Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 282/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 282/R/2009 Ședința publică din 13 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina JUDECĂTOR 2: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTOR 3: Anca
JUDECĂTOR: -- -
GREFIER:
S-a luat în examinare - pentru pronunțare - recursul declarat de reclamanții și, împotriva deciziei civile nr. 493/A din 7 octombrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe intimatul STATUL ROMÂN PRIN CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, având ca obiect servitute.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 6 februarie 2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 13 februarie 2009.
CURTEA
Reține că prin sentința civilă nr. 7729/2008 a Judecătoriei Cluj -N, pronunțată în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții și împotriva pârâtului Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului C-N, având ca obiect stabilire servitute de trecere și întabulare în CF.
Prima instanță a reținut că pârâții au dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 687 mp, loc de casă cu acces din- înscris în CI 8704 C, cu nr.topo. 11176/2/3/2/1.
Din raportul de expertiză întocmit de expert a rezultat că terenul reclamanților este loc înfundat, accesul pietonal asigurându-se prin curtea interioară a terenului de la numărul administrativ 106. Accesul de trecere este de 1,96 și de 1,74. pe o lungime de 6.50. astfel încât pentru asigurarea accesului auto expertul a propus instituirea dreptului de servitute asupra terenului cu nr.topo. 11176/2/2/2 pe o suprafață de 33 mp. Terenul cu nr.topo. 11176/2/2/2 este înscris în CF 7057 C în favoarea Statului Român și administrarea operativă a Consiliului Local al mun.C- N. Intre Consiliul Local al mun.C-N și, a fost încheiat contractul de concesiune nr.30669/13.04.2006 având ca obiect preluarea în concesiune a terenului situat în C-N,- în suprafață de 9 mp. din totalul înscris în CF 7057 C, cu nr. topo. 11176/2/2/2.
S-a reținut că terenul de 9 mp. nu este afectat de drumul de servitute propus de către expert, astfel încât fam. nu a fost introdusă în cauză. Prin raportul de expertiză completat cu cele două răspunsuri la obiecțiunile formulate, expertul a propus accesul pietonal și auto spre terenul reclamanților prin gangul de la-, teren ce aparține pârâtului și apoi pe suprafața de 33 mp. evidențiată în situația de plan cuprinsă în raportul de expertiză. Gangul menționat are o lățime de 2,50 și o înălțime de 3,10, iar din propunerea de servitute de trecere făcută de expert, a rezultat că după trecerea de gang până la terenul reclamanților, accesul se face pe o suprafața de 33 mp. suprafața fiind în formă de triunghi isoscel, astfel încât lățimea maximă este de 3,50. iar la începutul și sfârșitul porțiunii lățimea este inexistentă.
În conformitate cu dispozițiile art.4.11.1 din HG nr.525/1996 rep. pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism pentru accesul la locuințe unifamiliale, sunt necesare alei carosabile cu o lățime de minim 3,5 pentru lungime de maxim 25. De asemenea, în temeiul art.4.12 din același act normativ, în cazul construcțiilor ce formează curți interioare asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o lățime minimă de 3. și o înălțime de 3,5. În speță gangul de acces are doar 2,5. iar servitutea de trecere propusă nu respectă obligativitatea lățimii de 3,5 prevăzută de lege. Așa cum reiese din certificatul de urbanism depus la dosar la solicitarea instanței reclamanții intenționează să-și edifice o casă, astfel încât este obligatorie stabilirea unei posibilități de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinației construcției, în conformitate cu art.25 din HG nr.525/1996 rep.
Instanța nu a contestat dreptul reclamanților de a obține acest acces, însă varianta propusă de expertul solicitat de către reclamanți nu respectă dispozițiile legale în materie.
În sfârșit, prima instanță a reținut că la momentul cumpărării terenului reclamanții cunoșteau caracteristica de loc înfundat al acestuia. În cursul procesului, expertul la care au apelat a propus doar o singură variantă de instituire a servituții de trecere probabil pe considerentul că terenul ce se dorește a fi dominat aparține Statului R, iar restul terenurilor aparțin unor persoane fizice. Servitutea de trecere propusă nu are lățimea minimă de 3,5. necesară, astfel încât, nefiind respectate prevederile HG nr.525/1996 rep. instanța a respins acțiunea formulată, reclamanții având posibilitatea de a identifica alte posibilități de acces la terenul cumpărat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții.
Prin decizia civilă nr.493/A din 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins ca nefondat apelul reclamanților, reținându-se următoarele:
Conform raportului de expertiză efectuat în cauză, terenul apelanților este loc înfundat, accesul pietonal asigurându-se prin curtea interioară a terenului de la nr. administrativ 106.
În completarea la raportul de expertiză efectuat în cauză și pe care apelanții o invocă în sprijinul cererii lor de instituire a dreptului de servitute, expertul a propus accesul pietonal și auto, spre terenul reclamanților, prin gangul de pe str. - 104, teren ce aparține pârâtului și apoi pe suprafața de 33. evidențiată în situația de plan, cuprinsă în raportul de expertiză.
Verificând acest raport de expertiză, tribunalul a concluzionat că și prima instanță, în sensul că gangul menționat are o lățime de 2, 5 și o înălțime de 3,10, iar din propunerea de servitute de trecere făcută de expert, rezultă că accesul se face pe o suprafață de 33 de mp, suprafața fiind în formă de triunghi isoscel, astfel încât lățimea maximă este de 3,50 de, iar la începutul și sfârșitul porțiunii, lățimea este inexistentă. În acest context, având în vedere scopul pentru care a fost cumpărat acest teren, respectiv construirea unei case, care presupune atât acces auto cu autoturismul, cât și acces auto cu mașini de tonaj care să transporte materiale de construcție, tribunalul a concluzionat în sensul că invocarea HG525 /1996 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism de către prima instanță este pe deplin întemeiată și legală. Ca atare, pentru a putea fi admisă instituirea unei servituți de trecere în cazul unei locuințe unifamiliale, trebuie, în conformitate cu art. 4.11.1 din G 525/1996 să existe alei carosabile cu o lățime de minim 3,5 pentru o lungime de maxim 25 de m. Ori în speță este evident că nu se poate vorbi de o alee carosabilă atâta timp cât gangul de acces are doar 2,5, iar accesul propus este în formă de triunghi isoscel, la începutul și sfârșitul porțiunii fiind evident că lățimea este inexistentă.
De asemenea, s-a apreciat că este corectă și invocarea prevederilor art. 4.12. din același HG, în sensul că în cazul construcțiilor ce formează curți interioare este obligatorie asigurarea accesului vehiculelor de pompieri care trebuie să se facă prin ganguri cu o lățime minimă de 3. și o înălțime de 3,5 . Ori în speță gangul de acces are doar o înălțime de 3,10, iar servitutea de trecere propusă nu respectă nici lățimea de minim 3, gangul având doar 2, 5 lățime.
Având în vedere că apelanții au declarat că singura variantă de instituire a servituții pe care a propus-o d-nul expert este și unica posibilă, raportat la cele de mai sus, tribunalul a reținut că sentința instanței de fond este legală și temeinică, servitutea propusă neîndeplinind condițiile obligatorii cerute de HG 595/1996.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții solicitând modificarea deciziei în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului au arătat că instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile nr.HG525/1996, care prin art.4.11.1 prevăd că pentru locuințe unifamiliale cu acces și lot propriu se vor asigura alei (semi) carosabile în interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum 25 vor avea o lățime de minimum 3,5, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 vor fi prevăzute supralărgiri de depășire și suprafețe pentru manevre de întoarcere, prevederile acestui articol negăsind aplicare în cazul reclamanților, întrucât aceștia nu au acces.
De asemenea au susținut că instanța de apel greșit a înțeles și motivat faptul că atât expertul cât și reclamanții au propus acces pietonal și auto prin gangul de la nr.104 din Calea -, ceea ce nu este real. Arată că au solicitat acces auto și pietonal prin gangul de la nr.106, așa cum rezultă și din expertiza efectuată de expert, imobil care are atât acces auto, cât și pietonal și pentru a avea acces auto și la imobilul înscris în CF nr.8704 nr.top.11176/2/3/2/1 proprietatea reclamanților.
Invederează faptul că terenul este folosit de către proprietarul imobilului de la nr.104, fără a avea încheiat vreun act cu Statul Român, terenul fiind proprietatea Statului Român prin Consiliul Local.
Consideră că nu este justificat refuzul Statului Român prin Consiliul local al mun.C-N la instituirea unei servituți de trecere pietonală și auto, servitute care ar fi în avantajul ambelor părți și nu ar aduce vreun prejudiciu acestuia.
Verificând hotărârea recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Cu toate că recurenții nu au înțeles să menționeze în cererea de recurs temeiul juridic al susținerilor lor, dezvoltarea motivelor de fapt pot face posibilă încadrarea acestora în cauza de modificare reglementată de art.304 pct.9 proc.civ. - hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii - din perspectiva căreia urmează a fi cercetată decizia recurată.
Potrivit art.616 civ. proprietarul al cărui loc este înfundat, adică nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe terenul vecinului său pentru a-și putea folosi propriul fond, având îndatorirea de a-l despăgubi pentru pagubele ce i le-ar cauza, trecerea trebuind să se facă pe calea cea mai scurtă de ieșire la drumul public și prin locul ce ar pricinui cea mai mică pagubă proprietarului fondului aservit.
Așa cum au reținut și primele instanțe, pornind de la concluziile expertizei întocmită în cauză de expert, terenul reclamanților este loc înfundat, accesul pietonal asigurându-se prin curtea interioară a imobilului de la nr.administrativ 106. Acest acces măsoară doar 1,96 ml lățime și respectiv 1,74 ml pe o lungime de 6,50 ml în zona construcției existente la nr.106, expertul apreciind că această porțiune nu poate fi socotită ca fiind acces auto. Pentru a se asigura și accesul auto la terenul în cauză, expertul a apreciat că este necesar să se instituie o servitute de trecere auto și pietonală peste terenul vecin de pe latura estică (fond aservit), imobil constând în teren- curte în-, în suprafață de 304 mp, proprietatea pârâtului.
În conformitate cu dispozițiile art. 4.11.1 - Anexa 4 din nr.HG525/1996, republicată, pentru Aprobarea Regulamentului general de urbanism, pentru locuințe unifamiliale cu acces și lot propriu se vor asigura accese carosabile pentru locatari, acces carosabil pentru colectarea deșeurilor menajere și pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor.
De asemenea, potrivit prevederilor art.4.12. din același act normativ, pentru toate categoriile de construcții și amenajări se vor asigura accese pentru intervenții în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu. În cazul construcțiilor ce formează curți interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o lățime minimă de 3 și o înălțime de 3,5.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că nu sunt îndeplinite aceste cerințe, astfel încât Curtea apreciază că primele instanțe au făcut o corectă aplicare a legii, situație în care, recursul fiind nefondat, urmează a fi respins conform art.312 alin.1 proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 493/A din 7 oct. 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - --- - -- -
GREFIER
Red.AR
Dact./2ex.
04.03.2009
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Ioan Daniel Chiș, Anca
