Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 12/2010. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 12/
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 2: Gabriel Lefter
JUDECĂTOR 3: Vanghelița Tase
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile civile declarate de recurentul reclamant intimat, domiciliat în Pitești,--7, județul A și "- 2003" P, cu sediul în--7, județul A, împotriva deciziei civile nr. 306/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți "OS DE ", "LA ", cu sediile în comuna, sat Vama Veche, județul C, domiciliat în comuna, sat Vama Veche, județul C și intimații pârâți COMUNA prin PRIMAR, CONSILIUL LOCAL, PF, cu sediile în comuna, sat Vama Veche, județul C, având ca obiect rectificare carte funciară.
La primul apel nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant intimat, personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/18.01.2010, pe care o depune la dosar, pentru recurenta " 2003", avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/18.01.2010, pe care o depune la dosar, pentru intimații pârâți Comuna prin Primar și Consiliul Local, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 66/37326/2009, depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța solicită apărătorului societății recurente să precizeze care este titulatura corectă a persoanei juridice, respectiv, " " sau " 2003" și să rectifice împuternicirea avocațială în acest sens, dacă este cazul.
Apărătorul societății recurente arată că denumirea corectă este, 2003" și se conformează dispozițiilor instanței în sensul rectificării titulaturii părții în împuternicirea avocațială depusă.
Întrebate fiind, părțile susțin că nu mai au înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act de susținerile acestora, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurenților, având cuvântul, solicită admiterea ambelor recursuri, casarea deciziei și hotărârii atacate, în baza art. 312 Cod procedură civilă și trimiterea spre rejudecare instanței de fond, întrucât instanțele au soluționat litigiul fără a intra în cercetarea fondului. În ceea ce privește recursul declarat de G, arată că elementul esențial al acestuia îl constituie faptul dacă în fața instanței, legea este superioară sau nu unui ordin al directorului Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară. Legea nr. 7/1996 recunoaște dreptul oricărei persoane interesate de a se adresa instanței cu cerere de rectificare a cărții funciare și acest drept nu poate fi restrâns sau anulat printr-un act normativ inferior legii. În ce privește recursul declarat de " 2003", arată că instanța de apel le-a recunoscut calitatea procesuală activă. Invocă în cauză sentința civilă nr. 991/COM/24.03.2005 pronunțată de Tribunalul Constanța, definitivă prin decizia nr. 278/COM/2006 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA și irevocabilă prin decizia nr. 2519/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Precizează că societatea a avut și are și în prezent un drept real de folosință a plajei din fața hotelului pe care îl administrează, în baza a două contracte de închiriere încheiate cu Direcția Apelor Române D, astfel justificând calitatea procesuală activă, prin raportare la prevederile Ordinului nr. 633/2006 al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Apreciază că societatea, alături de ceilalți reclamanți, are calitatea de persoană interesată, întrucât deși sunt titulari ai unui drept real - de folosință - asupra plajei din fața hotelului, consideră că restrângerea calității procesuale active prin întâietatea acordată Ordinului nr. 633/2006 în raport cu Legea nr. 7/1996 reprezintă o încălcare a principiului supremației legii. Mai arată că altă chestiune care sfidează transparența actului de justiție este lipsa inexplicabilă a opiniei separate a uneia dintre cele două doamne judecător care au încercat inițial să soluționeze apelul, făcând referire la încheierea de ședință de la fila 304 dosar apel.
Apărătorul intimaților pârâți autorități locale, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de societatea recurentă.
Se prezintă avocat, care precizează că are mandat de reprezentare pentru PF și că are pregătită o întâmpinare.
Instanța lasă cauza la a doua strigare pentru ca apărătorul intimatei pârâte să prezinte înscrisurile menționate.
La reapelarea cauzei, se prezintă pentru intimata pârâtă PF avocat, care depune la dosar împuternicirea avocațială nr. 94699/15.01.2010 și întâmpinare, pe care o comunică intimaților pârâți autorități locale, prin apărător.
Apărătorul recurenților reclamanți arată că nu dorește să primească întâmpinarea, întrucât a formulat concluzii asupra recursurilor declarate în cauză.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă din nou cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul intimaților pârâți autorități locale, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor ca nefondate, apreciind hotărârea recurată ca temeinică și legală și arătând că achiesează la apărările formulate în întâmpinare de PF, prin apărător.
Apărătorul intimatei pârâte PF, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de societate ca inadmisibil și respingerea recursului declarat de G, ca nefondat, așa cum a arătat pe larg în întâmpinarea depusă la acest termen de judecată. În ce privește recursul declarat de societate, arată că recursul este o cale de atac subsecventă, el nemaiputând fi exercitat omisso medio, astfel încât nu se mai poate formula recurs în prezenta cauză, așa cum prevăd dispozițiile art. 299 și art. 377 Cod procedură civilă. În referire la susținerea conform căreia recurenta ar fi dorit să formuleze apel, dar avocatul său de la fond nu a declarat apel, deși era îndreptățit și conform art. 69 alin. 2 Cod procedură civilă, apreciază că nu poate fi primită. În ce privește critica recurentei, conform căreia instanța de apel nu ar fi consemnat susținerile apărătorului acesteia consideră că sunt nereale, întrucât în încheierea de ședință de la termenul când au avut loc dezbaterile au fost consemnate punctele de vedere exprimate de cei trei apărători prezenți. În ce privește lipsa opiniei separate a unui judecător, arată că acesta, în complet de divergență nu a mai înțeles să-și susțină punctul de vedere, achiesând opiniei exprimate de ceilalți judecători, conform art. 257 alin. 4 Cod procedură civilă. Susține că nici recurenții și nici ceilalți reclamanți din prezenta cauză, nu au calitate procesuală activă pentru promovarea acțiunii, în condițiile în care nu justifică nici un drept asupra terenului ce face obiectul înscrierii în cartea funciară și nici nu sunt pe cale să dobândească un atare drept. Apreciază că împrejurarea că recurentul reclamant G deține în proprietate un imobil aflat în vecinătatea celui înscris în cartea funciară, în privința căruia se solicită rectificarea, nu este de natură să-i confere calitatea procesuală activă în promovarea unei acțiuni în rectificare de carte funciară. Mai arată că terenul în litigiu se află în domeniul privat al comunei și nu în domeniul public al statului, așa cum arată recurenta.
În replică, apărătorul recurenților arată că societatea a obținut anularea contractului pe care dorește să-l radieze din cartea funciară și că aceasta este singura societate din zonă care are dreptul să închirieze plaja.
Instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei.
CURTEA
Asupra prezentelor recursuri, constată:
Prin decizia civilă nr. 306/12.05.2009 a Tribunalului Constanța -secția civilă a fost respins ca nefondat apelul reclamantului G împotriva sentinței civile nr. 1086/C din 15 mai 2008 Judecătoriei Mangalia.
Instanța de apel a reținut în esență că reclamantul a învestit instanța cu o acțiune în rectificarea înscrierilor din cartea funciară nr. 2055 localității, jud. C, privitoare la corpul de proprietate - teren intravilan în suprafață de 745 mp situat în comuna, sat Vama Veche, cu nr. cadastral 2388, înscris in favoarea comunei, în ceea ce privește dreptul de proprietate și notarea în beneficiul PF a contractului de închiriere nr. 1726/2000, prin încheierea nr. 3032/09.05.2006 a OCPI C - Biroul de Carte Funciară Titularul dreptului de proprietate asupra terenului este unitatea administrativ teritorială Comuna.
Tribunalul a reținut, din perspectiva art. 34 pct. 1 din Legea 7/1996, că în afara persoanelor al căror interes este justificat prin existența în patrimoniul lor a unui drept real sau de creanță asupra imobilului și care a fost lezat prin înscrierea în carte funciară, au calitate procesual activă în litigiul având ca obiect rectificare carte funciară și părțile față de care s-a pronunțat hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă prin care s-a constatat că înscrierea, sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea, nu a fost valabil.
În speță, este cazul sentinței civile nr.991/COM/24.03.2005 pronunțate de Tribunalul Constanța -secția comercială, prin care s-a admis acțiunea formulată de reclamantele 2003 și Os de L și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de închiriere nr.1726/25.05.2000 încheiat între Consiliul Local și; hotărârea a rămas irevocabilă prin decizia nr.2519/26.06.2007 pronunțată de în dosarul nr-.
Or, apelantul reclamant nu are nici un drept real sau de creanță asupra terenului intravilan în suprafață de 745 mp situat în comuna, sat Vama Veche și, din acest punct de vedere, nu are deschisă calea acțiunii în justiție pentru rectificarea unor înscrieri în cartea funciară, pentru imobilul menționat.
Faptul că modul în care este folosit terenul de către ar stânjeni pe reclamant în exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate asupra terenului învecinat nu este de natură să îi confere acestuia vreun drept asupra terenului pentru care se solicită rectificarea cărții funciare, întrucât această stânjenire, în măsura în care există, se soluționează printr-un alt demers judiciar.
Reclamantul apelant nu a fost parte în litigiul în care s-a pronunțat sentința civilă nr.991/COM/24.03.2005, astfel încât nu i se poate reține calitatea procesuală activă nici din perspectiva calității de parte în litigiul în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă prin care s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamantul G, solicitându-se admiterea căii de atac, casarea deciziei și trimiterea cauzei în vederea cercetării fondului.
Recurentul reclamant a arătat că deși în apel a fost reprezentat de avocatul, conform împuternicirii depuse la dosar, nu au fost consemnate în cuprinsul hotărârii niciuna dintre susținerile acestuia și rezumate în concluziile scrise prezentate la închiderea dezbaterilor.
S-a susținut că în cauză lipsește opinia divergentă a unuia dintre judecătorii care au compus completul de judecată.
Recurentul reclamant a arătat că în mod greșit instanța de apel a dat prevalență unui ordin al Directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară față de lege, cu nesocotirea art. 16 din Constituție și că din acest punct de vedere s-a dat o interpretare distorsionată dispozițiilor art. 34 al. 1 din Legea nr. 7/1996, în legătură cu persoanele îndreptățite a se adresa instanței cu o cerere de rectificare a cărții funciare.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs, în termen legal, și - Pitești, jud. A, cu motive de reformare a hotărârii deciziei pronunțate în apel similare celor prezentate de recurentul reclamant pe aspectul calității procesuale active în contestarea mențiunilor din cartea funciară și al interesului persoanei juridice în promovarea prezentei cereri.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea ca nefondat a recursului recurentului G și ca inadmisibil a recursului recurentului-persoană juridică, ultima excepție fiind fondată pe împrejurarea că societatea comercială nu a declarat apel împotriva sentinței instanței de fond.
Examinând temeiurile de nelegalitate invocate, vor fi reținute următoarele considerente:
- recursul formulat de - prin administrator
G este inadmisibil prin prisma disp. art. 299 și art. 377 cod proc. civilă.
Atât doctrina cât și jurisprudența sunt unanime în a considera că recursul
promovat prinomisso medioeste inadmisibil, câtă vreme partea interesată nu a contestat soluția defavorabilă cu apel mai înainte de a formula recurs, prezumându-se că pentru respectiva parte soluția este definitivă prin neapelare.
Or, în speță, societatea recurentă nu a contestat și cu apel hotărârea instanței de fond, în egală măsură defavorabilă pentru societate ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale active a 2003 și a respingerii cererii pe acest considerent.
Susținerea potrivit căreia societatea ar fi mandatat, în condițiile art. 69 cod proc. civilă, pe apărătorul ales pentru a promova și calea de atac a apelului în numele acestei societăți nu poate fundamenta o altă soluție a Curții, câtă vreme aceste aspecte țin exclusiv de raporturile juridice specifice mandatului, născute între mandant și mandatar și vizează în ultimă instanță chestiunea răspunderii pe temei obligațional a mandatarului, pentru faptele sale culpabile.
Prin urmare, recursul formulat de recurenta "- 2003" va fi respins ca inadmisibil.
- recursul formulat de recurentul G este fondat, dar pentru considerentele dezvoltate în continuare:
Instanța de fond și, prin menținerea soluției, în apel, Tribunalul au apreciat că prin sintagma,persoană interesată în accepțiunea dată de art. 34 din Legea nr. 7/1996 se înțelege persoana ( fizică sau juridică ) titulară a unui drept anterior sau actual referitor la imobilul înscris în cartea funciară și care a fost lezat prin înscrierile anterioare.
Această interpretare a fost raportată la conținutul art. 89 din Ordinul ANCPI nr. 633/13.10.2006 privind Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de carte funciară și a fost fundamentată pe împrejurarea că, în speță, reclamanții nu au făcut dovada că au fost sau sunt titularii unor drepturi reale ori de creanță asupra imobilului în cauză; că deși acțiunea în constatarea nulității unui contract poate fi promovată de orice persoană interesată, în cazul acțiunii în rectificarea înscrierilor din cartea funciară, legiuitorul a restrâns acest interes numai la acele persoane care întrunesc calitatea de titular de drepturi asupra imobilului cu privire la care poartă înscrierea.
S-a conchis astfel că în măsura în care reclamanții nu au fost părți în litigiul soluționat prin sentința civilă nr. 991COM/24.03.2005 a Tribunalului Constanța, aceștia nu pot pretinde pe calea acțiunii în rectificare a cărții funciare radierea unor mențiuni făcute în legătură cu terenul intravilan menționat.
Acest punct de vedere este însă, eronat.
Noțiunea de persoană interesată, în accepțiunea Legii nr. 7/1996, trebuie să se raporteze nu doar la acele persoane care au ori au avut un drept asupra imobilului pentru care s-a solicitat rectificarea înscrierilor din cartea funciară, pentru că, pe de o parte, textul vizează,interesul - iar nu în mod neechivoc un drept patrimonial - al celui care pretinde luarea acestei măsuri, iar pe de altă parte, intenția legiuitorului a fost aceea de a crea un mijloc procedural eficient prin care să se poată pune de acord cuprinsul cărții funciare cu situația juridică reală, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 34 coroborate cu art. 33 al. 1 din lege.
Prin urmare, susținerea că doar cel care evocă un drept poate fi titular al unei asemenea cereri nu își găsește corespondentul juridic în textele Legii nr. 7/1996 și nesocotește în esență scopul urmărit de legiuitor, anume acela de a exista o deplină corespondență între înscrierile de carte funciară și realitatea situației juridice a acelui imobil ( chestiune care ține de securitatea raporturilor juridice și de sfera interesului public ).
Faptul că printr-un ordin intern al ANCPI s-a dat o interpretare restrictivă sferei titularilor acestui demers nu poate justifica negarea interesului celui care îl clamează printr-o astfel de acțiune.
Așadar, ceea ce instanțele urmau a stabili era dacă reclamanții - toți sau în parte - au un interes actual, născut și legitim pentru inițierea acestui demers, iar din acest punct de vedere nu se putea susține că acest element impus de lege nu există, devreme ce s-a făcut dovada că printr-o sentință judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat, la cererea societăților comerciale, și,Os de, nulitatea absolută a contractului de închiriere nr. 1726/25.05.2000 încheiat între Consiliul Local și PF.
Cum acest contract figura încă menționat în cuprinsul cărții funciare deschise pentru terenul intravilan de 745 mp înscris sub nr. cadastral 2388 la data formulării acțiunii pe fond și întrucât nu s-a contestat împrejurarea că societățile comerciale reclamante își desfășoară activitatea în zona limitrofă terenului în cauză, este neechivoc faptul că la momentul promovării acțiunii exista un interes legitim și actual pentru a se asigura conformitatea cuprinsului cărții funciare cu situația juridică reală.
Desigur însă că solicitarea referitoare la radierea mențiunii legate de dreptul de proprietate asupra terenului intravilan înscris în favoarea unității administrativ-teritoriale nu putea fi solicitată în absența întrunirii condițiilor impuse prin același art. 34 din lege, anume, existența anterioară a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care să fi stabilit că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil. Aspectele legate de corecta încadrare în regimul juridic a acestui teren țin de soluționarea printr-un litigiu separat a acestei chestiuni, neputând fi dezlegate printr-o simplă cerere de rectificare a cărții funciare.
În ce privește temeiul de casare evocat de recurent prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 1 cod proc. civilă, se va reține că acesta este nefondat. După cum reiese din lucrările dosarului, ultimele concluzii asupra apelului au fost formulate în fața unui complet legal constituit în condițiile art. 257 și urm. Cod proc. civilă, însă în final nu s-a mai susținut de către nici unul dintre membrii completului de judecată vreo opinie divergentă, care să poată fi motivată separat de cea majoritară.
Pentru toate aceste considerente, constatând că instanța de fond și deopotrivă instanța de apel nu au intrat în cercetarea fondului, soluționând litigiul prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, în raport de dispozițiile art. 312 al. 3 cod proc. civilă se va admite recursul formulat de recurentul reclamant G și se vor casa ambele hotărâri, cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de recurentul reclamant intimat, domiciliat în Pitești,--7, județul A, împotriva deciziei civile nr. 306/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți "OS DE ", "LA ", cu sediile în comuna, sat Vama Veche, județul C, domiciliat în comuna, sat Vama Veche, județul C și intimații pârâți COMUNA prin PRIMAR, CONSILIUL LOCAL, PF, cu sediile în comuna, sat Vama Veche, județul C și "- 2003" P, cu sediul în--7, județul
Casează ambele hotărâri și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Mangalia.
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de "- 2003", împotriva aceleeași decizii civile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond.
Jud.apel. //
jud.
4 ex./ 22.02.2010.
Dosar nr-
Data: 23.02.2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
CĂTRE,
JUDECĂTORIA MANGALIA - SECȚIA CIVILĂ
Vă înaintăm, alăturat, spre competentă soluționare dosarul civil nr-, care conține 52 file, privind examinare recursurile civile declarate de recurentul reclamant intimat, domiciliat în Pitești,--7, județul A și "- 2003" P, cu sediul în--7, județul A, împotriva deciziei civile nr. 306/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți "OS DE ", "LA ", cu sediile în comuna, sat Vama Veche, județul C, domiciliat în comuna, sat Vama Veche, județul C și intimații pârâți COMUNA prin PRIMAR, CONSILIUL LOCAL, PF, cu sediile în comuna, sat Vama Veche, județul C, având ca obiect rectificare carte funciară, întrucât prin decizia civilă nr. 120/C/18.01.2010, s-a admis recursul promovat de recurentul reclamant intimat G, s-au casat ambele hotărâri și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Mangalia.
S-a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de "- 2003", împotriva aceleași decizii civile.
La dosarul nostru se află atașate dosarele nr.:
-- al Tribunalului Constanța - 330 file;
-- al Judecătoriei Mangalia - 110 file.
PREȘEDINTE COMPLET, GREFIER,
- -
2 ex.
Președinte:Mihaela GaneaJudecători:Mihaela Ganea, Gabriel Lefter, Vanghelița Tase