Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 124/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 143/2002)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 124/2008
Ședința publică de la 04 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nicoară
JUDECĂTOR 2: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 3: Daniela Mărginean
Grefier -
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de revizuire formulată de reclamantul - decedat prin mandatar, continuată de moștenitorii și, a deciziei civile nr. 2895/2001 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar civil nr. 3152/ 2001.
dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de amânare a pronunțării din data de 28 martie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra cererii de revizuire de față;
Prin decizia civilă nr. 2895/19.12.2001 pronunțată de Curtea de Apel în dosar civil nr. 3152/2001 s-a respins ca nefondat recursul reclamantului prin mandatar împotriva deciziei civile nr. 1789/20 decembrie 2000 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 4412/R/2000.
Pentru a pronunța această decizie instanța de recurs a reținut și motivat următoarele:
Critica referitoare la obligarea în apel a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, s-a apreciat că nu poate fi reținută pe baza afirmației acestuia, potrivit căreia doar simpla mențiune a cuantumului onorariului de avocat pe delegația prezentată în instanță, fără chitanță, nu poate constitui un act doveditor. Aceasta deoarece mențiunile efectuate pe împuternicirea avocațială au forța probantă a oricărui înscris autentic pentru a cărui veridicitate reprezentantul părții răspunde până la înscrierea în fals.
Instanța de apel a făcut o corectă aplicare a disp. art. 274 Cod pr. civ.
În ce privește critica referitoare la caracterul fals al contractului
-//-
de vânzare cumpărare și la faptul neexecutării obligației de plată a prețului de către cumpărător, s-a constatat că nici aceasta nu este fondată.
Faptul că reclamantul a formulat plângeri penale împotriva notarului care a procedat la autentificarea contractului sau împotriva altor persoane care au verificat alte plângeri depuse în legătură cu același contract, nu poate duce la concluzia că respectivul contract este lovit de nulitate, atâta timp cât nu a depus o hotărâre definitivă care să rețină eventual chiar caracterul fals al contractului.
Dimpotrivă, din înscrisurile de la dosar rezultă că între și soția sa I, ca vânzători, și pârâții ca și cumpărători, s-a încheiat contractul autentic nr. 1321/1997, prin care s-a înstrăinat imobilul proprietatea reclamanților pentru suma de 25.000.000 lei, încasată în ziua încheierii contractului, așa după cum se precizează în conținutul acestuia.
Nefăcându-se dovada împrejurării că nu s-a primit prețul și nici dovada că semnăturile de pe contract fie ale organului instrumentator, fie ale părților contractante sunt false, în mod legal instanțele au reținut că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 1020 Cod civ. pentru a proceda la rezoluțiunea contractului.
Aceleași instanțe au motivat hotărârile în fapt și în drept, făcând referire la dispozițiile atât ale textelor de lege care reglementează instituția rezoluțiunii, sarcina probei, cât și ale Legii nr. 36/1995, referitoare la condițiile de validitate ale actului autentic.
Nici critica referitoare la faptul că decizia conține motive contradictorii ori străine cauzei, nu este fondată. Astfel, tribunalul atunci când a constatat faptul că reclamantul a promovat acțiunea în numele soției sale decedate, deși nu era unicul succesor al ei, a reținut acest aspect ca argument în plus al netemeiniciei acțiunii reclamantului, care a solicitat înlăturarea efectelor unui act autentic, fără a avea calitatea exclusivă de aof ace.
Prin urmare, nu modul de formulare al acțiunii introductive a fost criticat de către instanța de apel ci consecința pe care a urmărit-o reclamantul prin promovarea unei astfel de acțiuni aceea de rezoluțiune a unui act încheiat și de către o persoană în drepturile căreia nu se putea subroga în totalitate.
enunțate de recurent vizând pierderea imobilului și a prețului nu pot constitui temeiuri juridice ale admiterii acțiunii sale, în măsura în care așa cum s-a arătat, ele nu constituie motive de rezoluțiune ale actului autentic, iar cele invocate nu au fost dovedite.
Cât privește pronunțarea hotărârii de către aceeași instanță care a pronunțat și hotărârea vizând nulitatea contractului de vânzare cumpărare, această împrejurare nu constituie motiv de incompatibilitate în sensul art. 24 Cod pr. civ. așa încât hotărârea nu este nulă nici sub acest aspect.
Pentru toate aceste considerente, s-a constatat că nu sunt îndeplinite nici unul din motivele de recurs prev. de art. 304 Cod pr. civ. și în temeiul art. 316 coroborat cu art. 296 Cod pr. civ. recursul a fost respins.
-//-
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire mandatara reclamantului decedat, și continuată de succesorii defunctului, - și invocând în drept prev. art. 322 pct. 8 și 2 Cod pr. civ.
În motivare, revizuienții arată că pentru termenul din 19 decembrie 2001 când s-a judecat recursul au fost în imposibilitate de a se prezenta în fața instanței datorită condițiilor meteorologice, imposibilitate de care a fost încunoștințată instanța prin telegrama telefonică nr. 1255/15 decembrie 2001.
În expunerea motivelor întemeiate pe prev. art. 322 pct. 2 Cod pr. civ. se arată în esență că instanța nu s-a pronunțat pe toate pretențiile deduse judecății de către reclamant și formulate în scris.
Prin întâmpinare, intimata aas olicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată.
Curtea constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, și se poate exercita împotriva hotărârilor definitive în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.
Astfel art. 322 Cod pr. civ. prevede că sunt supuse revizuirii "hotărârile rămase definitive în instanțele de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile date de instanța de recurs, atunci când evocă fondul".
Principiul prevăzut de disp. art. 322 Cod pr. civ. este în sensul că hotărârea supusă revizuirii este o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul pretențiilor ce a fost dedusă judecății, deci, regula că nu pot fi atacate pe calea revizuirii hotărârile pronunțate de instanțele de recurs, prin care recursul a fost respins fără a se evoca fondul, menținându-se situația de fapt și drept stabilită de instanța a cărei hotărâre a fost recurată.
În consecință, decizia Curții de Apel prin care a fost respins recursul împotriva deciziei civile 1789/2000 a Tribunalului Sibiu, ca nefondat, nu poate constitui obiect al cererii de revizuire.
Astfel prezenta cerere va fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de reclamantul - decedat, prin mandatar, și continuată de moștenitorii și a deciziei civile nr.
-//-
(continuarea dispozitivului deciziei civile nr. 124/2008 dată în dosar nr- - nr. vechi 143/2002)
2895/19.12.2001 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr. 3152/2001.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4.04.2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored. 2 ex/09.04.2008
recurs -,
Președinte:Cristina Gheorghina NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nicoară, Augustin Mândroc, Daniela Mărginean
