Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 486/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 486 R
Ședința Publică din data de 23.10.2009
PREȘEDINTE: Simona Bacșin
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
JUDECĂTOR 3: Luminița Cristea
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului civil formulat de reclamanta - cu domiciliul în G,-, împotriva deciziei civile nr. 65/19.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții și cu domiciliul în G,-, în acțiunea civilă având ca obiect servitute.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14.10.2009, fiind consemnate în încheierea din acea zi când instanța a avut nevoie de timp pentru a delibera și a amânat pronunțarea cauzei la data de 20.10.2009, când a amânat iarăși pronunțarea cauzei la data de 23.10.2009, pronunțând prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra cererii de recurs;
Examinând actele și lucrările dosarului constată;
Prin sentința civilă nr.6178/1.09.2008, Judecătoria Galația respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții și.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea dedusă judecății s-a solicitat ca pârâții să-i asigure reclamantei o servitute de, să demoleze ce au construit cu nerespectarea acestei servituți și să plătească daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere și daune-interese pentru prejudiciul produs.
S-a arătat în motivarea acțiunii că părțile dețin imobile învecinate, iar pârâții au construit un etaj peste parterul locuinței lor, în felul acesta împiedicând pătrunderea solare la imobilul reclamantei.
Instanța de fond a reținut că părțile dețin imobile învecinate în G,- unde locuiește reclamanta și nr.60 unde locuiesc pârâții.
În baza autorizației de construire nr.326/25.01.2007 emisă de Primăria Municipiului G, pârâții au efectuat etajarea imobilului aflat în proprietatea lor.
Din raportul de expertiză instrumentat în cauză a rezultat că pârâții au realizat construcția cu respectarea documentației tehnice, iar certificatul de urbanism respectă servituțile de distanță și de vedere existente în favoarea imobilului reclamantei și în sarcina celui al pârâților.
Tot din raportul de expertiză a rezultat că fenomenul de însorire a imobilului reclamantei a fost parțial afectat, în sensul că acesta beneficiază de mai puține ore pe zi de lumină solară directă decât anterior modificărilor aduse de pârâți imobilului ce le aparține.
Aceasta nu înseamnă însă, a conchis prima instanță, că reclamantei i-a fost încălcat dreptul la servitutea de pentru că acesta este un drept suis-generis. Servitutea de nu are nici un temei legal. Legea, prin art.611-614.civ. reglementează în mod direct, servitutea de vedere și indirect, pe cea de lumină.
Faptul că prin noua construcție ridicată de pârâți este afectată lumina solară directă în privința imobilului reclamantei nu înseamnă că acesteia i s-a încălcat vreun drept.
Reclamanta nu poate interzice pârâților să construiască pe terenul lor, iar pe de altă parte, potrivit expertizei efectuate în cauză, construcția a respectat documentația tehnică, servituțile de distanță și de vedere față de imobilul reclamantei.
Pentru aceste motive, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta.
Aceasta a criticat soluția pronunțată pe motiv că în mod greșit s-a reținut că nu există temei legal care să interzică pârâților să construiască pe terenul lor, dacă prin aceasta sunt afectate drepturile și interesele altora.
În cauză s-a demonstrat că noua construcție edificată de pârâți împiedică lumina solară să pătrundă direct în imobilul reclamantei.
Pe de altă parte s-a susținut și faptul că prima instanță nu a analizat cererea reclamantei ci s-a mărginit să verifice dacă este respectată servitutea de vedere între cele două proprietăți, a reclamantei și a pârâților.
Servitutea avută în vedere de reclamantă rezultă din raporturile de vecinătate, iar instanța de fond trebuia să o constate și să o declare ca atare.
Art.588 din civil, a precizat apelanta, îi supune pe proprietari la diferite obligații unul față de altul, chiar fără să existe o convenție între dânșii.
. la care reclamanta s-a referit când a formulat acțiunea, a susținut aceasta, derivă din raportul de vecinătate, iar acesta instituie pentru proprietar îndatorirea de a-și exercita dreptul în așa fel încât să nu stânjenească exercițiul drepturilor celorlalți proprietari din vecinătate.
În cauză, construcția ridicată de pârâți, prin nerespectarea raporturilor de vecinătate, o prejudiciază pe reclamantă, motiv pentru care s-a solicitat pe calea apelului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr. 65/2009 a Tribunalului Galați, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele;
Aspectele reținute în considerentele hotărârii atacate, cu privire la servitutea de vedere nu conduc la concluzia că instanța de fond ar fi analizat o altă cerere decât cea formulată în cauză.
Prima instanță și-a argumentat soluția pronunțată făcând referire la servitutea de vedere reglementată în mod expres de dispozițiile art.611-614.civil și la cea de lumină care rezultă în mod indirect.
Situația de fapt a fost clar stabilită și s-a înțeles că ceea ce o nemulțumește pe reclamantă derivă din nerespectarea de către pârâți a raporturilor de vecinătate, mai exact din faptul că aceștia și-au supraînălțat imobilul astfel încât lumina solară nu mai pătrunde ca înainte în imobilul reclamantei, acesta fiind umbrit.
Prin expertiza efectuată în cauză s-a statuat în mod clar că mansardarea locuinței pârâților a respectat atât certificatul de urbanism cât și autorizația de construire. Construcția permite iluminatul al imobilului reclamantei, pe toată durata zilei, iar însorirea se face după ora 14,00.
De altfel, a conchis expertul, nici o construcție nu este însorită pe toată durata unei zile, chiar dacă are vecinătăți apropiate. Orice construcție are fațada spre toate cele patru puncte cardinale așa încât unele părți ale construcției pot fi mai mult sau mai puțin însorite.
Prin urmare, în favoarea imobilului reclamantei nu poate fi creată o altă servitute rezultând din raporturile de vecinătate care să asigure însorirea imobilului, de vreme ce lumina solară pătrunde în imobilul reclamantei și iluminatul se face, pe toată durata zilei; astfel cum a rezultat și din expertiza instrumentată în cauză.
Pe cale de consecință, constatând că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală și nu există motive pentru desființarea ori schimbarea ei, în temeiul art.296 pr.civ. va respinge ca nefondat apelul declarat.
Împotriva acestei decizii a promovat recurs reclamanta care a invocat disp. art. 304 alin. 1 pct.9 cod proc.civilă.
a) A susținut că instanța de apel s-a subrogat în atribuțiile instanțe de fond, analizând pentru prima dată cererea acesteia cu ignorarea disp. art. 297 cod proc.civilă.
b) Servitutea de însorire se bucură de o reglementare legală art. 41 pct. 6 din Constituție, art. 588 cod civil, Ordinul 536/1997 și HG 244/1997.
c) Instanța a ignorat studiul de însorire depus de apelantă care proba afirmațiile sale.
Analizând decizia pronunțată instanța reține că recursul de fondat prin prisma primului motiv invocat.
Obiectul acțiunii așa cum a fost corect stabilit de instanța de apel viza obligarea pârâților la respectarea servituții de, reclamanta considerând că prin supraînălțarea locuinței vecine, imobilul său este privat de lumina soarelui, umbrit.
Instanța de fond nu a analizat această cerere, ci a verificat dacă sunt îndeplinite condițiile legale privind servitutea de vedere și cea de lumină și a constatat că, servitutea de este un drept suis-generis fără temei legal. Pe cale de consecință, deși a respins acțiunea ca nefondată, din motivare rezultă că aceasta nu este inadmisibilă.
În aceste condiții, instanța de apel nu putea analiza pentru prima dată cererea pe fond, ci potrivit disp. art. 207 cod proc.civilă, trebuia să desființeze sentința civilă și să trimită cauza spre rejudecare.
În rejudecarea cauzei instanța va avea în vedere și celelalte motive invocate privind analizarea tuturor probelor administrate.
Și va examina cauza pe fond raportat la temeiurile de drept invocate: art. 41 alin. 6 Constituție, art. 588 civ. Ordinul 536/1997 și art. 2 din HG 244/1997.
În conformitate cu disp. art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 cod proc.civilă va admite recursul va modifica în tot decizia civilă și ca admite apelul desființând sentința civilă cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta - cu domiciliul în G,-, împotriva deciziei civile nr. 65/19.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții și cu domiciliul în G,-, în acțiunea civilă având ca obiect servitute.
Modifică decizia civilă nr. 65/2009 a Tribunalului Galați în sensul că admite apelul, desființează sentința civilă nr. 6178/2008 a Judecătoriei Galați și trimite cauza spre rejudecare la această din urmă instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.LC/23.10.2009
Dact.IS/5ex.26.10.2009
Fond.
Apel./
Președinte:Simona BacșinJudecători:Simona Bacșin, Anica Ioan, Luminița Cristea
