Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 268/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.268/
Ședința publică din 23.04.2008
PREȘEDINTE: Simona Bacșin
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
JUDECĂTOR 3: Luminița Șolea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta Primăria municipiului G, cu sediul în G,- împotriva deciziei civile nr.646/06.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
La apelul nominal a răspuns pentru intimatul-reclamant, lipsă apărătorul ales al acestuia av. în baza delegației nr.42/23.04.2008 pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurenta-pârâtă și intimații, și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că prin serviciul registratură s-a depus la dosar timbrajul aferent respectiv chitanța nr.-/08.02.2008 reprezentând taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei, se solicită judecarea și în lipsă, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții în dezbateri.
Apărătorul intimatului reclamant av. având cuvântul solicită potrivit disp.art.304 pr.civilă respingerea recursului formulat ca nefondat. Consideră că recurenta încearcă să tergiverseze ca reclamantul să nu poată accesa acest teren, nu are cale de acces pe proprietatea acestuia și prin urmare este în imposibilitate de a construi.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați reclamanții, și au chemat în judecată Consiliul Local G și pe solicitând instanței să dispună obligarea pârâților să le permită accesul pe terenul proprietatea lor, pe o porțiune de teren lată de 4. instituind o servitute de trecere cu piciorul și autoturismul.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că sunt proprietarii unor suprafețe de teren situate în intravilanul municipiului G, pe drumul de centură, care nu are nici o ieșire la calea publică, fiind înfundate.
Atât Consiliul Local G cât și pârâta au formulat întâmpinare prin care au fost invocate excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local, precum și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și. Pârâta a invocat și lipsa calității sale procesuale, motivând că proprietatea reclamanților nu se află în vecinătatea proprietății sale.
Judecătoria Galați prin sentința civilă nr. 3770/02.05.2007 a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și, respingând acțiunea formulată de aceștia ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.
De asemenea, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, respingând acțiunea reclamantului față de această pârâtă. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local.
Pe fondul cauzei, a admis în parte acțiunea și a stabilit că reclamantul are dreptul la o cale de acces pentru a ajunge la terenul proprietatea sa în suprafață de 2364,23 mp. identificat în 57, 11/3, astfel cum a fost identificată în raportul de expertiză întocmit de expert - și schița anexă care fac parte integrantă din hotărâre.
A obligat Consiliul Local G să permită reclamantului accesul, atât cu piciorul cât și cu autoturismul, pe calea de acces, către terenul proprietatea sa.
A mai obligat Consiliul Local al 1359,03 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la excepțiile invocate a reținut că reclamanții și au cale de acces pentru a ajunge la terenul proprietatea lor, acesta nefiind situat într-un loc înfundat, așa încât acești reclamanți nu-și justifică calitatea procesuală pentru a promova o asemenea acțiune, nefiind îngrădiți în exercitarea dreptului lor de proprietate.
Cât o privește pe pârâta, potrivit expertizei instrumentate în cauză, calea de acces către terenul proprietatea reclamantului nu este pe terenul său, așa încât acțiunea a fost îndreptată împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă.
S-a reținut pe baza aceleiași expertize că terenul pe care se află calea de acces se află în administrarea Consiliului Local G și de aceea acest pârât își justifică calitatea procesuală.
Pe fondul cauzei s-a ținut seama de concluziile raportului de expertiză potrivit cărora terenul reclamantului are caracterul unui loc înfundat, fiind înconjurat de terenurile altor proprietari, iar singura cale de acces e cea stabilită de expert și care trece pe terenul aflat la dispoziția Consiliului Local
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Municipiul G prin reprezentant Primarul.
În motivarea apelului, pe cale de excepție s-a invocat lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Local G care este o autoritate deliberativă a administrației publice, administrează patrimoniul municipiului G și nu are personalitate juridică.
Pe fondul cauzei s-a criticat hotărârea apelată pe motiv că instanța nu s-a pronunțat expres cu privire la o despăgubire proporțională cu pagubele ce s-ar putea ocaziona prin stabilirea drumului de trecere.
Mai mult chiar, s-a susținut de către apelant că dreptul său de proprietate îi este încălcat prin hotărârea pronunțată, Consiliul Local fiind obligat practic să renunțe la o parte din terenul proprietatea sa, în condițiile în care intimații, când au dobândit terenul, au cunoscut faptul că nu aveau asigurat acces de trecere.
Hotărârea apelată mai este criticată și pe motiv că nu a ținut seama de cea mai scurtă cale de acces către drumul public și care este pe proprietatea intimatei-pârâte, contrar celor susținute de expert.
Pentru aceste motive, avându-se în vedere și faptul că proprietarul fondului aservit este îndreptățit să primească de la proprietarul fondului înfundat și o despăgubire proporțională cu pagubele ocazionate prin stabilirea drumului de trecere, s-a solicitat, pe de o parte, plata acestei despăgubiri, iar pe de altă parte, schimbarea hotărârii apelate în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca nefondată.
Prin decizia civilă nr.646/06.12.2007 Tribunalul Galația respins ca nefondat apelul și a obligat apelanta să plătească cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 200 RON.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut următoarele:
În primul rând, calitatea procesuală a Consiliului Local G este dată de calitatea sa de administrator al terenurilor aparținând domeniului public, în această calitate fiind chemat în judecată.
Consiliul Local G are un drept de administrare și nu un drept de proprietate. Deși vorbește despre dreptul său de administrare în susținerea excepției invocate prin motivele de apel, consideră că prin hotărârea apelată i s-a încălcat de fapt dreptul său de proprietate asupra terenului pe care i s-a recunoscut reclamantului o servitute de trecere. Or, așa cum s-a arătat în cauză Consiliul Local G are doar un drept de administrare asupra terenului și nu unul de proprietate.
Faptul că instanța de fond nu a stabilit odată cu recunoașterea servituții de trecere și o despăgubire proporțională cu pagubele ocazionate prin stabilirea căii de acces, se datorează nesolicitării de către pârât a acestor despăgubiri.
Consiliul Local G nu a formulat cerere reconvențională pentru a solicita aceste despăgubiri, iar ele nu se acordă în mod automat.
E adevărat că dispozițiile legale ale art. 616 cod civil le prevăd, dar ele trebuie mai întâi solicitate și apoi dovedite.
Cum această solicitare nu a fost făcută la instanța de fond ci direct în apel, despăgubirile nu pot fi acordate întrucât această solicitare contravine prevederilor art. 294 al.1 pr.civilă.
Cât privește motivul de apel legat de stabilirea căii de acces pe terenul proprietatea intimatei-pârâte, nici acesta nu a fost primit deoarece în cauză s-a efectuat o expertiză tehnică de specialitate care a stabilit care este drumul de acces cel mai scurt de la terenul înfundat al reclamantului la calea publică, fără a afecta și alte proprietăți, respectând în același timp și condițiile prevăzute de lege pentru stabilirea servituții.
De altfel, apelantul nu s-a opus de la început recunoașterii unei servituți de trecere în favoarea reclamantului, fiind nemulțumit mai mult de faptul că nu s-a stabilit și o despăgubire pentru aceasta. Abia în finalul motivării apelului solicită respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.
Pe cale de consecință, constatând că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, neexistând motive de desființare ori schimbare a ei, potrivit art. 296.pr.civilă a respins ca nefondat apelul declarat.
La cererea intimatului-reclamant, văzând și dispozițiile art. 298 în ref. la art. 274.pr.civilă, a obligat apelantul la cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat conform chitanței depusă la dosar.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Primarul mun. în calitate de reprezentant al administrației publice locale criticând-o ca fiind nelegală iar în motivare a reiterat criticile din apel sub aspectul greșitei soluționări a excepției lipsei calității procesuale pasive a acesteia cât și a soluției date în fond.
Recursul declarat este întemeiat.
Atât la fond cât și în căile de atac pârâta a invocat lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Local, potrivit dispoz. pct.18 art. 19 alin.2 din Legea nr.286/2006 privind modificarea și completarea legii administrației publice locale.
Prima instanță a respins această excepție cu o motivare ce vizează fondul și anume, că din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că singura cale de acces se află pe terenul Consiliului Local galați și că cel puțin pentru opozabilitatea hotărârii și eventual pentru a respecta și dispozițiile art.616 civ. privind îndatorirea de a despăgubi pentru exploatarea fondului, instanța a considerat nefondată excepția.
Tribunalul a respins critica apelantului referitor la această excepție,însă pentru un alt considerent, respectiv, că are calitate de administrator a terenurilor aparținând domeniului public ( și nu de proprietate) și în această calitate a fost chemat în judecată Consiliul Local.
Nici una dintre instanțe nu a răspuns apărării pârâtului care în susținerea excepției a invocat pct.18, art. 19 alin.2 din Legea nr.286/2006 de modificare și completare a Legii privind administrația publică locală.
Potrivit acestui text de lege coroborat cu art.20 și art.21 alin.2 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, în justiție unitățile administrativ teritoriale - comuna, orașul, municipiul - sunt singurele care au calitate de persoană juridică și sunt reprezentate de Primar sau de Președintele Consiliului Județean, după caz.
În speță reclamanții au chemat în judecată Consiliul local, litigiul fiind astfel soluționat in lipsa și fără citarea municipiului, proprietarul terenului aservit. Acceptându-se ca suficientă citarea Consiliului Local, adică a autorității deliberative locale au fost ignorate,ca atare prevederile legale redate mai sus.
Dar chiar dacă s-ar reține considerentele celor două instanțe - că singura cale de acces se află pe terenul deținut în administrare de către Consiliul local acesta tot nu ar avea calitate procesuală pasivă.
Din actul de donație 18816 /1995 rezultă că donatoarea - a donat reclamantului suprafața de 8.025. ( din care 3500. în 57 -11/3 ce face obiectul litigiului) iar restul de 8.025. a rămas în proprietatea donatoarei.
Din raportul de expertiză efectuat de expert a reieșit că donatoarea a avut acces la drum iar după donație imobilul primit de reclamant nu mai are acces.
Față de această situație servitutea de trecere nu se poate cere pe terenul Municipiului G, chiar dacă este vecin deoarece se încalcă art. 480 Cod civil și art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului conform cărora "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional".
Reclamantul trebuie să ceară o astfel de servitute pe terenul donatoarei care de asemenea este vecin cu terenul în litigiu și are deschidere la drum pentru că la momentul încheierii actului atât donatoarea cât și donatarul au putut prevedea lipsa de acces a terenului donat.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite recursul și va modifica decizia de apel în sensul că va admite apelul și va schimba în parte sentința cu consecința respingerii acțiunii și față de Consiliul Local G pentru lipsa calității procesuale pasive.
Având în vedere că excepția lipsei calității procesuale a pârâtului a fost apreciată ca întemeiată prin prezentul recurs, Curtea nu mai poate analiza și restul criticilor recurentului care vizează fondul cauzei, respectiv încălcarea dispoz. art. 616 Cod civil care face referire la neacordarea despăgubirii pentru terenul afectat de servitute.
Se vor menține celelalte dispoziții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil declarat de pârâta Primăria municipiului G, cu sediul în G,- împotriva deciziei civile nr.646/06.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
Modifică decizia civilă nr.646/2007 a Tribunalului Galați astfel:
Admite apelul. Schimbă-n parte sentința civilă nr.3770/2007 a Judecătoriei Galați și anume:
Respinge acțiunea și față de pârâtul Consiliul Local G pentru lipsă calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.04.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.AI-23-05.2008
Dact.MH-23.05.2008/2 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Simona BacșinJudecători:Simona Bacșin, Anica Ioan, Luminița Șolea
