Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 512/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 512
Ședința publică din data de 14 mai 2008
PREȘEDINTE: Elena Costea
JUDECĂTOR 2: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 3: Adriana Maria
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanții și, ambii domiciliați în com. sat jud. D, împotriva deciziei civile nr. 11 din 11 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în Târgoviște Bd. - -.39 jud. D și, domiciliată în Târgoviște str. - -.4..B.12, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-reclamanți și, ambii reprezentați de avocat din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale nr. 531 din 21 februarie 2008, precum și intimații-pârâți și, ambii reprezentați de avocat din cadrul Baroului D, conform împuternicirii avocațiale din 10 aprilie 2008.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs timbrat cu chitanța nr. - din 15 aprilie 2008 în valoare de 105,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,50 lei, anulate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, arătând în esență că acestea se încadrează în prevederile art. 304 pct.9 Cod pr.civilă, deoarece instanțele, reținând că în speță nu sunt îndeplinite condițiile legale ale rezoluțiunii judiciare, a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 1020 și 1021 Cod civil. întrucât în cauză s-a făcut dovada că intimații nu și-au îndeplinit obligația de întreținere prevăzută în contract. Totodată, instanța de apel nu a avut în vedere împrejurarea că intimata a lipsit în mod nejustificat de la toate termenele de judecată deși a fost citată cu mențiunea prezenței la interogatoriu și în aceste condiții se impunea a se face aplicațiunea dispozițiilor art.225 Cod pr.civilă, reținându-se că pârâta a recunoscut susținerile noastre.
S-a dovedit îndeplinirea condițiilor culpabilității neîndeplinirii obligației de întreținere, astfel că acțiunea trebuia admisă.
În consecință solicită admiterea recursului, modificarea deciziei, admiterea apelului, schimbarea sentinței instanței de fond, admiterea acțiunii și rezoluțiunea contractului nr.2676/2005. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat și taxă judiciară de timbru.
Avocat, având cuvântul, arată că cele două instanțe au analizat cererea în mod corect și au constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1020 și 1021 Cod civil, deoarece nu s-a dovedit culpa intimaților în neexecutarea obligației de întreținere. Mai arată că intimații au renovat casa, acordă și în prezent întreținere recurenților, dar aceștia sunt influențați de rude pentru promovarea acțiunii de rezoluțiune a contractului.
În consecință solicită respingerea recursului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Târgoviște sub nr- reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții și pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 2676 din 20 iulie 2005.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2676 din 20 iulie 2005 au vândut pârâților în schimbul unei sume de bani și a întreținerii, imobilul proprietatea lor compus din suprafața totală de 1689. din care 940. teren curți-construcții, împreună cu conscrucțiile de pe acest teren, casă de locuit din cărămidă, acoperită cu tablă, compusă din 3 camere, bucătărie, hol, baie și în suprafață construită de 156. magazie din cărămidă, acoperită cu carton, compusă din două încăperi în suprafață de 15.p, magazie din cărămidă acoperită cu țiglă, compusă dintr-o încăpere în suprafață de 10. suprafață de 749. teren arabil situat în intravilanul com. sat.
Au mai arătat reclamanții că deși prin actul de vânzare-cumpărare pârâții și-au asumat obligația de a-i întreține cu cele necesare traiului, de a le asigura locuință, hrană, căldură, medicamente, îngrijiri medicale și de a-i înmormânta, aceștia nu s-au achitat de respectiva obligație.
Judecătoria Târgoviște, prin sentința civilă nr. 1680 din 27 aprilie 2007, respins acțiunea, reținând că din probele administrare reiese că pârâții și-au îndeplinit obligația asumată prin contract, că pârâtul a dus-o pe reclamantă la spital în B pentru a se opera de cataractă, le-a asigurat celor doi reclamanți alimente, locuință în casa vândută și au achitat cheltuielile casei, taxele și impozitele și, că, faptul că o anumită perioadă de timp reclamanta a angajat o persoană pentru aoa juta la treburile gospodărești, nu constituie în sine un motiv care să conducă la concluzia că pârâții nu și-au îndeplinit obligația asumată prin contractul în cauză.
Instanța de fond a mai reținut că proba testimonială administrată în cauză a relevat faptul că între părți a apărut o situație conflictuală ce excede problematicii obligației de întreținere asumată de către părți și că, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1020 - 1021 Cod civil, în ceea ce privește fapta ilicită și caracterul imputabil al acesteia.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții, susținând că de la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin acesta, că prima instanță în mod eronat și tendențios a reținut doar depozițiile martorilor propuși de pârât, că pârâta nu a venit niciodată în imobil, că acest fapt a fost confirmat de toți martorii, că aceasta nu s-a prezentat nici în fața instanței de fond și că nici pârâtul nu a venit în gospodărie pentru a-i ajuta și a le asigura cele necesare traiului din iunie 2006.
Pârâții, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Prin decizia civilă nr. 11 din 11 ianuarie 2008, Tribunalul Dâmbovițaa respins ca nefondat apelul reclamanților, reținându-se că prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 2676 din 20 iulie 2005, reclamanții au înstrăinat pârâților un imobil casă și teren în suprafață de 1689. dobânditorii asumându-și obligația de a-i întreține pe transmițători cu toate cele necesare traiului pe tot restul vieții și asigurându-le locuință în casa înstrăinată, precum și că din probele administrate a rezultat că pârâții și-au îndeplinit obligațiile asumate prin convenție față de reclamanți, în speță nefiind îndeplinite condițiile legale ale rezoluțiunii judiciare, neexistând o neîndeplinire a obligației contractuale de întreținere.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de apel a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 1020 și 1021 Cod civil.
Atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au avut în vedere împrejurarea că intimata a lipsit în mod nejustificat la toate termenele de judecată deși a fost citată cu mențiunea prezenței la interogatoriu, impunându-se a se face aplicarea dispozițiilor art. 225 Cod pr. civilă, în sensul că aceasta a recunoscut susținerile reclamanților, mai arată recurenții.
Cu privire la celălalt intimat, arată recurenții, acesta nu și-a asumat obligația de întreținere, nu a făcut altceva decât să o transporte pe recurentă la spital unde a fost operată de cataractă, fără a achita cheltuielile de spitalizare, iar depozițiile martorilor audiați nu confirmă faptul că pârâții și-au îndeplinit obligațiile din contract.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârilor atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Intimații-pârâți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că cele două instanțe de judecată, analizând cererea reclamanților, au constatat că nu este întemeiată pe dispozițiile art. 1020 și 1021 cod civil, din probatoriul administrat rezultând că aceștia și-au îndeplinit obligațiile de întreținere asumate prin contractul încheiat.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma criticilor invocate, actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Este știut că dacă debitorul obligației de întreținere nu-și execută de bunăvoie obligația asumată, asupra lui creditorul obligației are dreptul să se adreseze instanței cu o cerere de chemare în judecată pentru a cere rezoluțiunea contractului conform art. 1021 Cod civil.
Această măsură nu se poate lua dacă nu se reține culpa debitorului ci a creditorului care din diverse motive refuză întreținere ce i se acordă și aceasta în că va obține rezoluțiunea contractului aruncând vina pe debitor.
Din probele administrate la instanța de fond a rezultat însă că intimații-pârâți și-au îndeplinit obligația asumată prin contract, în prezent între părți a apărut o situație conflictuală ce excede aspectelor legate de întreținere, ci este în legătură cu o nemulțumire a reclamanților pentru construirea unui beci.
Pentru a fi admisibilă o astfel de acțiune, așa cum am arătat anterior, trebuie să se probeze existența unei fapte ilicite, adică neexecutarea obligației și caracterul imputabil al acesteia, respectiv vinovăția, ceea ce în cauză nu s- putut demonstra, nefiind aplicabile dispozițiile art. 1020 -1021 Cod civil.
Este nefondată și critica privind aplicabilitatea dispozițiilor art. 225 cod pr.civilă, în ceea ce o privește pe intimata-pârâtă, deoarece este știut faptul că interogatoriul este o probă care trebuie să se coroboreze cu celelalte probatorii administrate în speța de față, toate celelalte probe au format convingerea instanței referitoare la soluția dată.
El ar putea fi considerat ca un început de dovadă, numai dacă se completează cu alte probe, martori, prezumții, așa cum am arătat anterior, celelalte probe administrate au relevat o altă situație de fapt decât cea invocată de recurenții-reclamanți.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, curtea în baza dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul reclamanților.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanții și, ambii domiciliați în com. sat jud. D, împotriva deciziei civile nr. 11 din 11 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în Târgoviște Bd. - -.39 jud. D și, domiciliată în Târgoviște str. - -.4..B.12, jud.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 14 mai 2008.
Președinte, Judecători,
C -
Grefier,
Red.CP
Tehnored.NM
2ex.
27.05.2008
f- Judecătoria Târgoviște
a- Tribunalul Dâmbovița
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Elena CosteaJudecători:Elena Costea, Constanța Pană, Adriana Maria