Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 18/2009
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Monica Farcaș
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de către reclamantul și pârâtul împotriva deciziei civile nr.187/A din 14 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- având ca obiect rectificare carte funciară, în contradictoriu cu intimații, LICEUL TEORETIC, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN A și CONSILIUL LOCAL.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul reclamant și pârâtul recurent asistat de avocat, lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile sunt motivate, recursul reclamantului este netimbrat și cel al pârâtului este netimbrat.
Se constată că la dosar s-au depus prin registratură întâmpinări din partea intimaților și, precum și din partea Consiliului local -din care se comunică câte un exemplar cu recurenții.
Avocatul pârâtului recurent depune la dosar taxa de timbru în cuantum de 8,50 lei și copii după certificatele de moștenitor nr.841/1984 și 1257/1986-de care înțelege să se folosească în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, ambele hotărâri pronunțate în cauză fiind nelegale. În continuare pune concluzii pe fondul cauzei învederând că imobilul în litigiu a aparținut bunicului său, este trecut pe două numere topografice: unul pentru curte și al doilea pentru grădină, suprafața totală este de 2851 mp iar el folosește doar 1500 mp restul terenului fiind folosit în mod abuziv de reclamanții. Mai susține că raportul de expertiză întocmit la fond de exp. este eronat. Solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru pârâtul recurent solicită admiterea recursului declarat de acesta așa cum a fost formulat, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la fond pentru refacerea probațiunii cu expertiză în vederea stabilirii liniei de graniță și pentru ca instanța de fond să se pronunțe și asupra cererilor reconvenționale. În continuare susține motivele de recurs invocate în scris. Solicită cheltuieli de judecată.
Față de recursul reclamantului, solicită admiterea acestuia, poziția recurenților în cauză fiind aceeași.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față,
Prin Sentința Civilă nr. 816/2007 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar civil nr- a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții și împotriva pârâților, Liceul Teoretic și Consiliul Local, precum și acțiunea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional împotriva pârâților reconvenționali și și aceea formulată de reclamantul reconvențional împotriva pârâților reconvenționali și.
Prin acțiunea principală s-a solicitat să se constate că reclamanții sunt proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF 2938, cu nr. top 789/3/2 în suprafață de 2259 mp și nr. top 790/3/2 în suprafață de 61 mp, însă în realitate nr. top 789/3/2 are o suprafață de 1379 mp, iar nr. top 790/3/2 are o suprafață de 1597 mp și, în consecință, să se dispună rectificarea de CF 2938, potrivit suprafețelor reale.
Prin cele două acțiuni reconvenționale s-a solicitat a se stabili linia de graniță între proprietatea reclamantului reconvențional și aceea a reclamanților principali.
Pentru a respinge aceste acțiuni, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 20 din Legea nr. 7/1996, publicitatea imobiliară are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice. În acest sens, proba dreptului de proprietate se poate face numai pe baza actelor prin care s-a constituit sau transmis în mod valabil un asemenea drept, potrivit art. 22 alin 1 din aceeași lege, care instituie principiul relativității înscrierii în cartea funciară a unui drept real.
De aceea, cererea reclamanților de a fi rectificată cartea funciară nr. 2938 nu a putut fi primită, căci nu se poate justifica înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate a unei posesii, în lipsa unui act constitutiv, declarativ ori cu efect translativ de proprietate, numai pe considerente de oportunitate a folosirii unei suprafețe mai mari.
Conform art. 1169 Cod civil, pârâții reclamanți reconvenționali nu au făcut dovada, prin nici un mijloc de probă, că reclamanții pârâți-reconvenționali ar fi ocupat fără drept, suprafețe de teren revendicate de către ei, motiv pentru care acest petit a fost respins. Nu s-a putut reține că diferența în minus pretinsă de către pârâții reclamanți-reconvenționali ar fi imputabilă reclamanților pârâți-reconvenționali, întrucât transmisiunile de proprietate sunt întotdeauna determinate în spațiu, cel puțin teoretic și se produc în limita reală a granițelor chiar lipsite de semne exterioare, însă titlurile de proprietate sunt omisive în ceea ce privește conturul concret transmis.
De aceea revendicarea suprafețelor "în minus" de către pârâții reclamanți-reconvenționali, nu va putea fi primită în contra reclamanților-pârâți reconvenționali, întrucât primii nu au dovedit proprietatea lor așa cum o susțin, titlurile lor de proprietate valabile, indicând o altă realitate.
Raportat la obiectul acțiunilor reconvenționale, acela de stabilire a liniei de hotar dintre proprietățile părților, soluționarea acestui petit este corelată în speță de soluția dată petitelor privind revendicarea, așa încât respingerea acestui din urmă petit are drept consecință aceeași soluție și în ceea ce privește grănițuirea.
Potrivit art. 584 Cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipită cu a sa, iar prin acțiunea în grănițuire se tinde la determinarea prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăți, proprietatea fiind configurată ca existență și întindere de către titlurile de proprietate ale părților. Prin urmare, nu s-a putut dispune grănițuirea după alte criterii și considerente decât cele strict limitate la întindere și vecinătățile atestate doar de titlurile de proprietate ale părților.
Apoi, prin intermediul acțiunii în grănițuire, judecătorul nu creează însă hotarul solicitat, ci îl reconstituie pe cel real, prin marcarea cu semne materiale vizibile, hotărârea judecătorească fiind, de altfel, declarativă, iar nu constitutivă de drepturi.
În acest sens, judecătoria, examinând titlurile părților, a procedat la identificarea vechilor semne de hotar, prin administrarea probei cu expertiza topografică, prin intermediul căreia punctele de hotar au fost trasate topometric, concluzia fiind aceea că hotarele actuale, ce separă terenurile pârâților reclamanți-reconvenționali de terenul reclamanților pârâți-reconvenționali, sunt cele reale.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții reconvenționali și, solicitând schimbarea în parte a acesteia în sensul admiterii acțiunii reconvenționale în grănițuire.
Criticile aduse de apelanți sentinței atacate se referă în principal la faptul că aceasta s-a pronunțat fără a se avea în vedere faptul că reclamanții reconvenționali au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză, obiecțiuni care au fost respinse de către prima instanță în mod netemeinic, ele putând duce la soluționarea cauzei.
Prin Decizia Civilă nr. 187/A/14 Octombrie 2008 a Tribunalului Alba, pronunțată în dosar nr-, apelul reclamanților reconvenționali a fost respins.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că, prealabil cercetării pe fond a apelurilor de față, tribunalul constată că în cauză există o excepție peremptorie și dirimantă în raport cu fondul, constând în aceea că nu au fost chemați în judecată toți proprietarii imobilelor în litigiu.
Astfel, pârâtul reclamanți a depus în probațiune un extras CF din anul 1998, acesta fiind coproprietar în CF cu și lui, pe care nu i-a chemat în judecată.
Pârâtul reclamant reconvențional a depus în probațiune titlul de proprietate nr. 11424/1496 neîntabulat și eliberat pe numele a 4 persoane și anume:, și, 3 nefiind chemate în judecată, ci doar.
În cadrul unei acțiuni în grănițuire, calitate procesuală au proprietarii imobilelor învecinate între care se cere grănițuirea, fără a aplica principiul divizibilității, proprietari care, în speță, nu au fost chemați în judecată, împrejurare față de care acțiunile reconvenționale trebuiau respinse pe acest motiv.
Împotriva deciziei au declarat recurs pârâții reclamanți reconvenționali și, criticând soluția instanței de apel pentru nelegalitățile prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului și restituirea cauzei la instanța de fond pentru a se pronunța asupra tuturor capetelor de cerere din acțiunea reconvențională și stabilirea liniei de graniță dintre proprietățile părților.
Au susținut că proprietari tabulari ai imobilului sunt și lui, care sunt decedați și au ca moștenitor pe recurentul, astfel că nu se impunea introducerea acestora în cauză. Mai susține că expertul a stabilit că imobilul ar avea o suprafață mai mică de 1116 mp, în mod greșit, fără a arăta unde se regăsește diferența de suprafață până la cea indicată în CF.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimații și au solicitat respingerea recursurilor.
Examinând hotărârile atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, se constată că Tribunalul a pronunțat o hotărâre nelegală.
Instanța de fond a respins acțiunea în grănițuire cu motivarea că linia de graniță dintre cele două imobile existente este stabilită și delimitată prin gard, ceea ce nu mai impune stabilirea liniei de graniță prin hotărâre judecătorească.
Instanța de apel a respins apelul, completând motivarea sentinței prin aceea că în cauză nu au fost chemați în judecată toți proprietarii tabulari, considerând că formal acțiunea în grănițuire trebuia respinsă.
Din certificatele de moștenitor nr. 841/2 octombrie 1984 și 1257/20 octombrie 1986, după proprietarii tabular și, a rămas imobilul înscris în CF 2244 nr. top 814/2/2/5 și 814/2/1/2/3 casă și curte, au rămas ca moștenitor recurentul și, în calitate de fiu și respectiv fiică.
Potrivit art. 584 Cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa. Cu certificatul de moștenitor, recurentul a dovedit că este proprietar al imobilului a cărui grănițuire se cere, alături de sora sa.
De reținut este faptul că niciodată între cele două proprietăți nu a fost stabilită linia de graniță pe cale judecătorească, iar în prezent, prin acțiunea reconvențională, aceasta este contestată.
Imobilul învecinat cu acesta este cel înscris în CF 243 nr. top 814/2/2/4 casă și loc de casă și nr. top 814/2/1/2/2 grădină, este proprietatea antecesorilor recurentului.
Cum niciuna din instanțe nu s-a pronunțat cu privire la linia de graniță, iar instanțele nu au avut rol activ în stabilirea corectă a părților (proces din care nu a făcut parte - sora recurentului ) se impune ca, în baza art. 312 alin 1 și 5 Cod procedură civilă, să fie casate hotărârile atacate cu trimitere la Judecătoria Aiud pentru rejudecarea pe fond a cauzei.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va administra probe cu înscrisuri și testimoniale și va introduce în cauză toate părțile interesate, proprietari și posesori ai imobilelor ce formează obiectul prezentului proces.
Totodată se impune efectuarea unui raport de expertiză, urmând ca expertul să identifice imobilele și să propună mai multe variante pentru stabilirea liniei de graniță, cu respectarea dreptului de proprietate al tuturor părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții reclamanți reconvenționali și, împotriva Deciziei Civile nr. 187/A/2008 a Tribunalului Alba, pronunțată în dosar nr- și în consecință:
Casează decizia atacată, precum și Sentința Civilă nr. 816/2007 a Judecătoriei Aiud pronunțată în dosar nr- și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Aiud, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 Ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. 2 ex/ 20 Ianuarie 2009
Jud. fond:
Jud. apel:,
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean, Monica Farcaș
