Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 1776/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1776/2008-R
Ședința publică din 4 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Roman Florica
- R - - judecător
- - - - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de pârâții și -ambii domiciliați în O, strada -, nr.60,.4, județul B și recurent reclamant domiciliat în B, strada - - Șaguna, nr.3. - 2,.4, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O, nr.1, județul B, B,-, -M 6, județul B, B O str.-, nr.2 B,județul B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE B,-, sector 5 și domiciliată în O,-,.3, județul B, împotriva deciziei civile nr.193/A din 17 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care a fost a fost păstrată sentința civilă nr.5588 din 28 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr-, având ca obiect: rectificare CF.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă pentru recurenții pârâți, -ambii lipsă și recurentul reclamant -lipsă, reprezentantul lor, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.14 din 24.04.2008, eliberată de Baroul Bihor -Cabinet Individual, pentru intimata pârâtă -personal, reprezentanta sa, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 26.09.2008, eliberată de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind intimații pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 9,5 lei,achitată prin chitanța seria - nr.113-1-80 din 22.04.2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că, recurenții au depus răspuns la întâmpinare, iar intimata pârâtă Primăria Municipiului O, s-a conformat dispozițiilor instanței de la termenul anterior și a depus la dosar copia întâmpinării, după care:
Reprezentantul recurenților învederează instanței că este prezent și, solicită introducerea lui în cauză, deoarece și acesta are calitate de parte în dosarul de fond.
Reprezentanta intimatei pârâte solicită respingerea cererii privind introducerea în cauză a numitului, ca fiind inadmisibilă, deoarece această cerere nu a fost formulată nici la instanța de fond și nici în apel.
Reprezentantul recurenților depune la dosar rezoluția din 13.11.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA, dată în dosar nr.274/P/2008, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei și neânceperea urmăririi penale față de aceasta, însă împotriva acestei hotărâri a formulat plângere, cu termen la data de 10.12.2008, motiv pentru care solicită suspendarea prezentei cauze până la soluționarea dosarului penal sau eventual acordarea unui termen mai.
Reprezentanta intimatei pârâte solicită respingerea cererii de suspendare formulată de către reprezentantul recurenților, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile pentru care s-ar impune suspendarea dosarului pentru acest motiv, câtă vreme prin rezoluția parchetului s-a dispus neânceperea urmăririi penale față de intimată.
La întrebarea instanței, privind stadiul de judecată în care se află celelalte două dosare, reprezentantul recurenților precizează că, dosarul pentru împărțire de bunuri se află în primă instanță, cu termen de judecată la 23.01.2009, iar celălalt dosar cu nr- este suspendat în temeiul art.244 pct.1 Cod procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a prezentului dosar, dosar în care s-a disjuns acțiunea principală de cererea reconvențională, solicitându-se admiterea apelului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei în vederea continuării judecării cererii reconvenționale împreună cu acțiunea principală, apel ce a fost respins.
Reprezentanta intimatei pârâte solicită a se constata că acțiunea de împărțire de bunuri a fost promovată în iunie, înainte de fixarea termenului în recurs.
INSTANȚA, respinge cererea de introducere în cauză a numitului și cererea de suspendare a prezentei cauze până la soluționarea dosarului penal, formulate de reprezentantul recurenților și unește cu fondul excepțiile invocate în întâmpinările depuse de către intimata pârâtă și Primăria Municipiului O, nemaifiind alte probe, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților susține recursul și solicită admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, împreună cu acțiunea principală, înregistrată sub nr- a instanței de fond, între care consideră că există o strânsă legătură, disjungerea acțiunii reconvenționale echivalează cu o antepronunțare asupra acțiunii principale, casarea deciziei atacate și pentru neândeplinirea procedurii de citare cu intimatul, parte în dosarul de fond, cheltuielile de judecată să fie avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei. În ceea ce privește excepțiile invocate, solicită respingerea lor.Referitor la întâmpinarea formulată de către intimata Primăria Municipiului O, consideră că aceasta din eroare a solicitat respingerea recursului, probabil au crezut că recursul este depus de către intimată, iar în ceea ce privește excepția de nulitate a recursului invocată de către intimata pârâtă, apreciază că este o eroare de interpretare a art.306 alin.1-3 Cod procedură civilă. În esență solicită a se constata că în mod greșit instanța de apel a admis excepția lipsei calității procesuale active a recurenților, câtă vreme în CF nr.18.477 O sub B 8, este notat contractul de cumpărare în favoarea acestora, a apartamentului în litigiu, notare a cărei anulare s-a cerut de către intimata de rând 1 prin acțiunea principală, înregistrată în dosar nr- care se poartă asupra bunului dedus judecății. Apreciază totodată că în cauză trebuia citat și intimatul, care are calitatea de parte în dosarul cu nr.de mai sus, dosar din care a fost disjunsă acțiunea reconvențională prezentă, acesta fiind proprietar sub 5 asupra bunului ce formează obiectul acțiunii. Se impunea citarea acestuia în apel, alături de ceilalți intimați, pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă, pentru a-i da dreptul la o ataca cu recurs.
Reprezentanta intimatei pârâte susține excepția de nulitate a recursului invocată în întâmpinare și solicită admiterea ei,solicită și admiterea excepțiilor invocate de către intimata pârâtă Primăria Municipiului O, prin întâmpinarea depusă de către aceasta la dosar, iar pe fond solicită respingerea recursului formulat de -ca nefundat, iar a celui declarat de recurenții -pentru lipsa calității procesuale active, iar în subsidiar, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, pentru considerentele din întâmpinare, cu cheltuieli de judecată. În concluzie, solicită a se constata că, numitul nu este parte în acest dosar, ce are ca obiect radierea unei mențiuni în cartea funciară, prin acțiunea reconvențională cu care a fost investită instanța a stabilit cadrul procesual, cu privire la obiect și la participanții la proces, astfel părțile în această acțiune sunt doar -în calitate de reclamant reconvențional și -în calitate de pârâtă reconvențională, neavând nici-o calitate în acest dosar, și chiar dacă, pentru opozabilitate s-ar fi impus ca acesta să fie parte în acțiunea reconvențională, atâta timp cât conform principiului disponibilității, reclamantul stabilește cadrul procesual, nici măcar instanța, în baza rolului activ, nu l-ar fi putut lărgi, astfel nici în acțiunea de fond acesta nu a avut nici o calitate și deci, nici în stadiul procesual al apelului nu avea cum să fie parte. Mai mult, arată că, neregularitatea procedurii de citare este sancționată potrivit art.108 alin.2 Cod procedură civilă cu nulitatea relativă, care poate fi invocată numai de partea vizată de îndeplinirea nelegală a actului procedural, care are interes să o invoce, ori, recurenții, cărora li s-a respins apelul, nu sunt îndreptățiți să invoce în favoarea lor neândeplinirea legală a citării altei părți, nulitate relativă de care se poate prevala numai acesta, dacă se consideră vătămat, de altfel precizează că acesta a fost prezent la instanța de apel, fiind reprezentat și de avocat, a depus practică judiciară în materie, în acest sens.Reprezentanta intimatei pârâte menționează că, recursul formulat trebuie să vizeze decizia tribunalului, ori în speță, recursul vizează pentru motive de netemeinicie hotărârea pronunțată de instanța de fond, s-a omis de către recurenții să se arate că acțiunea cu care a fost investită instanța, are ca obiect radierea unei mențiuni din cartea funciară, astfel, această acțiune nu poate fi privită ca o acțiune de sine stătătoare, ea are întotdeauna un caracter subsidiar, iar existența sa este condiționată de existența ca valabil sau nu a actului care a stat la baza înscrierii, fiind grefată pe o acțiune de fond, acțiune în nulitate sau anularea actului.
CURTEA DE APEL
D E LI BERÂND:
Asupra excepțiilor și recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentinta civila nr. 5588/2007 data de Judecatoria Oradea in dosar nr- a fost respinsă acțiunea reconvențională formulată de reclamantul împotriva pârâtei, actiune ce a fost disjunsa din dosar nr- al aceleiasi instante.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut in esenta că, părțile s-au căsătorit la data de 5.03.1990 și au divorțat prin sentința civilă nr. 2389/14.04.2005, iar în timpul în care părtile erau căsătorite reclamantul împreună cu fratele său, invocând contractul de închiriere 493/20.04.1999 au cumpărat, in baza contractului de vânzare-cumpărare 66/3.05.1999, apartamentul nr. 4 situat în O, str. -, nr. 60.
A constatat instanta că la data de 7.06.1999 același imobil a facut obiectul unei promisiuni sinalagmatică de vânzare cumpărare, incheindu-se ulterior un act autentic de vanzare cumparare, constatarea nulitatii acestor contracte facând obiectul dosarului nr. 1639/2005 din care s-a disjuns, în temeiul art. 120 al. 2 cod pr. civ. prezenta cerere reconvențională care a primit numar de dosar nou.
A apreciat instanta de fond că înscrierile de sub B 4 și 7 din CF 18477 O, din care rezultă că parte din imobilul din litigiu aparține reclamantului și pârâtei nu se impun a fi radiate din două motive: nu există o hotărâre definitivă prin care să se confirme cele susținute de reclamant în legătură cu înscrisurile care au stat la baza înscrierii în CF, declarația ori procura la care face referire reclamantul fiind valabilă pentru că nu a fost desființată, astfel încât condiția prev. de art. 34 pct. 1 din Legea 115/1938 nu este întrunită, iar pe de alta parte cota de parte din imobilul din litigiu este bunul comun dobândit de reclamant și de pârâtă în timpul în care aceștia au fost căsătoriți.
Așa fiind, s-a considerat ca înscrierea în CF este corectă și legală nu numai în baza actului care a stat la baza încheierii de intabulare nr. 19798/ 8.06.2005, act valabil, ci și în temeiul art. 30 cod fam. comunitatea de bunuri fiind o prezumție legală de care se bucură toate bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei. În asemenea condiții înscrierea contestată de reclamant apare ca fiind legală și reflectând o situație reală și nu există nici un motiv de fond și de formă care să ducă la radierea inscripțiilor din CF care constată calitatea de bun comun.
Împotriva acestei hotarari au declarat apel reclamantul si numitii si, care au calitatea de parati in dosar nr- din care s-a disjuns prezentul dosar.
Prin apelul formulat apelantul a solicitat admiterea apelului, schimbarea in totalitate sent. civ. nr. 5588/2007 in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
Prin apelul declarat apelantii si au solicitat admiterea apelului, casarea sent. civ. nr. 5588/2007 si trimiterea cauzei cauzei la Judecatoria Oradea in vederea continuarii judecatii impreuna cu actiunea principala. In subsidiar s-a solicitat schimbarea in totalitate sent. civ. nr. 5588/2007 in sensul admiterii actiunii.
Prin decizia civilă nr.193/A din 17 martie 2008, Tribunalul Bihora admis excepția lipsei calității procesuale active a apelanților și și a lipsei calității procesuale pasive a intimaților Primăria Municipiului O, B, DGFP B și Ministerul Finanțelor Publice
A respins apelul declarat de apelanții și, ca fiind formulat de persoane lipsite de calitate procesuală.
A respins ca nefondat apelul declarat de apelantul în contradictoriu cu intimații, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O, B SA, DGFP B și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 5588 din 28.09.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a păstrat-o în totalitate, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, apelantul si intimata Palut s-au căsătorit la data de 5.03.1990, iar căsătoria lor a fost desfăcută prin divorț, conform sentinței civile nr. 2389/14.04.2005 a Judec.
In baza contractului de vanzare-cumparare nr. 66/1999 incheiat cu B, conform Legii nr. 112/1995 apelantul împreună cu fratele său, au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 4 situat O, str. -, nr. 60, dreptul lor de proprietate asupra acestui apartament a fost intabulat in CF 18477 O sub B 4-5, și, conform inscrierii efectuata in CF 18477 O sub B7 in baza declaratiei autentificate nr. 2179/2004 de BNP si a certificatului de casatorie seria -, nr. -/1990, asupra cotei de parte din imobilul in litigiu s-a notat comunitatea de bunuri dobandita in timpul casatoriei de apelantul impreuna cu sotia -.
Art. 30 Codul familiei dispune ca bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt - de la data dobandirii lor- bunuri comune, iar art. 31 determina limitativ categoriile de bunuri proprii ale fiecărui soț. Comunitatea de bunuri este un regim matrimonial legal si obligatoriu.
S-a mai reținut de tribunal că, comunitatea de bunuri este un efect legal al căsătoriei și deci bunul dobândit de oricare dintre soți in timpul căsătoriei este comun chiar daca numai unul dintre ei a contribuit efectiv la acea dobândire, prin urmare,s-a apreciat că, contribuția soților la dobândirea bunurilor comune este presupusa de lege, dar nu este o condiție pentru considerarea bunurilor ca fiind comune, de aceasta contribuție se tine seama pentru determinarea părților ce se cuvin soților in cazul împărțirii bunurilor comune.
Potrivit disp. art. 40 din Legea nr. 7/1996 actele si faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea si capacitatea persoanelor în legatura cu imobilele cuprinse în cartea funciara, vor putea fi înscrise la cerere, cu efect de opozabilitate pentru terțe persoane, așadar s-a reținut de instanța de apel că, legea permite notarea in cartea funciara, la cererea celui interesat, a actelor si faptelor juridice privind situația juridica a titularului dreptului înscris, ca minoritatea, casatoria, interdictia judecatoreasca etc.
Conform disp. art. 35 din Legea nr. 7/1996 modif. in cazul in care cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii, cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia, prin rectificare intelegandu-se radierea, indreptarea sau mentionarea inscrierii oricarei operatiuni, susceptibila a face obiectul unei inscrieri in cartea funciara.
Instanța de apel a reținut că, orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciara, daca printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciara nu mai este în concordanta cu situația reala actuala a imobilului (art. 36 din Legea nr. 7/1996).
S-a apreciat de tribunal că, în mod corect respins prima instanță actiunea in rectificarea colii CF nr. CF 18477 O sub B7, intrucat inscrierea in CF este in concordanta cu situația juridica reala a imobilului, astfel, cota de părți din imobilul in litigiu a fost dobândită de părți in timpul căsătoriei și in consecință, in temeiul art. 30 Codul fam. această cotă este bun comun al soților, chiar daca numai unul dintre ei ar fi contribuit efectiv la dobândirea lui (cum susține apelantul- reclamant).
Iar actul in temeiul căruia s-a făcut notarea comunității de bunuri este certificatului de căsătorie seria -, nr. -/1990, care atesta că la data dobândirii cotei de parte din imobil de către apelant acesta avea statutul de persoana căsătorita, notarea in cartea funciara a mențiunii că dobânditorul este căsătorit si a calității de bun comun se putea face si la cererea numai a unui soț, fără acordul celuilalt, deci chiar daca n-ar fi existat procura din partea apelantului.
de cele de mai sus in temeiul art. 296 Cod procedură civilă, instanța de apel a respins apelul declarat de apelantul, si păstrat in totalitate hotărârea atacata.
In ceea privește apelul declarat de apelantii si tribunalul l-a respins ca fiind formulat de persoane lipsite de calitate procesuala, având in vedere că hotărârea civilă produce efecte relative si numai persoanele care au avut calitatea de părți in prima instanță pot sa declare apel. Ori, s-a reținut de instanța de apel că, apelanții nu au fost părți in dosarul nr- al Judec. O, iar hotărârea pronunțată in acest dosar nu se refera la ei.
Mai mult, s-a reținut de tribunal că, instanța de fond a dispus disjungerea acțiunii reconvenționale formulata de pârâtul- reclamant reconvențional in contradictoriu cu reclamanta-parata reconventionala Palut, dispoziție ce nu îi privește pe apelanții, ei neavând calitatea si interesul de aoa taca.
A fost admisă de instanța de apel și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților Primăria mun. O, B, DGFP B si Ministerul Finanțelor Publice, deoarece aceștia nu au fost părți in dosarul nr- al Judec. O, iar hotărârea atacata nu se refera la ei.
Instanța de apel nu a acordat intimatei Palut cheltuieli de judecata in temeiul art. 274 Cod procedură civilă, pentru că, cuantumul acestora nu a fost dovedit.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, și, solicitând admiterea lui, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare împreună cu dosarul din care a fost disjunsă prezenta cauză întrucât există o strânsă legătură între aceste două cauze.
În motivarea recursului se arată că în mod greșit instanța de apel a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, reținând prezumția comunității de bunuri, cu toate că aspectele deduse judecății impuneau administrarea de probe noi, bunul dedus judecății fiind dobândit de recurent la cinci ani după întreruperea conviețuirii cu intimata. Mai mult, chiar soluționarea prezentei cauze este în strânsă legătură cu procesul de partaj existent între părți, înregistrat sub nr-, fapt ce ar fi impus și impune eventuala suspendare a judecării apelului în condițiile art.244 pct.1 Cod procedură civilă.
În privința excepției lipsei calității procesuale a recurenților, atâta vreme cât în dosarul disjuns în care se judecă acțiunea principală de partaj s-a cerut și anularea notării contractului de cumpărare în favoarea lor, evident că au calitate procesuală.
În fine, se impunea citarea în cauză și a lui pentru că și acesta este coproprietar al bunului în litigiu și este parte în dosarul în care se derulează acțiunea principală din care s-a disjuns cauza de față.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.8,9 și art.312 alin.3 și 5 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului lui ca nefondat, iar a celui declarat de și pentru lipsa calității procesuale active, iar în subsidiar ca nefondat. De asemenea a invocat excepția de nulitatea a recursului în temeiul art.306 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, deoarece criticile formulate vizează în majoritate hotărârea instanței de fond și nu a deciziei pronunțate în apel.
Prin întâmpinare, intimata Primăria Municipiului Oai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului O, excepția lipsei calității active a reclamantei, deoarece nu a fost niciodată titulara unui drept locativ propriu, iar pe fond a solicitat respingerea recursului.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, instanța constată că recursul este fondat și va fi admis în baza prevederilor art.304 pct.5 Cod procedură civilă raportat la art.129 alin.4 și 5 și art.312 alin.3 Cod procedură civilă și va fi casată decizia instanței de apel iar rejudecând apelurile vor fi admise în baza prevederilor art.297 Cod procedură civilă, va fi desființată sentința apelată și trimisă cauza spre rejudecare pentru următoarele considerente:
Obiectul cauzei de față și care a fost disjunsă de acțiunea principală, îl constituie radierea mențiunii de sub 7 din CF nr.18477 O privind dobândirea de către intimata a unei cote de parte din imobil. Este adevărat că doar acest lucru s-a cerut expres prin petit, dar din motivarea cererii rezultă clar că se solicită a se constata acest lucru pentru că imobilul deși dobândit sub durata căsătoriei are caracterul de bun propriu fiind achiziționat la 5 ani după despărțirea în fapt, din resurse proprii ale reclamantului. Ori, această constatare, deși este cuprinsă în motivarea cererii constituie un petit pe care instanțele trebuiau să-l califice corespunzător și să încuviințeze administrarea de probe pentru a se putea eventual înlătura prezumția de bun comun, ce operează în virtutea faptului că, s-a dobândit sub durata căsătoriei, conform art.30 Codul familiei.
Întrucât nu au clarificat acest lucru, deși aveau această obligație conform art.129 alin.4 și 5 Cod procedură civilă, atât instanța de fond cât și cea de apel au procedat la soluționarea cauzei fără administrarea probelor care ar fi putut ajuta la stabilirea adevărului și la aplicarea corectă a legii.
Mai mult chiar, neclarificând exact obiectul cererii și faptul că existau de fapt două capete de cerere, ambele instanțe au aplicat, respectiv au considerat că sunt incidente dispozițiile art.120 alin.2 Cod procedură civilă și că se justifica disjungerea acțiunii reconvenționale de acțiunea principală, putând a fi judecată separat. Ori, câtă vreme acțiunea principală viza chiar nevalabilitatea titlului și a înscrierii dreptului de proprietate în CF, în măsura în care s-ar dovedi acest lucru, acțiunea reconvențională nu ar mai avea obiect, iar în măsura în care ar rămâne valabil titlul în baza căruia s-a dobândit proprietatea evident că acțiunea reconvențională s-ar impune a fi judecată împreună, ba chiar împreună cu acțiunea de împărțire a bunurilor comune aflată și ea pe rolul instanțelor.
Așa fiind, în mod greșit s-a dispus disjungerea și judecarea separată a acțiunilor amintite mai sus, mai ales că judecarea acțiunii de față s-a făcut și fără o corectă clarificare a obiectului și fără administrarea probelor corespunzătoare, încălcându-se principiul rolului activ al judecătorului precum și dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al părților, motiv pentru care se impune admiterea recursului, casarea atât a deciziei din apel cât și a hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță în vederea conexării tuturor acestor trei acțiuni și totodată pentru administrarea de probe testimoniale în scopul aflării adevărului, judecata urmând a se face cu citarea tuturor părților implicate, respectiv al părților ale căror drepturi ar putea fi afectate în cazul eventualei admiteri a acțiunilor în tot sau în parte, spre a putea și acestea să-și formuleze eventualele apărări pe care le consideră necesare.
În privința excepției nulității recursului pentru că criticile aduse vizează în majoritate hotărârea instanței de fond, instanța de recurs o va respinge ca nefondată, prima critică vizând tocmai pronunțarea deciziei din apel, fără a se fi intrat în cercetarea fondului, critică ce poate fi încadrată în prevederile art.312 alin.3 Cod procedură civilă; în aceeași ordine de idei, s-a invocat faptul că trebuia citat în cauză și, deci cadrul procesual nu era complet stabilit în judecarea acțiunii reconvenționale și în apel, aspect care de asemenea poate fi încadrat în prevederile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă; De asemenea s-a invocat că s-a soluționat greșit decizia din apel pe excepția lipsei calității procesuale active a apelanților, astfel că nu se poate reține nulitatea recursului.
Cât despre această din urmă excepție, a lipsei calității procesuale active a apelanților, în mod corect instanța de apel a admis-o, întrucât apelanții încă nu sunt proprietari, înscrierea dreptului lor în CF fiind sub termen suspensiv, termen ce nu s-a împlinit încă astfel că, deocamdată, promitenții vânzători sunt proprietari tabulari și nu promitenții cumpărători. că soarta contractului de vânzare-cumpărare încheiat de va depinde de modul în care vor fi soluționate acțiunile dintre soții aflate pe rolul instanțelor, dar aceasta nu le conferă calitate procesuală activă în nume propriu cum au susținut ei ci cel mult calitatea de a susține apărările vânzătorilor, deci eventual intervenienți în interesul vânzătorilor promitenți. În privința lipsei calității procesuale a Primăriei Municipiului O, invocată prin întâmpinare de aceasta, în mod corect a fost soluționată de instanța de apel, în sensul admiterii excepției, astfel încât a fost superfluu reinvocată câtă vreme nimeni n-a contestat modul în care a fost soluționată această excepție, astfel încât în recurs va fi respinsă ca lipsită de interes.
Pentru toate aceste considerente recursul va fi admis conform dispozitivului prezentei, cheltuielile de judecată urmând a fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei potrivit îndrumărilor expuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
În baza art.312 alin.1 combinat cu art.296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil introdus de domiciliat în B, strada - - Șaguna, nr.3. - 2,.4, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O, nr.1, județul B, B,-, -M 6, județul B, B O str.-, nr.2 B,județul B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE B,-, sector 5 și domiciliată în O,-,.3, județul B, împotriva deciziei civile nr.193/A din 17 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează în parte și rejudecând apelul, admite apelul lui, desființează sentința civilă nr.5588 din 28 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Respinge ca nefondat recursul lui și, împotriva aceleiași decizii.
Respinge excepțiile nulității recursului și a lipsei calității procesuale active a reclamantei și a lipsei calității a Primăriei Municipiului
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării.
Pronunțată în ședința publică din 4 decembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - R - - -
Red.concept decizie: -
Data:10.12.2008
Jud.fond
Jud.apel /
Dact.
Data:12.12.2008
2 ex.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Roman Florica
