Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 1092/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (283/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1092.
Ședința publică de la 24 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Vlad
JUDECĂTOR 2: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta pârâtă, împotriva deciziei civile nr.1323 A din 27.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți, SC SRL, SC SRL prin lichidator judiciar G și SC IMPORT EXPORT SRL.
are ca obiect - rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul reclamant personal lipsind recurenta pârâtă și intimații pârâți, SC, SC prin lichidator judiciar G și SC Import Export SRL.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimatul reclamant se legitimează cu Carte de Identitate seria - nr.- eliberată la data de 21.10.2005 și declară că nu mai are alte cereri de solicitat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Intimatul reclamant solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a deciziei atacate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 B la data de 8.06.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, SC., și IMPORT EXPORT, solicitând instanței să dispună radierea sechestrului asigurător instituit asupra imobilului situat în B,-,.17,.71, sector 3, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că imobilul este bun propriu al pârâtei, potrivit contractului de construire nr.1356/3/30.11.1982, iar prin procesul verbal din 10.05.1995 încheiat de Direcția de Cercetări Penale s-a dispus instituirea sechestrului asigurător pentru imobil și pentru bunurile mobile existente la adresă, având în vedere că numitul (fostul soț al pârâtei) a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1 pen. Prin sentința penală nr.134 din 03.02.1999 a Judecătoriei Sectorului 4 B, definitivă, instanța a condamnat pe inculpatul și a dispus netemeinic menținerea sechestrului asigurător pentru imobilul bun propriu al pârâtei, sechestru care se află notat în cartea funciară și în prezent.
Reclamantul a arătat că este creditor al pârâtei potrivit titlurilor executorii, respectiv sentința civilă nr.5139/06.06.2005 a Judecătoriei Sectorului 3 B și decizia civilă nr.1698R din 14.11.2005 a Tribunalului București - Secția III-a Civilă. Cum nu a existat o plată de bună voie a sumelor datorate, reclamantul a făcut demersuri în vederea recuperării creanței prin executare silită imobiliară și a deschis dosarul nr. 17/2006 la BEJ.
Față de împrejurarea existenței sechestrului și de faptul că din înscrisuri rezultă că bunul este proprietatea exclusivă a pârâtei, este evident că în mod eronat s-a dispus instituirea sechestrului asigurător pentru recuperarea prejudiciului suferit de părțile civile ca urmare a condamnării inculpatului, astfel că se solicită rectificarea înscrierilor din cartea funciară în sensul radierii sechestrului și a tuturor notărilor efectuate.
Prin sentința civilă nr.2631/14.03.2008, Judecătoria Sectorului 3 Bar espins excepția lipsei calității procesule active a reclamantului ca neîntemeiată, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților ca neîntemeiată, a respins excepția inadmisibilității ca neîntemeiată, a admis cererea precizată formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții, SC SRL, SC SRL, și SC Import Export SRL, a dispus ridicarea sechestrului asupra.71 din-,.17, sector 3, instituit prin procesul verbal din 10.05.1995 de - Direcția de Cercetări Penale și menținut prin sentința penală nr.134/3.02.1999 a Judecătoriei Sector 4 B, a dispus radierea sechestrului din cartea funciară și a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Ordonanța din 10 mai 1995 și procesul verbal de la aceeași dată emis de - Direcția de Cercetări Penale s-a dispus ca măsură asiguratorie aplicarea unui sechestru asupra imobilului situat în B-,.17,.71, sector 3, iar prin sentința penală nr.134/03.02.1999 a Judecătoriei Sector 4 B, definitivă s-a menținut măsura asiguratorie luată.
Potrivit dispozitivului aceleiași sentințe, inculpatul a fost obligat să plătească către părțile civile SC SRL, SC SRL, SC Import Export SRL și despăgubiri.
Asupra cererilor de ridicare a sechestrului si de radiere a acestuia, instanța a apreciat că sunt admisibile, întrucât potrivit. art.168 alin.3 proc.pen. după soluționarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii, in contra măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum și orice altă persoană interesată poate face contestație potrivit legii civile.
În speță creditorul, pornind de la art.974 Cod civil, formulează prezenta cerere ulterior procesului penal deja soluționat, astfel încât poate formula contestație potrivit normelor dreptului civil. Totodată, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile acțiunii oblice, în sensul că debitorul este inactiv, creditorul are un interes serios si legitim în exercitarea acțiunii, iar creanța sa este certă, lichidă si exigibilă.
De asemenea, instanța de fond a constatat că cererea de rectificare a Cărții Funciare este de asemenea admisibilă, reținând ca potrivit art.34 pct.3 din Legea nr.7/1996, republicată, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.
În condițiile în care, reclamantul solicita ridicarea sechestrului, iar ca o consecință a acesteia rectificarea cărții funciare, sunt îndeplinite condițiile art.34 pct. 3 din Legea nr. 7/1996, republicată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța a apreciat că prin sentința penală nr.134/03.02.1999 a Judecătoriei Sector 4 B, definitivă, inculpatul a fost obligat să plătească pârâților (SC SRL, SC SRL, SC Import Export SRL), constituiți părți civile, despăgubiri. Rezultă așadar că o cerere de ridicare a sechestrului și de radiere a acestuia din Cartea Funciară trebuie să le fie opozabilă. Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între pârâți și persoanele care vor fi obligate în raportul juridic dedus judecății. Cum măsura asiguratorie a sechestrului (devenită definitivă) s-a luat în vederea recuperării prejudiciului suferit de către părțile civile, radierea acestuia trebuie să fie opozabilă acelorași părți.
Pe fondul cererii, astfel cum a fost precizată, instanța a constatat că potrivit art.30 alin.1 fam. bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților iar, potrivit alin.3 al aceluiași articol, calitatea de bun comun nu trebuie dovedită. Astfel, în temeiul prezumției instituite de lege, orice bun dobândit în timpul căsătoriei de oricare dintre soți, se consideră bun comun, câtă vreme nu se face dovada că este propriu, respectiv că se încadrează într-una din categoriile prevăzute de art.31 fam.
Imobilul in litigiu a fost dobândit prin contactul de construire nr.1356/3/30.11.1982 de către pârâta, anterior căsătoriei cu, care a survenit în data de 21.09.1990. Față de data dobândirii imobilului, acesta beneficiază de o prezumție de bun propriu al pârâtei potrivit art.30 fam.
În urma acestei constatări, instanța a reținut că sechestrul instituit prin procesul verbal din 10.05.1995 de - Direcția de Cercetări Penale și menținut prin sentința penală nr.134/3.02.1999 a Judecătoriei Sector 4 Baf ost greșit aplicat asupra.71 din-,.17, sector 3, în urma unei fapte săvârșite de soțul pârâtei în condițiile în care acest imobil este bun propriu al pârâtei.
Spre deosebire de bunuri, legea prezumă că datoriile soților sunt personale câtă vreme nu se dovedește că fac parte din categoria celor comune. Rezultă că datoria lui de despăgubire a părților civile, în urma săvârșirii infracțiunii, este una personală, astfel încât sechestrul instituit nu poate fi pus asupra unui bun propriu al soției sale.
Asupra cererii de radiere a sechestrului din cartea funciară, instanța a constatat-o întemeiată, potrivit art.34 pct.3 din Legea nr.7/1996 republicată, astfel că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris în urma ridicării sechestrului instituit.
Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, prin decizia civilă nr.1323/A/27.10.2008, pronunțată în dosar nr-, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă împotriva acestei sentințe.
În ceea ce privește primul motiv de critică, referitor la lipsa calității procesuale pasive a intimaților pârâți, chemați în judecată de intimatul reclamant în considerarea calității lor de părți civile în procesul penal în cursul căruia a fost instituită măsura asiguratorie în litigiu, tribunalul a reținut că apelanta pârâtă nu este interesată a invoca această pretinsă nelegalitate, care poate fi valorificată numai de cei vătămați prin chemarea lor în proces în mod nejustificat, și anume de intimații pârâți menționați.
În același timp, în această privință sunt relevante dispozițiile art.37 alin.1 din Legea nr.7/1996 republicată, potrivit cărora:.Hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acțiunea nu a fost admisă."Prin urmare, acțiunea în rectificarea cărții funciare trebuie să fie formulată în contradictoriu cu persoanele cărora reclamantul are interes ca hotărârea ce va fi pronunțată să le fie opozabilă.
În acest caz, legitimarea procesuală pasivă se îndepărtează într-o anumită măsură de definiția clasică a acestei condiții de exercițiu a acțiunii civile, respectiv că pârâtul este persoana fizică sau juridică titulară de obligații în raportul juridic dedus judecății.
Câtă vreme măsura asiguratorie este menită a garanta executarea creanței intimaților-pârâți, tribunalul a apreciat că în mod corect a respins judecătoria excepția lipsei calității procesuale a intimaților pârâți.
Este neîntemeiată și critica legată de lipsa calității procesuale active a intimatului reclamant.
Pe de o parte, tribunalul a constatat că în mod corect a reținut judecătoria faptul că reclamantul intimat a justificat calitatea sa procesuală activă prin prisma dispozițiilor art.974 Cod Civil, prevederi care permit creditorului (calitatea de creditor a intimatului-reclamant față de apelanta-pârâtă nefiind contestată) să exercite toate drepturile și acțiunile debitorului lor afară de acelea care îi sunt exclusiv personale.
Or, acțiunea în rectificarea unei înscrieri de carte funciară nu este una exclusiv personală, fiind îndeplinite și celelalte condiții ale acțiunii oblice (caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, starea de pasivitate a debitorului și insolvabilitatea acestuia).
Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că dispozițiile invocate ale art.89 alin.2 din Ordinul nr.633/2006 nu pot duce la o altă concluzie, pentru argumentele care urmează:
În ceea ce privește acțiunea în rectificarea cărții funciare, calitatea procesuală activă revine, potrivit art.34 din Legea nr.7/1996 republicată,oricărei persoane interesate.
În circumstanțierea acestei noțiuni, art.89 alin.2 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, prevede că:,Prin persoană interesată se înțelege acea persoană care a avut sau are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept ce a fost lezat prin înscrierile anterioare. "
Făcând referire la un "drept lezat prin înscrierile anterioare", textul Regulamentului restrânge categoriile de subiecte de drept îndrituite a urma calea acțiunii în rectificare, excluzând dintre persoanele care justifică legitimare procesuală activă orice altă persoană decât titularul unui drept real tabular.
Se impune a arăta că regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, aprobat prin ordinul nr. 633 din 13 octombrie 2006, emis de ministerul administrației și internelor - agenția națională de cadastru și publicitate imobiliară, este menit a asigura aplicarea corectă și unitară a dispozițiilor Legii nr.7/1996, iar în acest sens poate cuprinde inclusivexplicațiicu privire la înțelesul anumitor noțiuni, cu condițiade a nu adăuga alte dispoziții de drept material sau procesual, inexistente în lege.
Fiind unact administrativ cu caracter normativ cu putere inferioară legii,ordinul ministerului nu poate legifera împotriva dispozițiilor legale, astfel că nici o prevedere care tinde a contraveni acestora, cum este cea de față, ce introduce o condiție suplimentară pentru exercițiul dreptului la acțiune, nu poate primi forța obligatorie a unei norme legale.
Prin urmare, de vreme ce legea specială, atunci când vorbește despre titularul dreptului la acțiune, nu distinge în sensul calității de titular al unui drept real tabular a celui ce formulează acțiunea, ci doar menționează condiția existenței unui interes, nu se justifică negarea calității procesuale active creditorului ce invocă nelegalitatea înscrierii vătămătoare pentru el.
Tribunalul a înlăturat și critica referitoare la inadmisibilitatea acțiunii în rectificare, întemeiată de apelanta pârâtă pe două considerente: necompetența instanței judecătorești, cererea fiind necesar a fi adresată registratorului de carte funciară, respectiv inaplicabilitatea prevederilor art.34 din lege, deoarece nu a fost pronunțată o hotărâre judecătorească irevocabilă care să constate incidența unuia din cazurile de rectificare cuprinse în text.
Cu privire la primul argument, s-a reținut că cererea de față a fost întemeiată de intimatul-reclamant pe dispozițiile referitoare la acțiunea în rectificarea cărții funciare din legea nr.7/1996 (actualmente art.34, art.35 și art.36 în forma republicată), iar art.35 și art.36 fac referire expresă la "acțiunea în rectificare" atunci vorbesc despre termenul de formulare a acesteia și de cei împotriva cărora acțiunea poate fi îndreptată.
Rezultă deci, că nu este vorba despre o procedură necontencioasă, cum a susținut apelanta pârâtă, noțiunea de "acțiune" indicând în mod clar că procedura este de competența instanței judecătorești.
De altfel, hotărârea judecătorească pronunțată în această procedură, purtând mențiunea că este irevocabilă se poate transmite, din oficiu sau la cerere, biroului teritorial d e cadastru și publicitate imobiliară, deoarece, după cum prevede art.5l din lege,în baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile registratorul de carte funciară va dispune, prin încheiere, operațiunile cuprinse în dispozitivul hotărârii,în sensul îndreptării cuprinsului cărții funciare prin radierea înscrierii nevalabile, îndreptarea sa ori menționarea operațiunii de rectificare.
În consecință, nu se poate reține argumentul necompetenței instanței judecătorești ca un fine de neprimire pentru cererea de față.
În același timp, tribunalul a constatat că prin cererea formulată, intimatul reclamant a susținut tocmai nelegalitatea instituirii și înscrierii în cartea funciară a măsurii asiguratorii, astfel că a învestit instanța cu o solicitare de a constata incidența unuia dintre cazurile de rectificare prevăzute de lege, constatare care a stat la baza admiterii acțiunii sale.
În lipsa unei analize a legalității instituirii sechestrului (analiză permisă de art.168 alin.3 proc.pen. reținut în mod corect de judecătorie), instanța nu putea dispune în sensul rectificării cărții funciare prin radierea înscrierii nelegale, motiv pentru care devin incidente dispozițiile art.34 din Legea nr.7/1996, republicată.
Nu în ultimul rând s-a constatat că prin motivele de apel nu a fost criticată soluția dată sub aspectul fondului raportului juridic dedus judecății, iar judecătoria a constatat în mod corect că din probele administrate a rezultat că măsura sechestrului asigurător a fost instituită în mod nelegal pentru garantarea unei datorii personale a fostului soț al apelantei pârâte, aceasta din urmă fiind însă proprietar exclusiv asupra bunului, dobândit de ea anterior încheierii căsătoriei acestora.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat recurs apelanta pârâtă.
Prin motivele de recurs se critică decizia pentru nelegalitate și anume:
- încălcarea legii cu privire la interpretarea și aplicarea art.34 din Legea nr.7/1996, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, se arată că potrivit dispozițiilor art.34 din Legea nr.7/1996, pentru ca persoana interesată să poată cere rectificarea înscrierilor în cartea funciară este necesar ca în prealabil, printr-o hotărâre judecătorească să se fi stabilit în mod definitiv și irevocabil nevalabilitatea actului în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, cererea de față fiind prematură.
Susține recurenta că în prezenta cauză nu se pot cumula două proceduri de constatare și rectificare până când constatarea nevalabilității înscrierii nu devine irevocabilă, dar că, în cauză nu s-a cerut constatarea inexistenței condițiilor de existență a dreptului înscris.
- Intimatul reclamant nu are la îndemână acțiunea prevăzută de aceste dispoziții legale, întrucât nu este persoană interesată, art.89 alin.2 din nr.OG33/2006 stabilind ce se înțelege prin persoană interesată.
Este incidentă, în opinia recurentei, lipsa calității procesual active a reclamantului de a solicita radierea unui sechestru neinstituit la cererea sa, deoarece potrivit art.75 și art.76 din nr.OG33/2006, radierea drepturilor reale, cât și a notărilor se fac fie la cererea titularului dreptului real, fie la împlinirea termenului înscris în act, dar întotdeauna se hotărăsc de către registratorul de carte funciară cu respectarea în prealabil a obținerii de către reclamant a unei hotărâri care să dovedească că nu sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris.
Competența, în această materie, nu revenea instanței contencioase, respectiv Judecătoria sectorului 3, de a rezolva rectificarea cărții funciare care se face în anumite condiții direct la registratorii de carte funciară din cadrul biroului de carte funciară sector 3, conform nr.HG1210/29.07.2004, republicată prin art.II din nr.HG869/2005, aprobată prin Legea nr.359/2005 și totodată, nu s-a stabilit definitiv și irevocabil de către instanța de judecată că sechestrul asigurator nu mai întrunește condițiile de existență.
- Încălcarea dispozițiilor legale în materia capacității procesuale (art.304 pct.9 Cod de procedură civilă), respectiv greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, IMPORT EXPORT, deoarece nici unul dintre persoanele chemate în calitate de pârâți nu a solicitat instituirea sechestrului.
Înscrierea unui drept se poate efectua doar împotriva aceluia care la data înregistrării cererii sale era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează a fi făcută, per a contrario interpretarea art.22 din Legea nr.7/1996 determină același efect în cazul radierilor.
Curtea, examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate, reține caracterul nefondat al recursului, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.34 din Legea nr.7/1996:"Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:
1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului".
Din analiza acestor dispoziții legale rezultă că rectificarea în cartea funciară se poate face numai pe baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, dar nu este exclus ca prin aceeași hotărâre prin care se constata nevalabilitatea înscrierii, să se dispună și rectificarea mențiunilor din cartea funciară.
Așa cum a reținut în mod corect instanța de apel, hotărârea pronunțată în această procedură purtând mențiunea că este irevocabilă, se poate transmite, din oficiu sau la cerere, biroului teritorial d e cadastru și publicitate imobiliară, registratorul de carte funciară urmând să facă aplicarea dispozițiilor art.81 din Legea nr.7/1996.
Instanța de fond a fost învestită cu o cerere privind nevalabilitatea înscrierii în cartea funciară, tocmai pe motiv că la instituirea sechestrului nu s-a avut în vedere că imobilul este bun propriu al recurentei pârâte, astfel încât nici susținerea că în cauză nu s-a cerut să se constate inexistența condițiilor de existență a dreptului înscris nu este fondată.
De asemenea, în mod corect s-a reținut că reclamantul intimat este persoană interesată și are calitate procesuală activă în cauză, întrucât acesta în calitate de creditor al recurentei pârâte are interes să se radieze sechestrul, cererea sa având ca temei dispozițiile art.974 Cod civil, potrivit cărora, " creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale".
Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile referitoare la acțiunea în rectificarea cărții funciare din Legea nr.7/1996, art.35 și 36, reclamantul făcând referire expresă la "acțiunea în rectificare" și la părțile împotriva cărora se îndreaptă, astfel încât în mod corect a fost soluționată de judecătorie în procedura contencioasă și nu în procedura necontencioasă de registratorul de carte funciară.
Și ultimul motiv de recurs este neîntemeiat, întrucât pârâții, IMPORT EXPORT L au calitate procesuală pasivă în cauză. Prin acțiune s-a solicitat să fie radiat un sechestru ce a fost pus în scopul îndestulării creanței rezultate dintr-o faptă penală în favoarea acestor creditori pârâți, iar potrivit art.37 din Legea nr.7/1996, acțiunea în rectificarea cărții funciare trebuie să fie formulată în contradictoriu cu persoanele cărora reclamantul are interes ca hotărârea ce va fi pronunțată să le fie opozabilă.
Față de cele reținute, Curtea constată că nu sunt incidente dispozițiile art.304pct.9 Cod de procedură civilă și, în consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă împotriva deciziei civile nr.1323/A/27.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți, prin lichidator judiciar G și IMPORT EXPORT
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
GREFIER,
Red.
Tehnodact.
2 ex/20.07.2009
-----------------------------------------------
- Secția a IV-a -
- -
Jud.Sector 3 -
Președinte:Elena VladJudecători:Elena Vlad, Andreea Doris Tomescu, Ioana
