Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 90/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.7/1996-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 90
Ședința publică din 31 martie 2009
PREȘEDINTE: Dumitrașcu Veronica
JUDECĂTOR 2: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 3: Surdu Oana
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului formulat de pârâtul Municipiul S - prin primar, împotriva deciziei civile nr. 381 din 28 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns avocat, pentru reclamantul intimat, lipsă fiind acesta din urmă, consilier juridic ca reprezentant al pârât recurentului Municipiul S - prin primar și reprezentanții pârât intimaților Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B și Statul Român prin Consiliul Local
Procedura legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei, după care, instanța a constatat că prin intermediul Serviciului arhivă, recurentul a depus precizări în care arătat că Statul Român nu poate fi reprezentat de Consiliul Local S, acesta din urmă neavând calitate procesuală pasivă.
Avocat, pentru reclamantul intimat a depus înscrisurile de la filele 28-42 dosar. Față de excepția invocată, a precizat că Statul Român poate sta ca parte numai prin Ministerul Economiei și Finanțelor, însă reclamantul a înțeles să stabilească cadrul procesual prin citarea Statului Român și prin Consiliul Local
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, față de împrejurarea că recurentul a solicitat judecarea în lipsă, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului iar în subsidiar admiterea recursului, casarea deciziei recurate și a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată că prin cererea adresată Judecătoriei Suceava, înregistrată sub nr. 4863/314/7.12.2006, astfel cum fost modificată
ulterior reclamantul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâții Municipiul S - prin primar și Statul Român - prin Ministrul Finanțelor Publice, să se dispună rectificarea înscrierii prin radierea dreptului de proprietate al Statului Român din CF nr. 769 cu privire la cotele părți de 13/18 plus 5/6 din 1/8 din parcela de clădire nr. 436 cu casa nr. 275 și parcela nr. 471 grădină, proprietatea autorilor săi.
În motivarea cererii, reclamantul arătat că imobilul în cauză a aparținut autorilor săi, a, și, cetățeni de etnie germană. Aceștia au fost nevoiți să părăsească România în perioada 1944-1945 odată cu invazia rusească în, părăsindu-și proprietățile. Cu toate că plecarea lor în Germania fost ulterioară anului 1940, în cartea funciară s- făcut înscrierea greșită în sensul că bunurile lor au fost preluate în baza Decretului Lege nr. 3620 și Convenției Româno-Germane din 30 octombrie 1940.
Prin sentința civilă nr. 1606 din 26 aprilie 2007, Judecătoria Suceava, respingând excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru pârâtul Statul Român, a respins acțiunea ca nefondată, în contradictoriu cu cei doi pârâți.
Soluția a fost desființată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, prin decizia nr. 366 din 25 septembrie 2007 a Tribunalului Suceava - Secția civilă, care a admis apelul reclamantului, reținând în motivare, în esență, că judecătoria a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului și, mai mult nu a procedat la fixarea cadrului procesual față de raportul juridic dedus judecății, în condițiile în care, în cartea funciară, imobilul în litigiu este intabulat în favoarea Statului Român - Ministerul Agriculturii - prin Secția Agricolă a Raionului și se află pe raza administrativ - teritorială a municipiului S, iar acțiunile întemeiate pe prevederile Decretului - Lege nr. 115/1938, ori ale Legii nr. 7/1996 se impun a fi soluționate în contradictoriu cu titularul dreptului contestat, calitate neîndeplinită în cauză de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Reinvestită cu soluționarea cauzei reînregistrată sub nr-, Judecătoria Suceava, luând act de precizările reclamantului, în sensul că acesta înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâții Statul Român - prin Consiliul Local S și Municipiul S - prin primar, prin sentința civilă nr. 1924 din 10 aprilie 2008, a respins atât excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român - prin Consiliul Local al municipiului S, cât și acțiunea ca nefondate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, considerentele deciziei instanței de control judiciar și prevederile art. 10 din Legea nr. 215/2001 dublate de împrejurarea că reclamantul nu a dovedit, în cauză, potrivit art. 1169 Cod civil, incidența prevederilor art. 35/1 din Legea nr. 7/1996.
Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr. 381 din 28 octombrie 2008 a Tribunalului Suceava - Secția civilă care schimbat- în sensul admiterii acțiunii reclamantului în contradictoriu cu
pârâții Municipiul - prin primar și Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice și radierii dreptului de proprietate al Statului Român din CF nr. 769 cu privire la cotele părți de 13/18 și 5/6 din 1/8 din parcela de clădire cu casa nr. 275 și parcela nr. 471 grădină, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței, reținând în motivare, în esență, că prin probele administrate în cauză reclamantul făcut dovada împrejurării că imobilele în litigiu, înscrise în CF 769 nu au făcut obiectul Convenției Româno-Gemane din 30 octombrie 1940, fiind îndeplinite astfel prevederile art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâtul Municipiul S - prin Primar, în motivarea căruia a invocat, în esență, aspecte
legate de fondul cauzei deduse judecății, precum și excepția lipsei calității de reprezentant al Statului Român a Consiliului Local al municipiului
Recursul va fi admis față de incidența motivelor de casare prevăzute de art. 304 pct. 5, 6 și 9 din Codul d e procedură civilă, prin reținerea temeiniciei excepției invocate pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 294 alin. 1 teza I din Codul d e procedură civilă " în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi ", iar în conformitate cu dispozițiile art. 295 alin. 1 teza I din Codul d e procedură civilă, " instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță ".
Textele legale citate se circumscriu caracterului devolutiv al apelului, în baza căruia sunt readuse în fața instanței de control judiciar toate problemele de drept, dezbătute în primă instanță, provocându-se o nouă judecată asupra fondului, însă în limitele criticilor invocate de apelant și cu respectarea cadrului procesual stabilit de reclamant în fața primei instanțe, în aplicarea principiului disponibilității.
Altfel spus, normele legale imperative anterior menționate garantează principiul dublului grad de jurisdicție. În caz contrar, dacă s-ar admite posibilitatea introducerii unor pretenții noi, direct în apel, distincte de cele formulate la prima instanță, tinzând la condamnare care nu a fost solicitată, instanța de apel s-ar afla în situația de a nu mai putea exercita controlul judiciar asupra hotărârii apelate, ceea ce ar echivala practic cu o îngrădire a liberului acces la justiție în sensul prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a tuturor principiilor de drept procesual civil.
Pe de altă parte, este cunoscut că principiul disponibilității în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii, inclusiv cu privire la persoanele cu care înțelege să își dispute obiectul procesului. În acest context, introducerea în cauză a altor persoane din inițiativa instanței este inadmisibilă, nelegală și nu poate fi explicată în baza principiului rolului activ al judecătorului, deoarece acesta se referă la folosirea unor mijloace legale pentru aflarea adevărului, în limitele legii și trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru între principiul contradictorialității și al disponibilității.
Față de cele ce preced, introducerea direct în apel, din inițiativa instanței, în calitate de pârât-intimat a Statului Român - prin Ministerul finanțelor Publice B, cu excluderea concomitentă și arbitrară a pârâtului-intimat Statul Român - prin Consiliului Local al municipiului S, care avusese calitatea de parte în fața primei instanțe la cererea expresă a reclamantului, de lărgire a cadrului procesual inițial ( reclamant - Municipiul S - prin primar ), după trimiterea cauzei spre rejudecare, reprezintă o încălcare gravă și esențială a principiilor enunțate, de natură să atragă nulitatea deciziei față de prevederile art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, vătămarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice B fiind prezumată, prin privarea acestuia de un grad de jurisdicție și pronunțarea unei hotărâri nefavorabile.
Mai mult, trebuie subliniat caracterul ambiguu al dispozitivului deciziei recurate prin care se admite pretenția reclamantului în contradictoriu cu pârâții Municipiul S - prin primar și Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice B și se mențin celelalte dispoziții ale sentinței, respectiv respingerea ca nefondată a excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român - prin Consiliul Local al municipiului S, tribunalul acordând reclamantului, în acest context, altceva decât a cerut, pronunțarea extra petita reprezentând motiv de casare a hotărârii în conformitate cu prevederile art. 304 pct.6 din Codul d e procedură civilă.
Pe de altă parte însă, în exercitarea principiului rolului activ al judecătorului, tribunalul era dator, fără a se substitui voinței reclamantului, să acorde sprijin activ părților în apărarea drepturilor și intereselor legitime, subordonate înfăptuirii justiției și aflării adevărului judiciar, prin punerea în discuția contradictorie acestora și cu respectarea dreptului la apărare, a necesității stabilirii cadrului procesual sub aspect subiectiv, obligatoriu potrivit dispozițiilor legale în materie.
Astfel, față de obiectul și cauza juridică a acțiunii reclamantului, tribunalul trebuia să observe că în cauză sunt incidente prevederile imperative ale art. 12 alin. 4 și 5 din Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia potrivit cărora, în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligația să arate instanței cine este titularul dreptului de proprietate, sub sancțiunea revocării dreptului de administrare, statul fiind reprezentat în această categorie de litigii de Ministerul Finanțelor Publice, iar unitatea administrativ teritorială, de consiliul local care dă mandat scris primarului.
Așadar, problema care se pune în discuție, neobservată de instanțe, este cea a calității de reprezentant al Statului Român a Ministerului finanțelor Publice, dobândită prin efectul legii și nu cea calității procesuale pasive a statului Român, ca titular al dreptului de proprietate intabulat în cartea funciară, și contestat de reclamant, părți în raportul juridic dedus judecății.
Desfășurarea procesului în primă instanță, în contradictoriu cu Statul Român reprezentat de Consiliul Local al municipiului S, apare în aceste
condiții ca încălcare esențială a prevederilor Legii nr. 213/1998, echivalând practic cu necercetarea fondului. Justificarea regăsită în considerentele sentinței în sensul că
instanța era ținută de decizia instanței de control judiciar, precum și de prevederile art. 10 din Legea nr. 215/2001, nu poate fi primită întrucât, pe de o parte, nu poate acoperi nulitatea actelor de procedură îndeplinite cu încălcarea dispozițiilor legale imperative, iar pe de altă parte, decizia nr. 366 din 25 septembrie 2007 a Tribunalului Suceava, pronunțată în primul ciclu procesual face trimitere expresă la excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român - prin Ministerul Finanțelor Publice și nu la cea a lipsei calității de reprezentant al Statului Român a aceluiași minister.
În consecință, apreciind că atât prima instanță, cât și instanța de apel au soluționat procesul fără intra în cercetarea fondului, prin încălcarea unor
norme legale procedurale imperative, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1-3 și 5 raportat la art. 304 pct. 5,6 și 9 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul cu consecința casării ambelor hotărâri și trimiterii cauzei la prima instanță pentru rejudecare, ocazie cu care, reclamantul, uzând de dreptul de dispoziție față de stabilirea cadrului procesual, însă cunoscând și posibilele consecințe ale unei conduite procesuale contrare prevederilor legale imperative invocate, să indice persoanele în contradictoriu cu care înțelege să-și valorifice pretențiile deduse judecății, fiind ținut de aplicarea întocmai a regulilor ce reglementează instituția reprezentării judiciare legale, sub sancțiunea prevederilor art. 161 din Codul d e procedură civilă. De asemenea, vor fi avute în vedere și celelalte înscrisuri nou-depuse, precum și susținerile din recurs ale părților.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul Municipiul S - prin primar, împotriva deciziei civile nr. 381 din 28 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Casează decizia civilă nr. 381 din 28 octombrie 2008 a Tribunalului Suceava și sentința civilă nr. nr. 1924 din 10 aprilie 2008 a Judecătoriei Suceava și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 31 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. apel:;
Jud. fond:
Tehnored. Sb.
Ex. 2/30.04.2009
Președinte:Dumitrașcu VeronicaJudecători:Dumitrașcu Veronica, Rață Gabriela, Surdu Oana
