Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 186/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 186/R/2010
Ședința publică din: 28.01.2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Andrea Chiș
JUDECĂTORI: Andrea Chiș, Ana Ionescu Anca Adriana
- -
GREFIER: A
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul - împotriva deciziei civile nr. 536/A din 27.10.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 12606/211/207, privind și pe intimații reclamanți -, G-, -, A-, -, - SRL A I, - - IMOBILE SRL C N, precum și pe intimații pârâți, - COMPUTER SRL C N, având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă recurentul, asistat de avocat, intimata reclamantă - și reprezentanta intimatei pârâtă - Computer SRL C N, avocat, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, având în vedere hotărârea colegiului nr. 79/17.12.2009 privind constituirea completelor de judecată pe anul 2010, în compunerea completului, intră doamna judecător, aflată pe prima poziție din planificarea de permanență.
Se constată că la dosar s-a depus de către recurentul -, taxa judiciară de timbru în sumă de 9,50 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Se constată că la dosar s-a depus, prin registratura instanței, întâmpinare, de către pârâții intimați și - Computers SRL, comunicându-se un exemplar reprezentantului recurentului.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri prealabile, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentantul recurentului susține recursul așa cum a fost motivat, în sensul de a se dispune casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru efectuarea expertizei.
În susținerea motivelor de recurs, reprezentantul recurentului arată că expertiza topografică este o probă indispensabilă. Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă critica recurentului cu referire la respingerea de către judecătorul care a pronunțat fondul a probei cu efectuarea unei expertize prin care să se stabilească dacă terenul proprietatea recurentului este loc înfundat și a încuviințat o astfel de expertiză, totuși a greșit atunci când, ținând seama de motivarea făcută de doamna expert privind imposibilitatea efectuării expertizei, a revenit în mod nejustificat asupra acestei probe. Instanța de apel a apreciat ca fiind necesară administrarea unei probe cu expertiza nu a luat toate măsurile necesare în vederea efectuării ei, dând crezare scriptului depus de expertă la dosar, care, din punct de vedere al forței probante, este nul, întrucât nu poate fi asimilat cu un raport de expertiză.
Unul dintre cele două drumuri este în realitate, inexistent, iar celălalt are caracterul de drum înfundat, deci neutilizabil pentru reclamanți, care au demarat lucrările de construire a unui ansamblu imobiliar, format din mai multe blocuri de locuințe colective, pentru a căror edificare este necesară transportarea de materiale de construcții, deplasarea utilajelor specifice construirii pe astfel de imobile. Astfel de nevoi pot fi satisfăcute numai prin prelungirea drumului public peste terenul proprietatea pârâtei, întrucât acel drum este adecvat unor astfel de nevoi.
Referitor la aceste circumstanțe, terenurile proprietatea reclamanților pot fi considerate locuri înfundate, întrucât doctrina și jurisprudența au statuat că are caracter de loc înfundat chiar terenul cu ieșire directă la o cale de acces, ori de câte ori aceea cale de acces s-ar dovedi improprie pentru a satisface nevoile de exploatare a imobilului loc înfundat.
În ce privește scriptul intitulat convenție, autentificat la data de 19.02.2008 sub nr. 254, acesta constată înțelegerea intervenită între reclamanți și pârâtă în sensul că părțile sunt de acord cu crearea unei asociații având ca obiect exploatarea în comun a terenurilor proprietatea recurentului, exploatare ce are în comun întreaga suprafață de teren de 32.800 mp.
Reprezentanta intimatului pârât, avocat, solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de apel, ca fiind temeinică și legală, susținând motivele arătate în întâmpinare.
Reprezentanta pârâtului intimat, referitor la primul motiv de recurs dezvoltat de reprezentantul recurentului, precizează că este întru totul legală și temeinică hotărârea pronunțată de Tribunalul Cluj, care, în soluționarea corectă a prezentei cauze, a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru elucidarea aspectelor privind necesitatea stabilirii unui drept de servitute asupra terenului aflat în proprietatea pârâtei, precum și pentru a se stabili dacă există posibilitatea stabilirii, în favoarea terenului reclamanților apelanți, a unei alte căi de acces mai puțin împorăvătoare pentru terenul aflat în proprietatea pârâtei - Computers SRL.
Expertul desemnat s-a deplasat la fața locului, constatând că este imposibilă efectuarea unei expertize, întrucât drumul revendicat de reclamanți este un drum de servitute care a fost creat dintr-o parcelă de teren pe care există patru corpuri de clădire, drumul în discuție aparținând în coproprietate deținătorilor celor patru imobile.
Așa cum a indicat expertul în cauză și cum în mod corect a reținut instanța de apel, efectuarea unei expertize de specialitate, cu obiectivele stabilite, era posibilă numai în situația în care reclamanții ar fi chemat în judecată și proprietarii terenului pe care solicită instituirea unui drept de servitute.
Instanța de apel în mod corect a reținut că locul reclamanților nu este înfundat, acesta având acces la drumul public, prin folosirea unor drumuri care au existat și în momentul în care reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra așa ziselor parcele înfundate, nefiind, astfel, întrunite condițiile art.616 civ.
Instanța pune în vedere reprezentantei pârâtei să precizeze ce înseamnă exploatarea celor două terenuri în comun.
Reprezentanta arată că are cum să răspundă, precizând că terenurile nu sunt învecinate, iar drumul de acces este în coproprietate.
Intimata reclamantă precizează că, de doi ani, locuiește în imobil și mai sunt încă 14 persoane care locuiesc lângă terenul acesteia.
CURTEA
Prin Sentința civilă nr. 4227/07.04.2008 a Judecătoriei Cluj -, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de reclamanții, G, - International SRL, - - Imobile SRL, împotriva pârâtei Computer
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâtului, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Au fost obligați reclamanții să-i plătească pârâtei Computer cheltuieli de judecată în sumă de 1.700 lei și pârâtului cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că, astfel cum rezultă din copiile CF-urilor depuse la dosar, reclamanții sunt, fiecare în parte, proprietarii unor parcele de teren situate în C-N, F, zona Coasta
Din planul de amplasament depus la dosar, unde sunt desenate parcelele reclamanților, precum și parcela proprietatea pârâtei - Computers SRL, rezultă că fiecare parcelă are ieșire la drum.
Așadar, în cauză nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 616 Cod civil, întrucât, potrivit acestui text de lege, servitutea se poate institui doar în favoarea unui loc înfundat, "care nu are ieșire la drumul public".
În afară de modul de dobândire prin lege, adică în temeiul art. 616.civ. servitutea de trecere poate fi instituită prin convenția părților. Dar, în prezenta cauză, instanța a reținut că pârâta, proprietară a terenului peste care ar urma să se facă trecerea, nu și-a dat acordul în acest sens.
Astfel, prin convenția încheiată de către reclamanți și pârâtă în fața notarului public, nu s-a prevăzut nimic cu privire la dreptul de trecere peste terenul pârâtei.Or, un acord pentru instituirea unei servituți, care reprezintă un dezmembrământ al dreptului de proprietate, trebuie să fi expres și nu poate fi dedus prin interpretare. Convenția părților a fost încheiată pentru crearea unei asociații având ca obiect exploatarea în comun a terenurilor, deci nu poate constitui titlu pentru instituirea unui drept de servitute, un acord în acest sens nefiind exprimat nicăieri în convenție.
Prin decizia civilă nr. 536 din 27.10.2009 a Tribunalului Cluj,apelul reclamanților a fost respins ca nefondat.
În considerentele acestei decizii, se reține că, pentru a se verifica dacă în cauză este posibil a se institui un drept de servitute legală în sensul cerut de art. 616. civil, care reglementează servitutea în favoarea locului înfundat, ce nu are ieșire la drumul public, reținându-se că acesta este obiectul criticii din apel și temeiul de drept al acțiunii reclamanților apelanți, tribunalul a dispus efectuarea în cauză a unei expertize în specialitatea topografie, prin care s-a solicitat expertului numit, să răspundă la următoarele obiective:
- identificarea topografică a terenurilor reclamanților apelanți și terenul pârâților intimați, situate la locul numit "coasta M" din zona F - C-N;
- să se stabilească dacă parcelele de teren proprietatea reclamanților apelanți au caracterul de loc înfundat sau nu, respectiv dacă apărarea invocată de pârâta intimată în sensul existenței altor ci de acces este întemeiată sau nu;
- să se aprecieze necesitatea stabilirii unui drept de servitute peste terenul proprietatea pârâților intimați și raportat la depus la dosar la termenul de judecată din data de 31 martie 2008 pe care apelanta a marcat drum public până la terenul intimaților;
- să se stabilească dacă drumul marcat de apelanți până la terenul proprietatea pârâtei intimate - COMPUTER SRL este cel mai scurt și dacă există posibilitatea stabilirii unei alte căi de acces mai puțin împovărătoare pentru fondul aservit.
În cauză, d-na expert a depus un script la fila 76 prin care a arătat faptul că este în imposibilitate de a efectua expertiza, deoarece, la fața locului, a constatat faptul că drumul revendicat de reclamanți este un drum de servitute, ce a fost creat dintr-o parcelă de teren pe care există 4 corpuri de clădire, astfel că drumul este proprietate privată pentru toți proprietarii care dețin apartamentele în cele 4 corpuri de clădire și care nu au fost citați de d-na expert, deoarece nu sunt părți în proces. De asemenea, de la acest drum până la terenul reclamanților, mai există teren care aparține altor persoane și care nu sunt părți în proces. În această situație, deoarece nu avea dreptul de a încălca proprietățile altor persoane pentru a efectua măsurători topografice, a trebuit să părăsească amplasamentul.
În raport de cele menționate de d-na expert, instanța a constatat că suntem în prezența unei imposibilități obiective de efectuare a expertizei, motiv pentru care a revenit asupra probei, în condițiile în care experta a constatat că drumul solicitat de apelanții reclamanți pentru instituirea unui drept de servitute legală este în proprietatea privată a altor persoane fizice care nu sunt părți în proces.
Cum analizarea instituirii unui drept de servitute legală se poate face doar în contradictoriu cu proprietarul sau proprietarii fondului dominat este evident că solicitarea apelanților din prezenta speță, doar în contradictoriu cu intimații - Computer SRL și, este inadmisibilă.
Verificându-se probele invocate și de instanța de fond, respectiv planul de amplasament al parcelelor de teren ale reclamanților și ale pârâtei - Computer SRL, rezultă extrem de clar că acestea au ieșire la drumul public, nefiind nici într-un caz terenuri înfundate, așa cum cere art. 616. civil, pentru instituirea unui drept de servitute legală de trecere.
S-a mai invocat faptul că între părți ar exista și o servitute convențională, aspect care rezultă din convenția încheiată între părți, autentificată de BNP, însă, verificându-se acest script, s-a constatat că părțile s-au asociat doar pentru exploatarea în comun a terenurilor lor în suprafață de 32800 mp. Din interpretarea acestui act juridic încheiat între părți, interpretare făcută prin prisma art. 977. proc. civ. reiese fără putință de tăgadă că părțile nu și-au exprimat un acord pentru instituirea unei servituți de trecere, ca drept real, dezmembrământ al dreptului de proprietate, părțile doar convenind cu privire la o asociere în vederea exploatării în comun a terenurilor.
Prin urmare, nu suntem în prezența unui titlu pentru instituirea unui drept de servitute convențională, așa cum corect a reținut instanța de fond, iar, pe de altă parte, trebuie reținut faptul că, în momentul în care se solicită instituirea unei servituți convenționale, nu mai putem discuta de o servitute legală, sau invers, așa cum încearcă apelanții în prezenta cauză.
Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs reclamantul-, solicitând modificarea acesteia, în sensul admiterii apelului, schimbării sentinței apelate și admiterii acțiunii.
În motivarea recursului său, reclamantul învederează că, deși instanța de apel a apreciat ca necesară efectuarea raportului de expertiză, a revenit în mod nejustificat asupra acestei probe, fără a lua toate măsurile necesare în vederea efectuării ei și dând crezare afirmației expertului privind existența unor alți proprietari, un astfel de punct de vedere neavând nicio forță probantă.
Instanța de apel și-a însușit argumentele primei instanțe referitoare la planul de amplasament depus la dosar, din care rezultă că fiecare parcelă are ieșire la drumul public, însă, în realitate, în -ul aprobat pentru zona în litigiu figurează un drum de trecere exact pe traseul solicitat de reclamanți, confirmându-se, astfel, oficial inexistența altor căi de acces.
Din cele două drumuri indicate în plan, unul este inexistent, iar celălalt este înfundat, respectiv neutilizabil pentru reclamanți, raportat la scopul cumpărării terenului, de construire a unor blocuri de locuințe.
Referitor la inexistența unei convenții de stabilire a servituții de trecere, conform statuării primei instanțe, însușită de instanța de apel, în realitate, prin convenția autentificată sub nr. 254/19.02.2008, părțile s-au înțeles asupra creării unei asociații având ca obiect exploatarea în comun a terenurilor proprietatea lor, în suprafață totală de 32.800 mp, ceea ce presupune trecerea liberă peste terenul pârâtei, semnificând, în cele din urmă, constituirea unei servituți convenționale, aceasta rezultând din regulile privind interpretarea contractului, interpretarea literală, la care au recurs instanțele de fond, nefiind suficientă pentru a dezlega raporturile dintre părți.
Drumul solicitat este pe traseul prevăzut în, fiind inclus în autorizația de construire nr. 847/30.06.2009.
Pârâții și - " COMPUTERS" SRL C, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Pârâtul arată că reclamantul nu a formulat critici referitoare la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât, astfel că, în ceea ce-l privește, soluția de respingere a acțiunii față de el a rămas irevocabilă. Oricum, el nu are calitate de proprietar tabular al vreunui imobil din zonă și nu a încheiat vreo convenție cu reclamanții, iar autorizația de construire la care acesta face referire în motivele de recurs nu a fost formulată la solicitarea și în favoarea sa, ci a altor reclamanți, care nu au înțeles să formuleze recurs. Nu corespunde adevărului împrejurarea că autorizația de construire ar fi fost eliberată în favoarea unor terenuri din Colonia F, ci pe aceste terenuri, individualizate prin indicarea cărților funciare, terenul reclamantului recurent neregăsindu-se între acestea.
Pârâta - " COMPUTERS" SRL Caa rătat că, așa cum rezultă din constatările expertului, care s-a deplasat la fața locului, nu este posibilă efectuarea unei expertize, în condițiile în care drumul revendicat de reclamanți se întinde pe o parcelă pe care există 4 corpuri de clădire aflate în coproprietatea unor persoane ce nu au fost chemate în judecată, astfel că imposibilitatea efectuării expertizei este imputabilă reclamanților, care, în virtutea principiului disponibilității, se judecă cu cine doresc.
O cercetare la fața locului nu a fost solicitată de către recurent nici în fața primei instanțe, nici în apel.
Recurentul susține existența în a unui drum de trecere identic cu cel solicitat prin acțiune, însă, în realitate, -ul reprezintă normele pe care trebuie să le respecte o construcție într-o anumită zonă și se referă doar la situația terenului pe care urmează a se construi, fără a putea stabili drumul de trecere în lipsa acordului proprietarilor terenurilor. Așa cum au constatat instanțele de fond, parcela reclamantului nu este loc înfundat, nefiind întrunite condițiile art. 616.civil pentru crearea unei astfel de servituți de trecere.
Referitor la convenția dintre părți, aceasta nu creează un drum de servitute, scopul ei fiind exploatarea în comun a terenurilor proprietatea lor, formulare mult prea generală, care nu indică ce se înțelege prin exploatare, nici măcar terenurile ce se doresc a fi exploatate.
Au fost reiterate și argumentele referitoare la autorizația de construire, cuprinse și în întâmpinarea celuilalt pârât.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 304 pct. 9 Cod proc.civ. ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, în esență, instanțele de fond și-au fundamentat soluția pe împrejurarea că, la dosar, există un plan de situație, din care rezultă că parcelele reclamanților au ieșire la drumul public, iar convenția încheiată între reclamanți și pârâți nu dă naștere unei servituți convenționale de trecere.
Niciuna dintre instanțe nu a verificat, însă, la solicitarea cui a fost întocmit planul de amplasament, depus la dosar anexă la contractul încheiat între ele (9,10 dosar judecătorie) și dacă nu cumva acesta a fost întocmit la solicitarea tuturor părților, adică a reclamanților și pârâtei, iar drumul marcat este chiar cel asupra căreia se solicită constituirea servituții.
Verificând voința reală a părților în semnarea convenției de exploatare comună a terenurilor proprietatea lor, instanțele de fond au stabilit ce nu cuprinde această convenție, bazându-se pe simpla negare a pârâtului privind constituirea unei servituți convenționale de trecere, fără a stabili, însă, ce anume au urmărit părțile, întrucât, cu siguranță, au avut în vedere producerea unor efecte juridice. Pârâta susține că nu a dorit prin convenție constituirea unui drum, nu spune, însă, ce a dorit prin semnarea convenției, întrucât, pentru construirea unor blocuri de locuințe pe terenul proprietatea sa, nu era necesar acordul vecinilor pentru "exploatarea comună a terenurilor".
Referitor la raportul de expertiză, instanța de apel și-a însușit afirmația expertului referitoare la proprietatea corpurilor de clădire, fără a verifica, însă, dacă persoanele care ocupă corpurile de clădire edificate pe terenul pârâtei și-au înscris sau nu dreptul în cartea funciară.
Se impunea, eventual, o cercetare la fața locului, în prezența expertului sau cel puțin, depunerea unui raport de expertiză referitor la terenurile învecinate, pentru a se verifica dacă există persoane care nu au fost chemate în judecată și depunerea cărților funciare privind terenurile acestora, cu atât mai mult cu cât reclamanții au arătat prin înscrisul de la fila 73 din dosarul judecătoriei că doresc să-și precizeze acțiunea față de alte persoane, dacă acest lucru este necesar. Dacă expertul susține că sunt trenuri aparținând altor persoane pe care se dorește traseul drumului, trebuia să indice măcar un teren cu date de carte funciară, pe care nu a putu intra spre a face măsurători, neavând acces la drumul public.
Întrucât cercetarea împrejurărilor de fapt învederate nu se poate realiza în recurs, fiind necesară administrarea unor probe, în temeiul art. 312 alin. 3. proc. civ. curtea,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul - împotriva deciziei civile nr. 536/A din 27.10.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe Tribunalul Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - A
Red. dact. GC
15 ex/1.03.2010
Jud. apel:,
Președinte:Andrea ChișJudecători:Andrea Chiș, Ana Ionescu Anca Adriana
