Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 206/2010. Curtea de Apel Bacau

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE

MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ nr.206

ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 22 februarie 2010

COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:

PREȘEDINTE: Viziteu Liliana Camelia judecător

- ---- JUDECĂTOR 2: Grosu Valerica Niculina

- - - judecător

GREFIER: -

La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.179/AC din 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul-reclamant și intimata-pârâtă, asistată de avocat.

Procedura a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul are ca obiect servitute, este la al treilea termen de judecată și că procedura este completă.

Apărătorul intimatei-pârâte învederează instanței că părțile nu au reușit să litigiul pe cale amiabilă. Depune o adresă prin care s-a constatat amplasarea propusă de intimată care este puțin modificată dar asta nu-l împiedică pe recurent să-și exercite dreptul de proprietate. Alte cereri nu mai are de formulat, sens în care solicită judecarea cauzei.

Recurentul-reclamant motivat de faptul că nici el nu mai are de formulat cereri noi, solicită judecarea cauzei.

Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Recurentul-reclamant având cuvântul pe fond arată că dreptul proprietății sale a fost încălcat și că prin acțiunea introductivă a solicitat ca pârâții să-și desființeze servitutea de vedere creată asupra proprietății lor și învecinată cu proprietatea sa cu referire directă la ferestrele ce au vedere spre proprietatea sa. Patru din cele cinci ferestre sunt cu destinație pentru aerisire, dar ultima fereastră nu știe ce destinație are. Două instanțe au dat de câștig pârâților, deși el nu a încălcat nicio lege. Solicită desființarea servituții de vedere pentru vecinii săi, de închiderea ferestrelor sau de aducerea acestora la dimensiuni standard. Deși se spune că între el și pârâți ar fi existat vreo înțelegere, nu este adevărat. Solicită admiterea recursului, iar pe fond admiterea acțiunii și să se dispună închiderea celor cinci ferestre sau aducerea la dimensiunile corecte pentru aerisire. Toate cele cinci ferestre îl afectează și de aceea solicită obligarea pârâților la desființarea servituții de vedere deschise spre proprietatea sa.

Avocat având cuvântul pentru intimata-pârâtă solicită respingerea recursului ca nefondat, instanța ar trebui să rețină că nu s-a solicitat o servitute de vedere, ci doar pentru aer și lumină iar geamurile sunt fixe și opace. Când s-a construit imobilul recurentul putea să facă plângere la Primărie și deși nu mai recunoaște dar a existat o convenție între părți legat de acest aspect, dar după ce s-au certat recurentul a solicitat pentru a încheia litigiul 10.000 Euro. dau spre grădina recurentului, unde sunt doar pomi, deci nu au cum să fie spionați de către intimați. Dacă se va dispune închiderea celor cinci ferestre, acestea vor fi închise, dar locuința intimaților va rămâne fără lumină, mai ales că una dintre ele luminează scara interioară, iar una este de la baie. Nici un geam nu dă spre casa recurentului. Toate cele patru geamuri sunt fixe, numai cel de la baie este oscilobatant. Solicită în concluzie, respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la dosar.

Recurentul-reclamant în replică învederează instanței că între el și vecinii săi nu a existat nicio înțelegere. Nu solicită cheltuieli de judecată.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

- deliberând -

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr.179 din 15.10.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții-reclaymanți și, împotriva sentinței civile 687 din 3.03.2009 a Judecătoriei Roman.

Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a avut în vedere următoarele:

Prin sentința civilă nr. 687/3.03.2009 a Judecătoriei Romans -a respins acțiunea în obligația "de a face" formulată de reclamanții și împotriva pârâtei.

Pentru a pronunța sentința prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Prin acțiune, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la desființarea servituții de vedere creată asupra proprietății lor cu motivarea că sunt proprietarii imobilului situat în R, str. -, învecinat cu al pârâtei care, și-a construit o casă cu ferestre de vedere asupra proprietății lor fără a respecta distanțele prevăzute de art.611 și 612 Cod civil.

Pârâta, prin întâmpinare, a arătat că a cumpărat suprafața de 543. teren pe str. - din R, teren învecinat cu proprietatea reclamanților și a convenit cu aceștia să le cedeze o porțiune de teren în schimbul alteia pentru a putea avea o lățime mai mare a curții astfel că la edificarea casei de locuit a avut în vedere această înțelegere.

Or, după ce și-a construit casa, pârâții nu au mai respectat înțelegerea formulând acțiunea de față. În ce privesc ferestrele, acestea sunt fixe și cu geam mat și nu permit vederea spre terenul reclamanților.

Prima instanță a reținut, pe baza probelor administrate, că din raportul de expertiză efectuat în cauză și actele premergătoare autorizației de construcție a reieșit că distanțele prevăzute de dispozițiile art.612 cod civil (de 1,90 pentru vedere directă și 0,60 pentru vedere piezișă) nu au fost respectate de pârâtă.

Insă, amplasarea construcției la o distanță mai mică decât cea legală s-a datorat înțelegerii pe care au avut-o anterior părțile din proces, cu privire la cedarea unor suprafețe de teren, aspect relatat de martorii audiați.

Ținând cont de faptul că din raportul de expertiză și planșele foto rezultă că ferestrele casei pârâtei au geamuri și sunt aferente celor două băi și luminatorului scării interioare, rezultă că rolul acestora este pentru aer și lumină și deci nu sunt de natură a aduce vreun prejudiciu reclamanților.

Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții criticând-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

Instanța le-a respins, în mod cu totul și totul surprinzător, acțiunea, statuând nici mai mult nici mai puțin că "pentru aer și lumină, pârâta va putea practica deschideri la orice înălțime și distanță, deoarece acestea constituie un atribut de proprietate pentru că ele nu pot aduce prejudicii reclamanților".

Instanța însăși a statuat faptul că în cauză între părți, nu a existat nici un fel de învoială, situație în care, pârâta putea deschide aceste ferestre la o altă distanță mai mică decât cea legală de 1,9.

În nici un caz aerul și lumina nu pot constitui atribut al dreptului de proprietate, acestea fiind altele, cele prevăzute de lege și la care nimeni și în nici un mod nu pot adăuga. Faptul că geamurile, mai precis, sticla de geam este mată și că pârâta nu avea posibilitatea să deschidă astfel de ferestre pe un alt perete, nu interesează în cauză, nu le pot fi imputate, oricând pârâta putând schimba sticla de geam, iar pe de altă parte, dacă pârâta respecta distanța, putea să deschidă nestingherit și liber aceste ferestre.

Or, din raportul de expertiză a rezultat că pârâta și-a construit imobilul la o distanță de 0,60 de gardul despărțitor, că ferestrele deschise spre proprietatea lor sunt frontale.

Pârâta, în mod intenționat, nu a depus și planul de situație aprobat, act absolut necesar și premergător eliberării autorizației de construcții, pentru că, în realitate planul de situație este acela în care se precizează de către constructor și specialist, distanțele legale la care trebuie construită și edificată orice construcție.

De aceea, soluția și motivarea hotărârii apelate este nelegală și netemeinică, fără substanță, instanța statuând un drept în favoarea pârâtei cu încălcarea dispozițiilor expres arătate în art.612 Cod civil.

Examinând apelul, tribunalul a reținut în fapt următoarele:

Prima instanță a dat o interpretare corectă atât probelor administrate în cauză cât și dispozițiilor art.611- 612 Cod civil.

Astfel, așa cum rezultă din expertiza întocmită în cauză imobilul pârâtei este amplasat la distanța de 0,62 - 0,64 față de linia de hotar care separă cele două proprietăți.

Pe fațada posterioară a casei, cu vedere spre terenul reclamanților, sunt amplasate 3 ferestre cu dimensiunile de cca. 0,60 x 0,70, cu geamuri și încă 2 ferestre cu cercevele fixe de cca. 0,75 x 1,50, cu geamuri.

Din coroborarea celor de mai sus cu planșele fotografice și declarațiile părților rezultă că ferestrele cu dimensiuni de 0,60 x 0,70, sunt aferente băilor din imobil și unei încăperi în care se află centrala termică, iar celelalte 2 ferestre de 0,75m x 1,50 una este aferentă casei scărilor și una aferentă unei terase (cea din planșa foto pagina 36 jos).

Din probele administrate la instanța de fond, completate în apel, a reieșit temeinicia susținerilor pârâtei legate de împrejurarea că și-a amplasat casa, la o distanță mai mică decât cea legală ca urmare a unei convenții încheiate cu reclamanții.

Astfel, pârâta a susținut că a convenit cu reclamanții să le cedeze o porțiune de teren care le-ar fi asigurat intrarea către jumătatea din spate a proprietății lor, urmând să primească, la schimb, o porțiune echivalentă cu care să-și mărească lățimea curții și că însăși reclamantul i-a sugerat să modifice amplasamentul din autorizație, în sensul translării construcției către acel teren pe care i-l promisese la schimb.

Din declarația martorului a reieșit că între părți a existat o astfel de convenție, care însă, ulterior nu s-a mai materializat.

Existența convenției părților a fost dovedită și cu modalitatea în care s-a realizat inițial branșamentul de apă potabilă la imobilul pârâtei, care s-a făcut din căminul de branșament al reclamanților și pe terenul acestora, teren care urma să revină pârâtei în baza schimbului convenit.

Ulterior (în septembrie 2008) ca urmare a neînțelegerilor survenite între părți, pârâta s-a debranșat și și-a realizat un alt branșament.

Cele de mai sus rezultă din adresa nr.2003/14.09.2009 emisă de SC Serv

În aceste condiții, amplasarea imobilului pârâtei la o distanță mai mică decât cea legală a avut la bază tocmai acordul reclamanților ca urmare a acelei convenții de schimb de terenuri.

Or, atât timp cât printr-o convenție expresă sau tacită s-a achiesat la amplasarea construcției la o distanță mai mică decât cea legală, reclamanții, ca proprietari ai terenului învecinat au consimțit, în mod implicit, să suporte inconvenientele ce ar putea să rezulte din nerespectarea distanței.

Acțiunea reclamanților nu este întemeiată nici pentru că 4 (din cele 5 ferestre) sunt destinate aerisirii și iluminării naturale a imobilului (respectiv geamurile de la baie, centrală termică, casa scărilor) fără posibilitatea de a privi spre fondul vecin, atât datorită dimensiunilor și modului de amplasare precum și a materialului din care sunt construite (sticlă mată, cercevele fixe - pentru geamul de pe casa scărilor).

Or, legiuitorul a înțeles să restrângă dreptul de a deschide ferestre de vedere spre proprietatea vecinului, dacă nu sunt îndeplinite condiții privind distanța, dar nu și dreptul de a practica deschideri pentru aer și lumină la orice înălțime și distanță de fondul vecin, deoarece acestea constituie un atribut al dreptului de proprietate și nu sunt de natură să aducă vreun prejudiciu vecinului.

Împotriva deciziei civile mai sus menționate, a declarat în termen legal recurs recurenții reclamanți și, pe motive de nelegalitate și netemeinicie, respectiv faptul că nu s-au respectat dispozițiile art.612 Cod civil, privind servitutea de vedere.

Analizând decizia civilă recurată sub aspectul motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:

Prima instanță și instanța de apel, au stabilit corect situația de fapt, în baza probatoriului eficient administrat pe parcursul cercetării judecătorești, însă au interpretat greșit dispozițiile art.611 -612 Cod civil. Așa cum rezultă din raportul de expertiză, efectuat în cauză (fila 53-55), imobilul pârâtei este amplasat la distanța de 0,62 - 0,64 față de linia de hotar ce desparte cele două proprietăți.

Pe fațada posterioară a casei, cu vedere spre terenul reclamanților sunt amplasate 5 ferestre din care 3 cu dimensiuni de circa 0,60 xo,70 m cu geamuri și 2 ferestre cu cercevele fixe de cca 0,75 mx1,50 m, cu geamuri, una aferentă casei scărilor și una aferentă unei terase (a se vedea planșele foto depuse la dosarul de apel fila 24,25,28,31,26).

Din probele administrate la instanța de fond, completate în apel, a reieșit temeinicia susținerilor pârâtei legate de împrejurarea că și-a amplasat casa, la o distanță mai mică decât cea legală ca urmare a unei convenții încheiate cu reclamanții.

Astfel, pârâta a susținut că a convenit cu reclamanții să le cedeze o porțiune de teren care le-ar fi asigurat intrarea către jumătatea din spate a proprietății lor, urmând să primească, la schimb, o porțiune echivalentă cu care să-și mărească lățimea curții și că însăși reclamantul i-a sugerat să modifice amplasamentul din autorizație, în sensul translării construcției către acel teren pe care i-l promisese la schimb.

Din declarația martorului a reieșit că între părți a existat o astfel de convenție, care însă, ulterior nu s-a mai materializat.

Existența convenției părților a fost dovedită și cu modalitatea în care s-a realizat inițial branșamentul de apă potabilă la imobilul pârâtei, care s-a făcut din căminul de branșament al reclamanților și pe terenul acestora, teren care urma să revină pârâtei în baza schimbului convenit.

Ulterior (în septembrie 2008) ca urmare a neînțelegerilor survenit între părți, pârâta s-a debranșat și și-a realizat un alt branșament.

Cele de mai sus rezultă din adresa nr.2003/14.09.2009 emisă de SC Serv

În aceste condiții, amplasarea imobilului pârâtei la o distanță mai mică decât cea legală a avut la bază tocmai acordul reclamanților ca urmare a acelei convenții de schimb de terenuri.

Art.612 Cod civil, prevede că nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau altele asemenea, asupra proprietății, îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, fără respectarea distanței legale, respectiv 1,90.

Aceste dispoziții legale instituie o garanție a exercitării depline a dreptului de proprietate, independent de existența sau nu a prejudiciului care în condițiile nerespectării distanței legale sau în lipsa consimțământului vecinilor, nu trebuie dovedite.

Ceea ce se cuvine subliniat pentru justa aplicare a acestei prevederi legale este aspectul că interdicția nu se referă la deschiderea pentru aer și pentru lumină. În această ipoteză, interdicția nu se justifică, rauțiunea acesteia, fiind împiedicarea posibilității de care, în lipsa acestei restricții, o terță persoană ar putea uza spre a urmări ori a surprinde aspecte ce corespund intimității intriseci imobilului de pe fondul vecin.

Pentru ca cele 3 ferestre cu dimensiunile de 0,60 x 0,70m cu vedere spre terenul reclamanților, amplasate pe partea posterioară a casei, să nu aibă destinația de ferestre de vedere, ce ar contraveni în cauza de față, dispozițiilor art.612 Cod civil, se impune: fie zidirea deschiderilor făcute în zid cu cărămidă de sticlă mată sau cu orice alt element de construcție mat; fie se va monta la aceste ferestre un sistem de deschidere care este numai basculant și cu geam mat, fie se va monta geam mat ce va fi fixat în ramă sau în cercevea fixă, astfel încât să nu stânjenească proprietarii fondului vecin.

Întrucât celelalte două ferestre, cu dimensiunile de 0,75 mx1,50m, aferente casei scării și terasei, au geamuri și sunt fixate în cercevele fără nicio deschidere, Curtea de Apel, apreciază că acestea constituie numai ferestre de iluminare și nu de vedere și nu contravin textului legal anterior precizat.

Față de cele mai sus reținute, Curtea în temeiul art.312 pct.3 Cod procedură civilă, va admite recursul, potrivit dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

E:

Admite recursul civil promovat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.179/AC din 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Modifică în tot decizia recurată în sensul că:

Admite apelul.

Schimbă în tot sentința apelată în sensul că:

Admite în parte acțiunea.

Obligă pârâta să respecte servitutea negativă de vedere prevăzută de art.612 Cod civil pentru cele 3 ferestre cu dimensiunile de cca 0,60m x 0,70 cu vedere spre terenul reclamanților - amplasate pe fațada posterioară a casei situate pe- din Municipiul R care nu au fost menționate în raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză ca având cercevele fixe.

În acest sens pârâta va opta pentru una dintre următoarele măsuri:

- fie va zidi deschiderile făcute în zid cu cărămidă de sticlă mată sau cu orice alt element de construcție mat;

- fie va monta la cele 3 ferestre un sistem de deschidere care este numai basculant și cu geam mat;

- fie la cele 3 ferestre geamul va fi mat și fixat în ramă sau în cercevea fixă.

Respinge ca nefondată acțiunea pentru celelalte 2 ferestre cu dimensiunile de cca 0,75m x 1,50m care au geamuri și cercevele fixe.

Obligă pârâta să plătească oricăruia dintre reclamanți suma de 2.404 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă intimata-pârâtă să plătească oricăruia dintre apelanți suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge ca nefondată cererea intimatului-pârât de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel și recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 22 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- --- - ---

- -

GREFIER,

Red.înch.-

Red.dec..- /

Red.dec.rec.- /15.03.2010

Președinte:Viziteu Liliana Camelia
Judecători:Viziteu Liliana Camelia, Grosu Valerica Niculina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 206/2010. Curtea de Apel Bacau