Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 1470/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (1410/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1470
Ședința publică de la 03.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 2: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 3: Simona
GREFIER - I
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentele - pârâte și, împotriva deciziei civile nr.342 din 03.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă și cu intimata - pârâtă.
are ca obiect - anulare act (rezoluțiune contract de vânzare cumpărare).
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimata pârâtă prin avocat, fără împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurentele - pârâte și și intimata reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recurentele - pârâte nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită de instanța prin rezoluție.
Se mai învederează că, la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de 08.10.2009, recurentele - reclamante au depus cerere prin care înțeleg să renunțe la soluționarea recursului.
Apărătorul recurentelor - reclamante învederează că a decedat intimata reclamantă, că încă nu a fost dezbătură succesiunea rămasă după defunctă, dar moștenitoarele acesteia sunt intimata pârâtă și numita, motiv pentru care solicită acordarea unui termen de judecată în vederea depunerii certificatului de moștenitor. Solicită a se avea în vedere, totodată, faptul că recurentele - pârâte nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită de instanță, aspect care primează în cauză.
Curtea, pentru a da posibilitate recurentele - pârâte și să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru, față de împrejurarea că prezenta cauză necesită discuții prealabile, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru intimate d-nul avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială nr.1625/2009 emisă de Baroul București, lipsind recurentele - pârâte și.
Apărătorul intimatei pârâte învederază că nu are posibilitatea să făcă dovada decesului intimatei, precizând că nu are cunoștință nici de data decesului acesteia. Cu privire la neachitarea de către recurentele - pârâte a taxei judiciare de timbru, apreciaza că această chestiune este prioritară în cauza, motiv pentru care nu va mai pune concluzii pe cererea de renunțare la judecarea recursului formulată de recurentele - pârâte și.
Curtea invocă, din oficiu, excepția de netimbrare a recursului, acordând cuvântul pârților prezente pe acest aspect.
Apărătorul intimatei pârâte solicită admiterea excepției de netimbrare, anularea recursului, ca netimbrat. Precizează că va fi solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 27.09.2007 sub nr-, astfel cum a fost precizată, reclamanta a chemat în judecată pârâtele, și, pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare (cu întreținere)autentificat sub nr.1666/01.10.1997 de Biroul Notarului Public " ", cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, la data de 01.10.1997, împreună cu soțul său, decedat la 23.10.1997, a încheiat cu fiu lor, decedat la 30.12.2004, un contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere ce a avut ca obiect imobilul situat în comuna, sat, județul I, compus din casă de locuit împreună cu anexe gospodărești și teren aferent în suprafață de 2.467 mp, în schimbul unei obligații de întreținere și îngrijire, până la deces. Arată că întreținerea a fost evaluată la 12.000.000 lei, în schimbul căreia cumpărătorul era obligat să îi asigure locuință, hrană, îmbrăcăminte, ajutor medical și cheltuieli de înmormântare. S-a aratat că, după decesul fiului său, soția acestuia a încetat să o sprijine pe reclamantă și i-a limitat folosința imobilului, izolând-o într-o anexă, fără a-i acorda sprijin, ajutor medical, hrană și îmbrăcăminte corespunzătoare. A mai precizat că obligația de întreținere asumată de defunctul său fiu, subzistă în sarcina moștenitorilor legali, iar, în caz de neexecutare, creditorul are posibilitatea de a cere rezoluțiunea.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1020-1021 din Codul civil raportate Ia art.1079 din Codul civil.
Pârâtele și au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că s-au respectat clauzele contractului de vânzare cumpărare menționat mai sus, întrucât toate cheltuielile de înmormântare la decesul lui au fost achitate de către familia lor; la imobil s-au efectuat lucrări de întreținere, iar reclamanta a fost îngrijită de către pârâte, care i-au acordat îngrijiri intensive în urma unei pareze suferite de aceasta, pârâta renunțând chiar și la serviciu pentru aoî ngriji pe reclamantă. Au mai precizat că reclamanta nu are calitatea să solicite în nume propriu rezilierea contractului pentru cota ce-i revenea soțului ei, astfel că J din imobil trebuie considerată intrată definitiv în patrimoniul debitorului obligației de întreținere.
Prin cerere reconvențională, pârâta a solicitat să se constate că, împreună cu soțul său, au devenit proprietarii unei cote de 1/2 din terenul în suprafață de 2.467 mp și casa de locuit cu anexe gospodărești, imobil ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere nr.1666/01.10.1997.
În motivarea cererii, pârâta reclamantă a arătat că dreptul de proprietate asupra imobilului menționat a fost dobândit prin Adeverința nr.335/1997 a Administrației Financiare și prin Procesul verbal de punere în posesie nr.337/1993 al Comisiei Comunale. A susținut că din acest imobil a constituit bun propriu al defunctului, astfel că, la decesul vânzătorului în beneficiul căruia a fost instituită clauza de întreținere și față de care obligația a fost executată, contractul de vânzare-cumpărare se erijează într-un contract pur și simplu.
Pârâta - a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea acțiunii și constatarea rezoluțiunii contractului de vânzare cumpărare nr. 1666/1997, cu motivarea că înainte și după decesul tatălui său (care a fost împiedicat de lipsa fondurilor bănești și de starea de sănătate precară să se ocupe corespunzător de îngrijirea reclamantei) reclamanta a fost ajutată de fiica sa, pârâtei și, în măsura posibilităților, de pârâtă. A susținut că reclamanta a fost spitalizată de mai multe ori, iar de fiecare dată aceasta a fost îngrijită de fiica sa, care este singura persoană care o întreține material, o îngrijește medical și îi rezolvă problemele gospodărești, în unele cazuri acesta fiind obligată să angajeze pe cineva pentru a-i satisface nevoile zilnice ale reclamantei.
A mai precizat că pârâtele și au refuzat constant să o îngrijească pe reclamantă, sub pretextul că nu au nicio obligație, atâta vreme cât numele lor nu apare în contract. Cu privire la cererea reconvențională, a solicitat să fie respinsă ca nefondată.
Prin sentința civilă nr.945/28.02.2008 Judecătoria Bufteaa admis acțiunea precizată, a constatat rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1666/01.10.1997 la., a respins cererea reconvențională, ca neîntemeiată, și a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că între reclamanta, soțul acestuia, în prezent decedat, în calitate de vânzători și numitul -, în calitate de cumpărător, s-a încheiat, la data de 01.10.1997, contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 1666 la BNP, având ca obiect imobilul situat in., sat, jud. I, format din teren de 2467 mp și casă de locuit cu anexe gospodărești, în schimbul întreținerii evaluate la 12.000.000 ROL, constând în obligația cumpărătorului de a asigura întreținerea și îngrijirea vânzătorilor până la deces, asigurarea locuinței, hranei, îmbrăcămintei, ajutor medical; înmormântarea acestora. Cumpărătorul - a decedat la 30.12. 2004, având ca moștenitori legali acceptanți pe pârâtele - soție supraviețuitoare, - și - - fiice, potrivit certificatului de moștenitor nr.1 65/l4.12.2007.
Coroborând declarațiile martorilor cu răspunsurile date la interogatoriu de pârâte și cu facturile fiscale depuse la dosar de reclamantă, reiese că atât înainte, cât și după decesul cumpărătorul -, vânzătorii au fost ajutați material, cu alimente, medicamente si îngrijire de fiica acestora, și de nepoata, tot acestea fiind cele care s-au ocupat de înmormântarea defunctului vânzător.
Imposibilitatea cumpărătorului - de a acorda vânzătorilor întreținere s-a datorat și faptului că acesta a fost bolnav, fiind pensionat pentru invaliditate de grad II in anul 2000, aspecte ce reies din buletinul anatomo-patologic și cartea de muncă.
S-a mai reținut, având in vedere adeverințele medicale, că reclamanta este o persoană în vârstă de 80 de ani, bolnavă, care a necesitat mai multe internări și, care, deși se poate deplasa în, necesită o îngrijire permanentă.
Instanța a apreciat că sunt neîntemeiate susținerile reclamantei, în sensul că pârâtele i-ar fi restrâns dreptul de folosință a imobilului, întrucât, astfel cum declară martorul, în curte sunt două corpuri de case, reclamanta locuind în corpul cel mic, pe care îl folosea și anterior decesului soțului său, aspect confirmat la interogatoriu și de pârâta.
Întrucât declarațiile martorilor sunt contradictorii cu privire la faptul că fiica reclamantei le împiedică pe pârâte să își îndeplinească obligațiile față de vânzătoare și că aceasta intenționează să le dea afară din imobil, instanța nu a luat in considerare aceste aspecte.
Instanța a reținut că pârâta a recunoscut, prin răspunsul dat la întrebarea nr.12 din interogatoriu, că nu are suficient timp să o îngrijească pe reclamantă. La rândul său, pârâta - a recunoscut, prin răspunsul la întrebarea nr. 12, că are disponibilitate afectivă pentru reclamanta, dar nu și posibilități materiale, fiind studentă. Pârâtele au recunoscut, prin răspunsurile date la interogatoriu, că fiica și nepoata reclamantei au suportat in proporție mare cheltuielile cu spitalizarea reclamantei si cele cu înmormântarea soțului acesteia,.
Față de această situație de fapt, inclusiv achiesarea pârâtei la acțiunea promovată de reclamanta, instanța a apreciat că nici in timpul vieții lui - si nici după decesul acestuia, cumpărătorul, respectiv, pârâtele, nu și-au îndeplinit obligația de întreținere datorată vânzătorilor - creditori, nu au suportat cheltuielile de înmormântare necesitate de decesul lui, nu și-au executat integral și corespunzător nevoilor concrete obligația de întreținere față de reclamantă, motiv pentru care, in temeiul art.1020-1021 Cod civil, a admis acțiunea astfel cum a fost precizată și a constatat rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu întreținere autentificat sub nr.1666/01.10.1997 la BNP.
Cu privire la cererea reconvențională, prin care pârâta a solicitat să se constate că împreună cu soțul său - au devenit proprietarii unei cote de 1/2 din imobilul - teren si construcție - ce a făcut obiectul contractului susmenționat, instanța a apreciat-o ca fiind neîntemeiată și a respins-o în consecință. Astfel, a reținut că, inițial, în contract au fost doi creditori - reclamanta și soțul acesteia - și un singur debitor - -. Ulterior, după decesul unuia dintre creditori și al debitorului, au rămas o singură creditoare și mai mulți debitori - pârâtele, care, în calitate de moștenitoare ale debitorului, au înțeles să își asume executarea obligației de întreținere. Instanța a apreciat că, întrucât a existat o pluralitate de creditori, respectiv debitori, obligația de întreținere este indivizibilă activ, inițial, respectiv indivizibilă pasiv - ulterior, așa încât nu este considerată îndeplinită dacă nu s-a executat integral față de toți creditorii. Consecința indivizibilității constă în faptul că neexecutarea obligației de întreținere față de unul dintre creditori, determină rezoluțiunea întregului contract, iar nu pro parte (pentru cota-parte din bun ce a aparținut creditorului față de care obligația nu a fost îndeplinită). Ca atare, neîndeplinirea corespunzătoare a obligației de întreținere față de reclamantă atrage rezoluțiune contractului pentru întregul bun ce a format obiectul său.
Faptul că în certificatul de moștenitor nr.165/14.12.2007 emis de pe urma defunctului -, se menționează că masa succesorală se compune din cota indiviză de din nuda proprietate asupra imobilului în litigiu nu prezintă relevanță, întrucât certificatul nu face dovada dreptului de proprietate. Ca atare, prima instanță a respins cererea reconvențională ca neîntemeiată.
Apelul declarat împotriva sentinței civile nr.945/28.02.2008 pronunțate de Judecătoria Buftea de apelantele-pârâte și a fost respins, ca nefondat, prin decizia civilă nr.342/03.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă.
Analizând limitele învestirii, Tribunalul Bucureștia reținut că apelantele-pârâte au formulat critici doar în ceea ce privește soluția dată cererii principale.
Tribunalul a constatat că este neîntemeiat motivul de apel ce vizează împrejurarea că reclamanta nu ar fi putut solicita rezoluțiunea convenției pentru cota-parte din imobil ce a aparținut soțului decedat al reclamantei. În acest context, instanța a reținut că actul juridic dedus judecății, reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, este un act cu pluralitate de creditori și de debitori, obligația stabilită prin contract fiind indivizibilă, potrivit art.1057 Cod civil.
O atare obligație este definită ca fiind aceea care, datorită obiectului ei sau convenției părților, nu poate fi împărțită între subiectele ei active sau pasive. Dacă obligația are acest caracter, indiferent de numărul creditorilor sau al debitorilor, fiecare creditor poate cere întreaga prestație care formează obiectul obligației, iar fiecare debitor poate fi constrâns să execute întreaga prestație. Rezultă, așadar, că reclamanta - creditor al obligației de întreținere - poate solicita desființarea contractului, prin rezoluțiune, pentru întregul imobil, și nu doar pentru cota sa parte de proprietate, dat fiind că efectul principal al indivizibilității active este acela că fiecare dintre creditori poate cere debitorului executarea integrală a prestației ce formează obiectul obligației indivizibile, astfel cum rezultă din dispozițiile art.1064 al.1 Cod civil.
Un alt motiv de apel se referă Ia greșita interpretare a probelor administrate, precum și Ia eronata aplicare a sancțiunii rezoluțiunii de către prima instanță, însă și aceste critici sunt neîntemeiate. După cum rezultă din probele cu interogatoriu, declarațiile testimoniale și înscrisurile depuse la filele 58-82 din dosarul de fond, pârâtele apelante nu au îndeplinit obligația prevăzută în contractul litigios, referitoare la întreținerea reclamantei. Sub acest aspect, s-a constatat că prima instanță a reținut, temeinic, răspunsul la interogatoriu al pârâtelor, la întrebarea nr.12, pârâta arătând că este în imposibilitate să o îngrijească pe reclamantă, pentru că nu are timp suficient pentru aceasta, iar pârâta a arătat că, din punct de vedere material, este în imposibilitate să acorde ajutor reclamantei, față de faptul că este studentă.
Aceste susțineri ale pârâtelor se coroborează cu declarațiile martorilor direcți, care au arătat că, de îngrijirea reclamantei, se ocupă fiica și nepoata acesteia, declarații care se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar și chiar cu răspunsul la interogatoriu al pârâtei, probe potrivit cărora, fiica și nepoate reclamantei s-au ocupat de înmormântarea defunctului soț al reclamantei, au suportat cheltuielile ocazionate de acest eveniment și o îngrijesc pe reclamantă.
Deși apelantele susțin că fiica și nepoata reclamantei le împiedică pe apelante să acorde întreținere intimatei reclamante, o atare împrejurare nu a fost dovedită și, mai mult, a fost infirmată chiar de pârâta, aceasta din urmă fiind de acord cu rezoluțiunea și arătând că pârâtele nu și-au îndeplinit obligația de întreținere.
Pentru aceste considerente, reținând că prima instanță a făcut corectă aplicare a dispozițiilor art.1020- 1021 Cod civil, în temeiul art.296 Cod de procedură civilă, tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Împotriva deciziei civile nr.342/03.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă au declarat recurs, în termenul prevăzut de art.301 Cod de procedură civilă, recurentele-pârâte și, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, în vederea administrării probatoriului.
În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod de procedură civilă, recurentele-pârâte au arătat că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât în cauză se impunea administrarea probei testimoniale pentru toate părțile din proces și că în mod nelegal pentru intimată au fost admise probe testimoniale date în formă autentică și depuse direct în ședința judecată, cu încălcarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității.
Prin al doilea motiv de recurs s-a arătat că instanța de apel a interpretat greșit probele administrate și a schimbat înțelesul acestora, întrucât, ca și instanța de fond, tribunalul a selectat din probatoriul administrat numai elementele care conduc la concluzia că obligația de întreținere nu a fost îndeplinită.
Recurentele au criticat și soluția dată de prima instanță cererii reconvenționale, susținând că în mod greșit au fost interpretate probele administrate și că au fost încălcate principiul egalității de tratament și principiul contradictorialității.
În cauză au depus întâmpinare și, acestea învederând Curții că intimata-reclamantă a decedat la 19.03.2009 și că au calitatea de succesoare.
Prin întâmpinare s-a solicitat constatarea nulității recursului ca o consecință a nemotivării acestuia, iar pe fond respingerea acestuia, ca nefondat.
În ședința publică de la 03.11.2009, Curtea a invocat din oficiu excepția de netimbrare pe care, analizând-o cu prioritate în conformitate cu dispozițiile art.137 alin.1 Cod de procedură civilă, o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.1 și 20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, modificată și completată, cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, cu excepțiile prevăzute de lege; taxele de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit, se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Potrivit dispozițiilor art.13 și 11 alin.1 teza I din Legea nr.146/1997 pentru cererea de recurs pendinte, recurentele-pârâte datorează în solidar o taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei, iar conform art.3 alin.1 din nr.OG32/1995 și un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
În conformitate cu dispozițiile art.36 alin.1 din Ordinul nr.760/C din 22 aprilie 1999 emis de Ministerul Justiției privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, recurentele-pârâte, prin citații, au fost încunoștințate despre obligația achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, însă nu s-au conformat până la termenul de judecată acordat, astfel că în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod de procedură civilă, art.20 alin.2 din Legea nr.146/1997 și art.9 alin.2 din nr.OG32/1995, Curtea va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentele-pârâte și împotriva deciziei civile nr.342/03.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, decedată pe parcursul procesului (având ca succesoare pe și și ) și cu intimata - pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
I
Red.
Tehnored.
2 ex/12.11.2009
-----------------------------------------------
- Secția a V-a -
-
Jud.B -
Președinte:Mirela VișanJudecători:Mirela Vișan, Bianca Elena Țăndărescu, Simona
