Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 130/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
decizia civilă nr.130/R Dosar nr-
Ședința publică din data de 21 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Rodica Popa judecător
Judecător: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Burdea
Grefier:
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat dereclamanta CAîmpotriva sentinței civile nr.139 din data de 14 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 14 aprilie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 17 aprilie 2008, apoi având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată a amânat pronunțarea pentru astăzi, 21 aprilie 2008.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 139/14.02.2008, Tribunalul Covasnaa admis excepția de necompetență materială a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect constatarea nulității absolute a încheierii de carte funciară, rectificarea cărții funciare în sensul radierii unor înscrieri, cu revenirea la situația anterioară și obligarea pârâtei la lăsarea în deplină proprietate și netulburată posesie a imobilelor revendicate, către Judecătoria Întorsura Buzăului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că pretențiile reclamantei vizează, în principal, constatarea nulității absolute a încheierii de carte funciară nr. 2945/1995 și rectificarea cărții funciare nr. 4609, cereri care se înscriu în rândul acțiunilor de prestație tabulară, neevaluabile în bani, iar petitul purtând asupra revendicării imobilelor în cauză, este o cerere accesorie, față de care operează prorogarea de competență, prevăzută de art. 17 Cod procedură civilă.
Raportat la aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 1 pct. 1, raportat la art. 13 alin. 1, art. 158 - 159 Cod procedură civilă, s-a apreciat competența materială și teritorială în dezlegarea pricinii în favoarea Judecătoriei Întorsura Buzăului.
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre competență soluționare în primă instanță Tribunalului Covasna.
În dezvoltarea criticilor căii de atac se învederează că hotărârea primei instanțe este dată cu greșita aplicare a dispozițiilor art. 2 lit. b Cod procedură civilă, prin obiectul acțiunii reclamanta urmărind obligarea pârâtei de a lăsa în deplină proprietate și posesie imobilul ocupat de pârâtă, a cărui valoare a stabilit-o într-un cuantum situat peste 500.000 lei, astfel încât ordonarea în acțiune a capetelor de cerere, prin situarea petitelor de nulitate a încheierii și de rectificare prioritar celui referitor la revendicare, nu este de natură să afecteze caracterul principal al cererii în revendicare.
Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor de nelegalitate invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat.
Prin obiectul cererii introductive, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comuna, prin Primar, constatarea nulității absolute a încheierii de carte funciară nr. 2945/1995, rectificarea cărții funciare nr. 4609, în sensul radierii înscrierilor de sub, 5, 6, respectiv B1, efectuate în baza încheierii atacate, revenirea la situația anterioară de carte funciară și obligarea pârâtei să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie a imobilelor înscrise în nr. 960, nr. top. 3169, pădure de 3 iugăre și 528 stânjeni, nr. inițial 960, nr. top. inițial 3175, pădure de 6 iugăre și 570 stânjeni, imobil înscris actualmente în nr. 4609, nr. top. 3175/1, 3175/2 și cota de 62574/338.1113 din pădurea și pășunea comună înscrisă în nr. 961.
Din considerentele acțiunii se desprinde că reclamanta se prevalează de dreptul de proprietate asupra imobilelor, pretins a fi deținute de pârâtă fără nici un titlu, iar prin încheierea a cărei nulitate se solicită unele imobile au fost trecute în proprietate pârâtei, după cum altora le-a fost schimbată destinația.
Reclamanta a apreciat valoarea imobilelor ca depășind suma de 500.000 lei.
Prin obiectul cererii cu care a fost investită instanța se observă cum reclamanta tinde la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilelor pretins a fi deținute de către pârâtă fără nici un titlu, finalitatea urmărită fiind tocmai obligarea părții chemate în judecată la lăsarea în deplină proprietate și posesie a acestor imobile. Împrejurarea că pentru a ajunge la această finalitate, titulara acțiunii a solicitat inițial constatarea nulității actului de dispoziție în temeiul căruia s-au efectuat operațiuni în cartea funciară rectificarea mijlocului de evidență imobiliară cu consecința revenirii la situația anterioară, nu are nicio înrâurire asupra obiectului litigiului.
Prima instanță a soluționat problema prioritară a capetelor de cerere prin prisma prevederilor art. 17 Cod procedură civilă, în conformitate cu care cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală, statuând că pretențiile reclamantei se înscriu în materia acțiunilor în prestație tabulară, care, prin natura lor, sunt cereri neevaluabile în bani, raționament care a servit concluziei ce se desprinde că ar fi lipsită de relevanță evaluarea dată de reclamantă obiectului litigiului.
Privite prin această perspectivă, considerentele reținute în adoptarea soluției sunt greșite, judecătorul fondului ignorând elementele de conținut la care fac trimitere prevederile art. 112 Cod procedură civilă, între care figurează cerința indicării de către reclamant a obiectului cererii și valorii acestuia. Este lipsită de relevanță în acest context ordinea pe care reclamantul înțelege să o confere capetelor propriilor pretenții, ci finalitatea dreptului pretins prin promovarea acțiunii în justiție. Altfel, acceptând teza adoptată de prima instanță, s-ar ajunge ca, funcție de succesiunea cererilor din cadrul acțiunilor de chemare în judecată, să fie eludate normele de competență materială, stabilite cu caracter imperativ de Codul d e procedură civilă.
Pe cale de consecință, stabilind că prin obiectul cererii de chemare în judecată reclamanta tinde la revendicarea imobilului, evaluat la peste 500.000 lei - competența materială de primă instanță atrăgând soluționarea acesteia de către tribunal - în temeiul art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă urmează a casa sentința primei instanțe și a trimite cauza pentru judecarea fondului aceleiași instanțe.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 139/14.02.2008 a Tribunalului Covasna, pe care o casează și trimite cauza pentru judecarea fondului aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.04.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Daniel Marius
- - G - - - -
GREFIER
Red./08.05.2008
Tehnored.AN/09.05.2008- 3 ex.
Jud.fond
Președinte:Rodica PopaJudecători:Rodica Popa, Gheorghe Burdea, Daniel Marius
