitele maxime prevăzute în nomenclatorul de salarizare,iar recurentului reclamant, în calitate de lucrător comercial, i s-a acordat prin actul adițional la contractul individual de muncă, un salariu corespunzător clasei de salarizare 17, cu trei clase peste limita minimă de salarizare pentru acest post.
În speță, s-a făcut dovada că în luna noiembrie 2007 avut loc restructurarea personalului silvic din cadrul Direcției Silvice Dr. Tr. S, ca urmare a retrocedărilor către proprietari a terenurilor cu vegetație forestieră, iar din organigrama și statul de funcții a fost desființat postul de tehnician principal ocupat de recurentul reclamant.
Proba testimonială solicitată de acesta a fost respinsă de instanță în condiții legale și s-a apreciat corect că în raport de înscrisurile depuse, aceasta nu este concludentă pentru soluționarea cauzei.
Nu este întemeiată nici critica, care se referă la faptul că desființarea locului de muncă nu este reală, în condițiile în care s-a dovedit că desființarea postului a fost determinată de necesitatea reorganizării, ca urmare a diminuării activității intimatei.
Nu poate fi primită nici susținerea că intimata nu și-a respectat obligația de informare cu privire la salariul și atribuțiile noului post, așa cum prevede art. 17 din Codul muncii și Directiva Consiliului nr.91/533/CEE din 14 octombrie 1991, privind obligarea angajatorului de a informa salariații asupra condițiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă, în condițiile în care recurentul reclamant a fost de acord cu trecerea sa în postul de lucrător comercial, astfel că obligația menționată a fost îndeplinită de intimată atunci când s-a încheiat actul adițional la contractul individual de muncă, înregistrat sub nr.14926/13 decembrie 2007 și când a primit fișa postului ( filele 24-25 dosar fond ).
Este adevărat că recurentul reclamant nu a fost de acord cu noua clasă de salarizare corespunzătoare postului de lucrător comercial, dar aceasta nu înseamnă că obligația de informare care revine angajatorului nu a fost respectată.
Cu atât mai mult, recurentul reclamant nu a contestat măsura dispusă prin decizia nr.126 din 6.11.2007 și prin care a fost trecut ca lucrător comercial, astfel că a efectuat investirea instanței cu acțiunea de față numai pentru modificarea încadrării salariale, în sensul acordării clasei de salarizare 28, în locul clasei 17 și plata drepturilor salariale.
Instanța a făcut o interpretare și aplicare corectă a prevederilor legale, atunci când a reținut că recurentul reclamant nu poate beneficia de clasa de salarizare 28 și că în speță nu sunt aplicabile prevederile art.41 din Codul muncii.
Nici celelalte critici invocate nu sunt de natură a duce la casarea sau modificarea sentinței, neputându-se încadra în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă și în cauză nu există nici motive de ordine publică, care potrivit art. 306 alin. 2 Cod pr. civilă pot fi puse în dezbaterea părților din oficiu, astfel că în temeiul art. 312 Cod pr. civilă recursul se respinge și se menține hotărârea ca fiind temeinică legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.923/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția Silvică Tr.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
14.11.2008
Jud.fond
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Marian Lungu, Corneliu Maria
