Restrângerea dreptului la libera circulatie(legea 248/2005). Decizia 246/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 246
Ședința publică de la 14 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Mariana Moț
Grefier: - - -
Ministerul public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE cu sediul în B, sector 1, str. -, nr. 29 împotriva sentinței civile nr. 126 din 24 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă domiciliată în Dr. Tr. S,-,. 6,. 2,. 2,. 10, M, având ca obiect restrângerea dreptului la libera circulatie (Legea 248/2005).
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelanta reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE și intimata pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care a învederat faptul că apelanta reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul Ministerului publica solicitat admiterea apelului schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de restrângere a dreptului la libera circulație a pârâtei pe teritoriul Belgiei, pe o perioadă de cel mult 3 ani.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul la data de 13. 06.2008, Direcția Generală de Pașțapoarte, a solicitat restrângerea exercitării dreptului la libera circulație pe teritoriul Belgiei.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, pârâta a fost returnată de pe teritoriul acestui stat în urma măsurilor dispuse de către autoritățile din Belgia și a cerut ca în baza art. 38 lit.a din Lg. 248/2005 să se restrângă pârâtei exercițiul dreptului la libera circulație în Belgia.
Prin sentința civilă nr. 126 din 24 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, a respins cererea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a motivat în esență că prevederile Legii 248/2005 trebuie interpretate în acord cu Legislația comunitară, respectiv în raport de dispozițiile art. 18 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și de dispozițiile Directivei 2004/38/CE din 29.04.2004 dată în aplicarea Tratatului.
A mai reținut că dispozițiile art. 27 din Directivă limitează motivele ce justifică restrângerea exercitării dreptului la libera circulație, la siguranța, ordinea și sănătatea publică, iar în speță, nu s-a făcut dovada existenței unor asemenea motive, returnarea pârâtului dintr-un stat cu care România are încheiat acord de readmisie fiind insuficientă pentru limitarea exercitării unui drept fundamental al pârâtului.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta solicitând schimbarea sentinței și admiterea acțiunii.
Prin apelul declarat reclamanta a arătat că pârâta a fost returnată din Belgia pe baza acordului de readmisie încheiat cu România, ceea ce a justificat sesizarea instanței în vederea restrângerii dreptului pârâtei nefiind posibilă cenzurarea returnării astfel că, instanța trebuia să aplice dispozițiile art.38 lit.a din Lg. 248/2005.
A susținut apelanta că măsura restrângerii cerută față de pârâtă se justifică în cauză pentru apărarea ordinii publice situație prevăzută de art. 53 din Constituție.
A mai susținut că legea 248/2005 asigură implementarea atât a prevederilor constituționale cât și ale art. 13 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 12 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 2 din Protocolul 4 la Convenția privind apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
A invocat și jurisprudența CEDO prin care s-au interpretat dispozițiile art. 2 alin. 1 din Protocolul 4 la Convenție precum și perioada de tranziție negociată de România pentru implementarea acquis -ului comunitar.
Apelul este nefondat.
Prin apelul declarat reclamanta s-a limitat a susține că sentința atacată încalcă dispozițiile art. 38 lit.a din Lg. 248/2005, considerând că returnarea unei persoane în baza unui acord de readmisie constituie motiv suficient și necenzurabil pentru a se dispune măsura restrângerii dreptului la libera circulație.
Susținerile apelantei din motivele formulate nu sunt corecte prin ele însele.
Posibilitatea, iar nu obligativitatea stipulată prin art. 38 lit.a din Lg. 248/2005 obligă pe judecătorul sesizat ( fără a cenzura măsura returnării ) să stabilească faptele care au determinat returnarea persoanei în cauză, dacă acestea justifică aplicarea măsurilor restrictive prevăzute de dreptul intern și cel comunitar să examineze aceste fapte și măsura cerută prin prisma raportului de proporționalitate cerut de convenția privind Dreptului și libertăților fundamentale.
Reclamanta nu a arătat care este pericolul concret pe care îl prezintă pârâta de a călători pe teritoriul Belgiei și în ce mod s-ar ajunge la încălcarea siguranței ordinii sau sănătății publice în acest stat dacă nu i s-ar limita exercițiul dreptului la libera circulație și nici faptele concrete săvârșite de aceasta ce au determinat returnarea ei.
Pe de altă parte, așa cum corect a motivat prima instanță, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană legea internă trebuie interpretată și prin raportare la dreptul comunitar, care are prioritate potrivit art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție.
Totodată art. 307 alin. 1 și 2 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană prevede că statele au obligația de a lua toate măsurile pentru a sigura compatibilitatea dintre acest tratat și convențiile încheiate înainte de data aderării.
Restrângerea exercitării dreptului la libera circulație trebuie suspusă condițiilor prevăzute de art. 27 din Directiva 2004/38/CE întrucât cuprinde dispoziții mai favorabile decât Lg. 248/2005 și se aplică prioritar.
Așa cum corect s-a reținut prin sentința atacată măsura care se cere a fi luată față de pârâtă este disproporționată în raport cu scopul urmărit și încalcă dreptul la libera circulație.
Pârâta a fost returnată din Belgia pentru ședere ilegală fără să fie judecată ori condamnată pentru săvârșirea vreunei fapte penale.
De aceea, față de dispozițiile art. 27 alin. 2 din Directiva 2004/38/CE care prevăd că măsura trebuie să respecte principiul proporționalității și să se bazeze exclusiv pe conduita celui în cauză, prin restrângerea exercitării dreptului la libera circulație a pârâtului doar pe motiv de ședere ilegală nu respectă principiul proporționalității cu scopul legitim urmărit.
Pentru considerentele arătate nu se constată temeiul de schimbare a sentinței, urmând ca în baza art. 296. pr.civilă, să se respingă ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE cu sediul în B, sector 1, str. -, nr. 29 împotriva sentinței civile nr. 126 din 24 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă domiciliată în Dr. Tr. S,-,. 6,. 2,. 2,. 10,
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14 August 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. SP
7ex./14.08.2008
Jud.fond.
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Mariana Moț