Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 789/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 789
Ședința publică de la 06 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 2: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 3: Stela Popa
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta reclamantă - - și împotriva deciziei civile nr.135 din 06 mai 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți -, și, având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă - - personal și în calitate de procurator pentru recurentul reclamant și intimații pârâți - personal și personal lipsind intimații pârâți și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru recurenții reclamanți, a depus adresa nr.17560/01.10.2008 emisă de Consiliul local al Mun. S și planul de situație întocmit de.
Intimații pârâți - și, având pe rând cuvântul, nu au solicitat acordarea unui termen pentru a observa înscrisurile depuse.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenții reclamanți, a susținut motivele scrise, pe care le-a dezvoltat oral, în raport de care a pus concluzii de admitere recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului și menținerii,ca legală și temeinică, a hotărârii instanței de fond, cu cheltuieli de judecată. A depus concluzii scrise.
Intimații pârâți - și, având pe rând cuvântul, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată sub nr. 3224/2005 pe rolul Judecătoriei Slatina, reclamanții - și au chemat în judecată pe pârâții, și -, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună înființarea unei servituți de trecere în favoarea reclamanților pe terenul pârâților, spre drumul public - -.
Prin sentința civilă nr. 5338 din 26.10.2005, pronunțată de Judecătoria Slatina, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și, s-a admis în parte acțiunea împotriva pârâților și -, s-a omologat raportul de expertiză efectuat de expert și s-a stabilit în favoarea reclamanților servitutea de trecere pe terenul din contractul de vânzare-cumpărare,autentificat sub nr. 912/09.02.2005, situat în localitatea S,-, județul O, proprietatea pârâților, potrivit raportului de expertiză.
Au fost obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere actele de proprietate ale părților, raportul de expertiză și suplimentul la raportul de expertiză și a reținut că terenul proprietatea reclamanților are caracterul de loc înfundat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții -, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, apel respins de Tribunalul Olt prin decizia civilă nr.328/11.09.2006.
Împotriva deciziei Tribunalului Olt au declarat recurs pârâții, iar prin decizia nr. 72/18.01.2007 a Curții de APEL CRAIOVA, a fost casată decizia nr. 328 Tribunalului Olt și trimisă cauza pentru rejudecarea apelului.
A reținut instanța de control judiciar că în stabilirea servituții trebuie avute în vedere atât interesele proprietarului fondului dominant, cât și cele ale proprietarului fondului aservit, urmând a fi aleasă calea care să-i producă acestuia cele mai mici daune.
A mai statuat instanța de recurs că trebuie verificată posibilitatea constituirii unui drum de trecere pe terenul în suprafață nr. 49,3. proprietatea recurenților.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Olt sub nr-, s-a dispus o nouă expertiză topo cadastrală, întocmită de expert și s-a efectuat o cercetare locală concretizată în procesul verbal de cercetare la fața locului din data de 10.07.2007.
Prin decizia nr. 227/11.09.2007 Tribunalul Olta respins ca nefondat apelul pârâților, reținând că singura și cea mai puțin împovărătoare cale de acces pentru ca reclamanții, proprietari ai unui loc înfundat, să aibă ieșire la calea publică, este o variantă în linie dreaptă prin partea de nord a proprietății pârâților și printr-un culoar ce măsoară 126,29.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, criticând-o pentru nelegalitate.
Recurenții pârâți și au criticat hotărârea instanței de apel în ceea ce privește omisiunea analizării criticii lor, vizând nepronunțarea primei instanțe asupra cererii de acordare a cheltuielilor de judecată în acea fază procedurală.
Recurenții pârâți - și au susținut că tribunalul nu a analizat excepția inadmisibilității acțiunii în servitute, derivată din împrejurarea și că terenul pârâților, despre care s-a arătat că este fond aservit, este tot loc înfundat, neavând ieșire directă la calea publică, astfel că nu se poate face aplicarea dispozițiilor art. 616 Cod civil, decizia recurată fiind afectată sub acest aspect de motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
O a doua critică s-a referit la calea de acces aleasă de instanță pentru realizarea dreptului de servitute cu încălcarea dispozițiilor art. 618 Cod civil, în condițiile în care, pârâții au oferit în acest scop o suprafață de 49,30. având o lățime de 5,6, învecinată cu terenul reclamanților și delimitată de acesta printr-un gard din beton, susceptibil de a fi ridicat, teren de la care se asigură accesul la calea publică și care este folosit de proprietarii a 20 garaje.
S-a arătat că, dacă s-ar fi optat pentru trecerea pe această suprafață, s-ar fi respectat condiția ca servitutea să se realizeze pe calea cea mai puțin împovărătoare pentru proprietarul fondului aservit.
Reclamanții au mai susținut că nu s-a cercetat dacă există posibilitatea ca reclamanții să ajungă și în alt mod la calea publică, că nu s-a verificat cauza care a determinat înfundarea proprietății reclamanților, deși aspectele au fost anterior stabilite în sarcina tribunalului prin decizia de casare anterioară a Curții de APEL CRAIOVA.
Prin decizia nr. 119/05.02.2008, Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul pârâților, a casat decizia nr. 227/11.09.2007 și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul O l
Pentru a se pronunța astfel, instanța de control judiciar a reținut că prin decizia pronunțată Tribunalul Olta nesocotit nu doar dispozițiile art. 618 Cod civil, care ar atrage aplicabilitatea prevederilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și implicit modificarea deciziei, dar prin omisiunea analizării criticilor recurenților și, devin aplicabile în cauză dispozițiile art. 312 alin. 3 Teza ultimă Cod procedură civilă.
S-a mai reținut că Tribunalul Olt nu a respectat dispozițiile art. 315 Cod procedură civilă în sensul că, deși prin decizia anterioară de casare s-a statuat ca la stabilirea drumului de trecere să fie avute în vedere atât interesele proprietarului fondului dominant, cât și cele ale fondului aservit, urmând a fi aleasă calea care să producă cea mai mică dauna pentru proprietarul aservit, tribunalul a omologat raportul de expertiză întocmit de expert și a stabilit în sarcina pârâților obligația de a suporta trecerea reclamanților pe o cale de acces nejustificat de mare, cu atât mai mult cu cât suprafața deținută de recurenții pârâți era de mici dimensiuni.
S-a statuat că afectarea unei lățimi de 3 pe o lungime obligatorie de 28, ar însemna crearea unei situații deosebit de împovărătoare pentru titularii fondului aservit, incompatibilă cu dispozițiile art. 618 cod civil și cu principiul ce decurge din art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO ce reglementează dreptul de proprietate potrivit căruia, orice limitare a sa impusă pentru protejarea drepturilor și intereselor legitime ale altor persoane, trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit și să asigure un just echilibru între interesul particular al proprietarului și necesitatea reglementării folosinței bunurilor.
Instanța de control judiciar a concluzionat că Tribunalul O l a reținut o stare de fapt eronată, în sensul că suprafața de 49,3. oferită de recurenți ca drum de acces ar aparține altor proprietari, în neconcordanță cu concluziile raportului de expertiză întocmit de expert, din care rezultă că în situația în care s-ar acorda reclamanților dreptul de trecere pe această suprafață, s-ar obstrucționa accesul proprietarilor garajelor, împrejurare apreciată ca irelevantă de aceeași instanță.
Rejudecând după casare, Tribunalul Olta admis efectuarea unei noi cercetări locale apreciind că proba este utilă cauzei, având în vedere și considerentele deciziei de casare.
Prin decizia civilă nr.135/6 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a admis apelul pârâților - și.
A fost schimbată în parte sentința apelată, în sensul că pe fond s-a admis acțiunea formulată de reclamanții - și și s-a stabilit în favoarea acestora servitutea de trecere la calea publică pe terenul pârâților în suprafață de 49, 3. pe o lățime de 3. și pe toată lungimea terenului de 6,89. cu vecinătățile: E -, V- rest proprietate pârâți, S - proprietate reclamanți și N - alee publică de acces - -.
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței.
S-a respins apelul pârâților și, ca nefondat.
În motivarea deciziei s-a reținut că, deși terenul reclamanților nu are o ieșire la calea publică, având caracterul de loc înfundat, la stabilirea drumului de trecere trebuie avute în vedere și interesele proprietarilor fondului aservit, urmând ca această cale de acces să producă cea mai mică daună.
A apreciat instanța, raportat la cercetarea la fața locului, că stabilirea unei căi de acces la drumul public pe suprafața de 49,3. pe o lățime de 3 și pe toată lungimea acestui teren de 6,89. nu este împovărătoare pentru apelanți.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâții și, privind cheltuielile de judecată, s-a apreciat ca nefondat, reținându-se că împuternicirea avocațială privește pe toți pârâții și nu există dovezi că onorariul de avocat ar fi fost achitat de pârâții față de care s-a respins acțiunea.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs reclamanții și, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a invocat că prin modalitatea de stabilire a drumului de acces la calea publică, stabilită de către instanță, terenul rămâne în continuare loc înfundat, deoarece terenul este blocat de un zid de beton, pe care se sprijină două garaje care aparțin unor terțe persoane, iar dincolo de zid, terenul este revendicat de foștii proprietari.
Că, prin modalitatea dispusă nu se creează o cale de acces la calea publică reală și care să permită racordarea imobilului la utilitățile aflate la str. - -, singura cale de acces fiind dinspre str. - -, fiind cea mai scurtă cale și cea mai puțin prejudiciabilă pentru intimați.
Au arătat recurenții că în mod nefondat instanța de apel a înlăturat toate celelalte probe administrate în cauză, bazându-se în reținerea situației de fapt, doar pe cercetarea la fața locului.
Recursul nu este fondat.
Este de remarcat, în primul rând, că aprecierea instanței privind caracterul de loc înfundat al terenului, precum și a posibilității de acces la calea publică, constituie chestiuni de fapt care se bazează pe interpretarea și aprecierea probelor administrate și care nu mai pot face obiectul analizei instanței de recurs, după abrogarea cazurilor de casare prevăzute de pct. 10 și 11 în vechea reglementare a art. 304 Cod pr. civilă.
O eventuală reevaluare a probatoriilor în faza procesuală a recursului ar fi fost posibilă numai în măsura în care recurenții, în temeiul dispozițiilor art. 305 Cod pr. civilă, ar fi administrat proba cu înscrisuri care să contrazică situația de fapt reținută în etapele procesuale anterioare, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.
Raportat la situația de fapt reținută, instanța de apel a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 616 - 619 Cod civil, stabilirea căii de acces trebuind acordată pe calea cea mai scurtă, și care ar pricinui o mai puțină pagubă fondului aservit.
Existența gardului despărțitor dintre cele două proprietăți (plăci de beton), nu constituie un impediment la stabilirea căii de acces, pârâții fiind de acord cu ridicarea acestei plăci de beton.
Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza art. 312 Cod pr. civilă, a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta reclamantă - - și împotriva deciziei civile nr.135 din 06 mai 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți -, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 06 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
04.11.2008
Jud.apel
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Sorin Drăguț, Stela Popa
