Pretentii civile. Speta. Decizia 95/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZI A CIVILA Nr. 95/
Ședința publică din 29 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Ligia Vîlcu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâții CURTEA DE APEL B, TRIBUNALUL BRAȘOV și MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr.978/24.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 23.01.2008 când părțile au lipsit, iar încheierea de ședință din acea zi, face parte integrantă din prezenta hotărâre. Instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 29 ianuarie 2008.
CURTEA,
Asupra recursului de față,
Constată că, prin sentința civilă 978/2007 TRIBUNALUL BRAȘOVa dispus următoarele: a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul român prin Ministerul Economiei și finanțelor.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul TRIBUNALUL BRAȘOV.
A admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții:
1) TRIBUNALUL BRAȘOV;
2) Curtea de APEL BRAȘOV;
3) Ministerul Justiției și, în consecință:
A obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 1.700 RON, actualizată în funcție de indicele de inflație, începând cu 1 ianuarie 2005 și până la achitarea sumei, cu titlu de despăgubiri ce îi sunt datorate în temeiul art.21 din OG nr.137/2000, privind sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobată și modificată prin Legea nr.27/2004.
A obligat pârâții să plătească dobânda legală cuvenită pentru suma de 1.700, actualizată, începând cu luna ianuarie 2005 și până la plata integrală a acesteia.
A respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub dosar nr- reclamanta, în contradictoriu cu pârâții:
1. TRIBUNALUL BRAȘOV
2. CURTEA DE APEL BRAȘOV
3. MINISTERUL JUSTIȚIEI
4. STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE au solicitat:
- obligarea pârâților să îi plătească suma de 1700 RON actualizată în funcție de indicele de inflație începând cu 1 ianuarie 2005 și până la achitarea sumei cu titlul de despăgubiri ce îi sunt datorate în temeiul art. 21 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobată și modificată prin Legea nr.27/2004;
- obligarea pârâților să îi plătească dobânda legală cuvenită pentru suma de 1700 RON, actualizată începând cu luna ianuarie 2005 și până la achitarea integrală a acesteia.
Potrivit artr.137 alin.1 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului TRIBUNALUL BRAȘOV și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului TRIBUNALUL BRAȘOV, instanța a apreciat că aceasta nu este întemeiată, întrucât în speța dedusă judecății nu s-a solicitat anularea Ordinului nr. 1921/C/2001 prin care au fost acordate aceste stimulente, situație în care, în mod evident, acesta nu ar fi avut calitate procesuală.
In cauză Tribunalul Brașova fost chemat în judecată nu în calitate de emitent al ordinului ci în calitate de ordonator terțiar de credite întrucât reclamanții desfășoară activitatea de magistrați la această instanță, iar sumele solicitate de aceștia reprezintă drepturi salariale, ce se achita de către ordonatorul terțiar de credite - tribunalul.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, instanța a constatat că potrivit art. 15 din HG nr.83/2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Prin Hotărârea nr. 15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a reținut că "acordarea stimulentelor salariale pentru judecători potrivit criteriului de vechime (0-3 ani) reprezintă o discriminare indirectă, potrivit art.2 alin.2 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare. Criteriul vechimii de 0-3 ani reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani ce îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea de stimulente salariale".
In același sens, Colegiul director a reținut că "acordarea de stimulente salariale magistraților reprezintă un scop legitim, dar impunerea criteriului de vechime de 0-3 ani nu reprezintă o metodă adecvată și necesară pentru atingerea acestui scop", iar "acest tratament a fost de natură a aduce atingere drepturilor economice ale judecătorilor cu vechime în muncă mai mare de 3 ani, recunoscute prin art.6 lit.c ( din OG nr.137/2000)".
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța nu poate primi apărările pârâților în conformitate cu care prin aceste stimulente acordate magistraților cu o vechime de 0-3 ani nu au fost aduse prejudicii reclamanților, la rândul lor tot judecători la TRIBUNALUL BRAȘOV, care au soluționat cel puțin tot atâtea cauze dificile cât cei "stimulați" financiar prin Ordinul nr.1921/C/2005 al Ministrului Justiției.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constată că potrivit prevederilor art. 1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții:
- Curtea de APEL BRAȘOV critică sentința pentru netemeinicie și nelegalitate considerând că nu există discriminare în cauză, iar hotărârea CNCD invocată ca temei al acțiunii nu are decât caracter de recomandare și nu este obligatorie pentru instanță.
- TRIBUNALUL BRAȘOV solicită respingerea acțiunii susținând excepția lipsei calității procesuale pasive și faptul că nu există discriminare.
Un alt motiv de recurs vizează nelegala obligare a pârâtului la plata sumelor reactualizate cu indicele inflației, dispozițiile art.1088 Cod civil prevăzând doar dobânda legală.
Ministerul Justiției, prin recursul formulat critică sentința prin prisma art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Se susține că în mod greșit s-a apreciat existența unei fapte discriminatorii ca temei de drept al acțiunii această sumă de bani fiind acordată doar ca stimulent financiar după norme de caracter de recomandare.
Obligarea la plata dobânzii legale este greșită. De altfel, această dobândă se4 acordă doar de la data cererii de chemare în judecată.
În mod greșit instanța de fond a acordat dobânzi legale începând cu 1.01.2005, deși Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C, a fost emis în data de 15.12.2005.
MEF a formulat întâmpinare arătând că soluția instanței de fond în ceea ce privește calitatea sa procesuală este corectă.
Analizând recursurile formulate instanța constată următoarele:
Considerentele pentru care recursul Tribunalului Brașov apreciază că nu are calitate procesuală pasivă sunt neîntemeiate.
Dat fiind raportul juridic dedus judecății, TRIBUNALUL BRAȘOV are calitate de ordonator terțiar de credite, ceea ce justifică calitatea sa procesuală și față de ceilalți pârâți.
Criticile din cadrul celorlalte trei recursuri privitoare la fondul cauzei nu sunt întemeiate.
Într-adevăr, hotărârea CNCD nu are efectul unei decizii de recurs în interesul legii, ea nu dezleagă o chestiune de drept, însă stabilește că starea de fapt expusă prin Ordinul 1921/2005 al ministrului justiției este discriminatorie, reprezintă acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2 și art.6 lit.e, art.8 alin.3 și art.19 alin.4 din OG 137/2000.
Efectele acestei hotărâri nu pot fi schimbate decât dacă se promovează o contestație împotriva ei și este admisă, sau dacă însuși CNCD își revocă hotărârea prin care a constatat discriminarea.
Instanța de judecată nu mai este învestită cu constatarea existenței unei fapte discriminatorii ci cu o acțiune în despăgubiri pentru o faptă discriminatorie deja constatată.
Așadar nu se poate reține apărarea uniformă a pârâților prin care se arată că s-au interpretat greșit dispozițiile OG 137/2000 în sensul reținerii existenței faptei discriminatorii.
În ceea ce privește critica privitoare la acordarea dobânzii legale se constată că este neîntemeiată.
Reactualizările cu indicele de inflație pentru suma de 1700 Ron sunt acordate legal deoarece tind la acoperirea întregului prejudiciu constând în devalorizarea monedei naționale de la data nașterii dreptului de creanță și până la plata efectivă a creanței. În ceea ce privește cumulul dobânzii legale cu reactualizările și acesta este permis.
Este însă întemeiat motivul de recurs invocat de recurentul, care profită și celorlalți pârâți în baza principiului coparticipării procesuale, prin care se arată că în mod greșit s-au acordat aceste daune (reactualizare și dobânzi legale) din 1.01.2005 deși Ordinul cu caracter discriminator este din 15.01.22005.
Doar acest motiv de recurs este întemeiat.
Într-adevăr discriminarea constatată izvorăște din edictarea Ordinului 1921/15.12.2005 și raportat la această dată, instanța de fond trebuia să acorde reactualizările și dobânzile legale, pentru o perioadă anterioară datei de 15.12.2005 aceste daune nu se justifică.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă și art.47, 48 Cod procedură civilă va admite în parte toate recursurile și va modifica în parte sentința conform celor din dispozitivul prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursurile formulate de recurenții pârâți: Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.978/24.10.2007 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții: TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și în consecință:
Obligă pârâții să plătească reclamantei reactualizarea cu indicele de inflație și dobânda legală pentru suma de 1700 Ron de la data de 15.12.2005 și până la plata efectivă sumei în cauză.
Respinge restul pretențiilor cu privire la plata reactualizării cu indicele de inflație și dobânda legală de la data de 1.01.2005 și până la 15.12.2005, data emiterii Ordinului 1921/2005 al Ministrului Justiției.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 29 Ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red: AP/15.02.2008
Dact: MD/19.02.2008 - 3 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu, Ligia Vîlcu
