Reziliere contract. Speta. Decizia 254/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR. 254/
Ședința publică din 10 martie 2008
PREȘEDINTE: Maria Petria Martinescu
JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 3: Marinela
GREFIER:
S- fixat termen de pronunțare asupra recursului declarat de Municipiul T prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T împotriva deciziei civile nr.878/2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect reziliere contract.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura completă.
Recursul a fost declarat în termen și legal timbrat cu suma de 5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Dezbaterea în fond a recursului și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 3 martie 2008, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 10 martie 2008.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.4909/15.05.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara a fost respinsă acțiunea de evacuare și de reziliere a contractului de închiriere formulată de Municipiul T prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T împotriva pârâtului.
Acțiunea a fost întemeiată pe prev.art.969 Cod civil, art.24 lit.b și art.25 din Legea nr. 114/1996, iar instanța de fond a constatat că pârâtul nu a încălcat clauzele contractuale, păstrează curățenie în locuința și respectă normele de conviețuire în comun, în imobilul în care locuiește, conform contractului de închiriere 143/8.06.2005, încheiat cu reclamanții.
Apelul reclamanților declarat împotriva acestei sentințe a fost respins de Tribunalul Timiș prin decizia civilă nr.878/A/30.10.2007, reținându-se că instanța de fond a constatat cu ocazia unei cercetări locale că apartamentul nr.5A ocupat de pârât este bine întreținut și că aceste constatări se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză.
Se mai arată că doar un singur martor s-a plâns de traiul imposibil pe care pârâtul îl practică în imobil, împrejurare infirmată de celelalte probe administrate la dosar.
Tribunalul a mai apreciat că nu există condiții de reziliere a contractului de închiriere și de evacuare a pârâtului, nefiind întrunite cerințele art.24 lit.b din Legea nr.114/1996.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii judecătorești atacate, în sensul admiterii apelului, schimbarea în tot a hotărârii instanței de fond și admiterea acțiunii formulate de reclamanți, prin care s-a cerut rezilierea contractului de încheiere încheiat cu pârâtul și evacuarea acestuia.
In dezvoltarea motivelor de recurs se arată că tribunalul a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, respingând acțiunea formulată de reclamanți, deși în cauză au fost administrate probe din care rezultă cu certitudine cu pârâtul a deteriorat apartamentul în care locuiește, că neavând grup sanitar produce murdărie pe scara blocului, mai ales când este vizitat de alte persoane cu care consumă băuturi alcoolice.
Pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză, considerând că această cerere de evacuare a sa este determinată de conflictul pe care îl are cu vecinul său, audiat ca martor în această cauză.
Analizând recursul declarat în cauză Curtea îl găsește întemeiat și urmează a-l admite pentru următoarele considerente:
Probatoriul administrat în cauză, atât la instanța de fond, cât și la instanța de apel nu ajută la stabilirea adevărului în prezenta cauză. Probele administrate sunt contradictorii, pe de o parte desprinzându-se situația că pârâtul, prin comportamentul său deranjează pe ceilalți locatari ai imobilului, că apartamentul pe care-l ocupă cu chirie este determinat din cauza nepăsării pârâtului, iar pe de altă parte rezultă că în apartamentul asupra căruia pârâtul deține un contract de închiriere locuiește mama acestuia, că pârâtul nu mai locuiește în apartamentul respectiv și că ar avea și p comportare frumoasă față de locatarii care au fost audiați în cauză.
Din materialul probator nu se poate reține o stare de fapt clară, care să conducă instanța la convingerea că prin hotărârea pronunțată a stabilit adevărul și o altă stare de fapt nu există.
Atât instanța de fond, cât și instanța de apel, potrivit art.129 alin.5 pr.civ. aveau obligația de a stărui prin toate mijloacele legale, pentru a pre veni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, pentru pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.
Deoarece starea de fapt reținută de către primele două instanțe este confuză și hotărârile pronunțate în cauză nu sunt temeinice, dar nu există nici posibilitatea ca în recurs aceste hotărâri să fie modificate, fără administrare de noi probe, urmează ca în baza art.313 alin.3 pr.civ. instanța să caseze cu trimitere cauza spre rejudecare la Tribunalul Timiș, care în temeiul disp.art.296 pr.civ. prin îndeplinirea rolului activ va administra probe în continuare, pentru stabilirea adevărului în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Municipiul T prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T împotriva deciziei civile nr.878/2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, pe care o casează,
Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Timiș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 martie 2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER
Red./27.03.2008
Dact.MM/2 ex./27.03.2008
Inst.fond.: jud.
Inst.apel: jud.;
Președinte:Maria Petria MartinescuJudecători:Maria Petria Martinescu, Rujița Rambu, Marinela
