Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 504/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 504
Ședința publică de la 13 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantele moștenitoare, împotriva deciziei civile nr.3/A din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr- și a sentinței civile nr.3130 din 24 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și, având ca obiect servitute.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns avocat pentru recurentele reclamante moștenitoare, - și și avocat G pentru intimata pârâtă lipsind intimații pârâți, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care a învederat cererea de la dosar prin care procurator - -, pentru intimatul pârât, a solicitat a i se comunica motivele de recurs cât și a se judeca cauza în lipsă potrivita art.242 cod. proc. civ. după care:
Avocat, pentru recurentele reclamante moștenitoare, a depus un certificat de încadrare în grad de handicap pentru și un set se fotografii pentru a face dovada stadiului actual al terenului și al vechiului drum de acces care s-a surupat.
Avocat G, pentru intimata pârâtă, a precizat că are cunoștință de înscrisul depus cât și de fotografii și nu solicită termen în acest sens.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentele reclamante moștenitoare, a susținut că ambele instanțe în mod eronat au reținut că surparea fostului drum de acces de la proprietatea reclamantelor la drumul public s-ar datora lipsei de diligență al acestora, în ceea ce privește consolidarea acestuia, iar ceste lucrări ar cădea în sarcina acestora și a autorităților locale. A mai precizat că vechiul drum care s-a surpat pe o lungime de 47 metri este pe proprietatea lui și nu pe proprietatea autoarei reclamantelor moștenitoare, defuncta.
Pentru cere învederate în scris și susținute oral, a solicitat admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri și pe fond să se instituie servitutea de trecere pe terenul proprietatea intimaților, fără cheltuieli de judecată. A depus concluzii scrise.
Avocat G, pentru intimata pârâtă, a susținut că cele două hotărâri pronunțate în cauză sunt legale și temeinice, solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu S, la data de 12.09.2007, sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta-reclamantă, pe pârâții, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună instituirea unei servituți de trecere pe terenul proprietate pârâților pe un drum pe care l-a amenajat cu lățimea de 2,5, pe o lungime de 150, cu obligarea la cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, a arătat că este proprietara unei suprafața de teren de 400 mp curți construcții, situată în intravilanul satului, comuna, în T 12, parcela 8, cu vecinii: Nord -, - ogaș, Sud -, Vest -.
A mai arătat că a avut ieșire la calea publică pe un drum ce nu mai este practicabil datorită ploilor abundente, astfel încât a amenajat un drum pe terenul proprietatea pârâților care îi asigură calea cea mai scurtă.
Pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii.
A motivat că terenul proprietatea reclamantei situat în tarlaua 12, parcele 8, 8/1 și 8/2 nu este loc înfundat, deoarece în partea de nord se învecinează cu drumul și are ieșire la calea publică.
Prin sentința civilă nr.3130 din 24 iunie 2008, Judecătoria Drobeta Turnu Sa respins acțiunea principală formulată de reclamanta, împotriva pârâtei reclamante și a pârâților, și; a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta - reclamantă; a obligat reclamanta să ridice piatra amplasată pe terenul pârâtei reclamante sau o autorizează pe aceasta să o ridice pe cheltuiala reclamantei și să-i plătească suma de 65,4 lei contravaloare producție fân pentru anii 2004- 2007.
A fost obligată reclamanta la plata sumei de 647 lei cheltuieli de judecată pentru pârâta reclamantă și 587 lei cu același titlu către pârâtul .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, din titlurile de proprietate ale părților și rapoartele de expertiză întocmite de experții și G, a rezultat că atât reclamanta cât și pârâții dețin terenuri vecine, situate în intravilanul localității, comuna.
Din planul urbanistic general și raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că reclamanta are ieșire la drumul public de pe terenul proprietatea sa, pe drumul ce a existat și există și în prezent, dar a devenit impracticabil, pe tronsonul dintre punctele 10 și 11( conform schiței ).
Expertul a constatat că reclamanta are două posibilități de a ieși la drumul public, pe traseul (uliță sat) și fostul drum de acces.
S-a mai reținut că reclamanta, deși are și teren arabil, a considerat că este mai eficient să treacă prin terenurile a 4 persoane cu care se învecinează în partea de vest și să ocupe o suprafață de 109 mp din terenul lui, 178 mp din terenul lui, și 259 mp din terenul lui.
Instanța a apreciat temeinicia aplicării art.616 cod civil și că, în speță, reclamanta nu se află în situația în care ar exista inconveniente grave ori pericole în folosirea vechiului drum de acces.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta, decedată, și continuat de moștenitoarele, -, și pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel, reclamanta a susținut că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea sa cu privire la instituirea servituții de trecere pe terenul proprietatea pârâților, reținând existența unui alt drum de acces la calea publică, deși din raportul de expertiză întocmit de expert a rezultat că amenajarea acestui drum necesită lucrări de terasamente costisitoare ce ar trebui efectuate de firme specializate, terenul fiind instabil datorită hogașului din zonă. Că, după surparea drumului de acces a amenajat pe cheltuiala sa actualul drum de acces cu acordul tuturor proprietarilor.
Pârâtul a criticat sentința pentru nelegalitate sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată la care instanța de fond a obligat-o pe reclamantă către apelant; instanța de fond nu a avut în vedere că prin procura judiciară 4016/ autentificată de BNP, mandantul s-a angajat să achite mandatarei un onorariu ce a fost dovedit cu chitanța de la dosar. Totodată, a efectuat o serie de adrese, comunicări copii, etc. pentru care instanța nu a procedat la obligarea pârâtei la plata contravalorilor.
Prin decizia civilă nr. 3A din 12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de reclamanta - decedată și continuat de moștenitoarele, - și pârâtul împotriva sentinței civile nr. 3130 din 24 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S, în contradictoriu cu intimații pârâți,.
Au fost obligați apelanții la 550 lei cheltuieli de judecată, către intimata.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a avut în vedere că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a probatoriului administrat în cauză, reținând că, în speță, din analiza celor două rapoarte de expertiză efectuate în cauză, coroborate cu planul urbanistic general și cu depozițiile martorilor, a rezulat că reclamanta are ieșire la drumul public de pe terenul proprietatea sa pe un drum ce a existat și există și în prezent, dar a devenit impracticabil. Aceasta referitor la apelul formulat de către reclamanta, reținându-se că sub aspectul respingerii acțiunii în servitute, sentința atacată este temeinică și legală.
Cu privire la apelul formulat de către pârâtul, instanța a reținut că este nefondat, având în vedere faptul că, în speță, cheltuielile de judecată avansate de către acesta au fost corect calculate de către instanța de judecată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele moștenitoare, -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, acestea au criticat faptul că instanța de fond nu a luat în considerare că la amenajarea drumului de acces pe terenul pârâților, recurentele au avut acordul tuturor proprietarilor, respectiv în anul 1991, când datorită calamităților naturale, vechiul drum de acces menționat în cauză, a fost pietruit pe cheltuiala defunctei, mama recurenților.
Mai mult, se arată că acest drum a fost folosit pe o perioadă de peste 16 ani, până în prezent și că surparea fostului drum de acces către proprietatea recurentelor nu se datorează lipsei de diligență a acestora, cu atât mai mult cu cât această surpare s-a produs pe proprietatea altei persoane, respectiv.
În cauză, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului formulat, precizând că acest recurs nu este motivat în drept, că folosirea căii de acces prezentă s-a făcut în mod abuziv, iar fostul drum de acces, chiar dacă necesită unele lucrări de amenajare, nu justifică crearea unei servituți de trecere pe terenul vecinilor.
Recursul este nefondat.
Analiza dispozițiilor art. 616-618 Cod pr. civ. duce la concluzia că, pentru admisibilitatea unei acțiuni în crearea servituții de trecere este necesar, în primul rând, ca terenul reclamantului să fie loc înfundat.
Prin loc înfundat se înțelege un loc care nu are nicio ieșire la calea publică.
De la această regulă, înscrisă în dispoz. art. 616 Cod civil, practica judiciară a apreciat admisibilitatea unei astfel de acțiuni și în ipoteza în care, deși reclamanta are acces la calea publică, acest acces ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasă.
În speță, reclamanta poate reamenaja o cale de acces mult mai scurtă la drumul public, legea dând prioritate interesului proprietarilor fondului aservit în vederea admiterii unei acțiuni de servitute de trecere.
Motivele sumare de recurs invocate în cauză se bazează pe netemeinicia hotărârii instanței de fond și respectiv a deciziei civile, pronunțată de către instanța de apel, care, însă, nu mai pot constitui motiv de recurs, având în vedere faptul că art. 304 pct. 11 Cod pr. civ. a fost abrogat prin art. I, pct. 112 din OUG nr. 138/2000.
În consecință, instanța, în conformitate cu dispoz. art. 312 alin.1 Cod pr. civ. va respinge ca nefondat recursul formulat în cauză.
Instanța va face aplicarea dispoz. art. 274 Cod pr. civ. și, în conformitate cu culpa procesuală, va dispune obligarea recurentelor la 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, către intimata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantele moștenitoare, împotriva deciziei civile nr.3/A din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr- și a sentinței civile nr.3130 din 24 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și.
Obligă recurentele, către intimata, la 500 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./08.05.2009
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Ionela Vîlculescu, Alexandrina Marica
