Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 965/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr.965
Ședința publică de la 01 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Paraschiva Belulescu
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul și intervenientul, împotriva deciziei civile nr. 119 din 09 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, având ca obiect servitute.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul pârât și recurentul intervenient, ambii reprezentați de avocat și intimata reclamantă -, asistată de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat, pentru recurentul pârât și recurentul intervenient, a depus împuternicire avocațială din data de 25.09.2009. A solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri noi, pe care le va depune la următorul termen de judecată, constând în acte de stare civilă, în susținerea motivului 3 de recurs, înscrisuri privind existența pe rol a unor alte cauze civile și penale, care au legătură cu prezentul litigiu.
Instanța a pus în discuție cererile formulate de avocat, privind proba cu înscrisuri și amânarea cauzei pentru depunere de acte.
Avocat, pentru intimata reclamantă -, a depus împuternicire avocațială; a solicitat respingerea probei cu înscrisuri, considerând că nu este utilă cauzei cât și a cererii de amânare a cauzei, formularea la acest moment a acestei cereri nu poate fi decât o cerere de tergiversare a soluționării cauzei, arătând că, în măsura în care se dorea depunerea acestor înscrisuri, recurenții aveau posibilitatea să le depună până la acest termen de judecată.
Instanța a respins cererea de amânare, formulată de avocat, apreciind că nu sunt utile aceste înscrisuri, pentru soluționarea prezentei cauze.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța, apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurentul pârât și recurentul intervenient, a susținut motivele de recurs invocate în scris, pe care le-a dezvoltat oral, în raport de care a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a deciziei civile atacate, în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței civile, ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimata reclamantă -, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile a instanței de apel ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 4966 din 02.12.2008 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, ridicată de pârâtul, ca neîntemeiată.
S-a respins cererea privind crearea unei servituți de trecere formulată de reclamantă împotriva pârâtului și a intervenientului, ca neîntemeiată.
S-a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de către pârât și intervenient ca nedovedită.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Conform probelor administrate la prima judecare în fond a cauzei înregistrata sub numărul - a Judecătoriei Caracal în timpul vieții socrilor reclamantei, aceștia au vândut numitei o anexă gospodărească cu două camere, și terenul aferent acesteia, anexă care se află în spatele casei proprietatea pârâtului și intervenientului, numita, având la vremea respectivă drum de acces pe latura de vest a proprietății actuale a celor doi coproprietari, așa cum o descrie reclamanta în cererea de chemare în judecată.
Din actul de proprietate al reclamantei (sentința civilă nr. 30l2/16.11.2006 pronunțată de Judecătoria Caracal ) a rezultat că aceasta este proprietara unui imobil compus din casa de locuit (casa care în prezent nu mai există, lucru constatat de instanță cu ocazia cercetării locale) și a terenului aferent în suprafață de 70. imobile situate în C,- B, teren care nu este individualizat prin dimensiuni și vecini, iar din actul de proprietate al pârâtului si intervenientului reiese că aceștia au cumpărat împreună imobilul din-, compus din casă și teren în suprafață de 170. suprafață rezultată din acte, iar din măsurători reieșind suprafața de 227,178.
In aceste condiții, instanța nu poate să stabilească pe ce lungime trebuie constituit dreptul de trecere al reclamantei (20.sau l8 ) așa cum rezultă din raportul de expertiză, raport care a lăsat acest lucru la latitudinea instanței, fiind necesară o comparare a titlurilor părților pe calea unei acțiuni în revendicare, cerere cu care insă instanța de judecată nu a fost investită de către nici una dintre părți.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, invocată de către pârât la termenul din data de 16.10.2007, instanța a respins-o ca neîntemeiată, deoarece din sentința civilă nr. 30l2/16.11.2006, și din antecontractul de vânzare - cumpărare încheiat de reclamantă și soțul acesteia cu numita, aceasta este proprietara unui teren care se învecinează cu proprietatea pârâtului pe latura de Nord.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta -, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
S-a susținut că deși a dovedit cu acte, martori, expertiză și cercetare locală că este proprietara unui teren înfundat în suprafață de 70. situat în- B aflată în spatele imobilului compus din casă și teren ce aparține pârâților, și instanța a reținut întreaga situație de fapt, totuși a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată, pentru că expertiza ar fi neclară în ceea ce privește lungimea pe care ar trebuie stabilită servitutea de trece, fără să aleagă între cele două variante respectiv lungimea de 18 sau 20.
În consecință, s-a solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Prin decizia civilă nr.119 din 9 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul cu nr-, s-a admis apelul formulat de apelanta - reclamantă -, împotriva sentinței civile nr. 4966 din 02.12.2008 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât și intimatul intervenient, s-a schimbat în parte sentința în sensul că s-a admis acțiunea formulată de reclamantă și s-a stabilit servitute de trecere pe proprietatea pârâtului și intervenientului în suprafață de 48. potrivit variantei 1, schița 1, din raportul de expertiză întocmit de expert, aflat la fila 48 dosar nr. - al Judecătoriei Caracal, menținând restul dispozițiilor sentinței.
Au fost obligați intimații la cheltuieli de judecată către apelantă, respectiv 9,65 lei în apel și 419,3 lei în fond.
S-a reținut că instanțele au fost investite de reclamanta apelantă - cu acțiune în servitute de trecere în contradictoriu cu pârâtul și intervenientul.
Din probele administrate în cauză, a rezultat că reclamanta conform sentinței civile nr. 3012/16.11.2006, pronunțată de Judecătoria Caracal este proprietara unui imobil compusă din casă de locuit, casă care în prezent nu mai există, aspect constatat de instanță cu ocazia cercetării locale, și a terenului aferent în suprafață de 70. imobile situate în C- B, iar din contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2630/05.10.2006, rezultă că pârâtul și intervenientul au cumpărat împreună imobilul din- compus din casă și teren în suprafață de 170. suprafața rezultată din acte, iar din măsurători reieșind suprafața de 227,178.
Conform concluziilor raportului de expertiză nr. 815/25.06.2007, efectuat în cauză și depus în dosarul nr. - al Judecătoriei Caracal, terenul proprietatea reclamantei prezintă caracteristicile de loc înfundat conform dispoz. art. 616 Cod civil, în sensul că, nu are nici o ieșire la calea publică, iar expertul stabilește două variante ale căii de acces, de la terenul reclamantei către str. -, având suprafețe și lungimi diferite.
Instanța observând variantele propuse de expert și măsurătorile efectuate de acesta, a apreciat ca variantă optimă pentru constituirea unei căi de acces varianta nr. 1, prin care se constituie o cale de acces în suprafață de 48. astfel încât proprietatea pârâtului și intervenientului să nu fie afectată în mod excesiv având în vedere dispoz. art. 617 și 618 Cod civil.
Împotriva deciziei au declarat recurs pârâtul și intervenientul solicitând modificarea deciziei în sensul respingerii ca nefondat a apelului declarat de reclamantă. În subsidiar au solicitat casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a fi introduse în cauză și soțiile recurenților respectiv și.
În motivarea recursului recurenții au susținut că tribunalul nu a ținut cont decât de către expertiză la soluționarea cauzei, neluând în seamă celelalte acte de la dosar inclusiv cercetarea locală. Nu s-a observat că reclamanta nu este proprietara terenului de 70 mp; sentința civilă nr.3012 din 16 noiembrie 2006 nu constituie un act de proprietate, întrucât prin aceasta nu se stabilește că ea ține loc de act de vânzare-cumpărare; în sentință nu este identificat terenul ca amplasament și vecinătăți și nu rezultă care a fost actul de proprietate al vânzătoarei.
Recurenții au mai susținut că instanțele aveau obligația să introducă în cauză pe soțiile recurenților, acestea fiind coproprietare ale imobilului.
Recursul este nefondat.
Observându-se decizia recurată Curtea apreciază că la pronunțarea acesteia instanța de apel a avut în vedere ansamblul probatoriilor administrate, nu doar expertiza. În ce privește expertiza aceasta a fost o probă absolut necesară pentru individualizarea terenurilor deținute de către părți și identificarea unei căi de acces la imobilul reclamantei.
Sentința civilă nr. 3012 din 16 noiembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-, face dovada dreptului de proprietate al reclamantei cu privire la bunurile ce au făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare din 27 august 1995 (o casă de locuit din paiantă - în prezent demolată - și suprafața de 70 mp teren), chiar dacă în dispozitivul sentinței s-a omis a se trece mențiunea că hotărârea ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare. Hotărârea a fost pronunțată în temeiul art.1073 și 1077 Cod civil, dispoziții legale în baza cărora nu era obligatoriu ca o hotărâre cu un astfel de obiect să conțină mențiunea la care fac referire recurenții.
Sentința menționată este opozabilă recurenților câtă vreme aceștia nu au invocat un drept propriu de proprietate cu privire la suprafața de teren de 70 mp. ce a făcut obiectul sentinței (situație în care pentru soluționarea litigiului ar fi fost necesară compararea drepturilor invocate de către părți).
Câtă vreme suprafața de 70 mp. teren pentru care intimata reclamantă a făcut dovada dreptului său de proprietate este loc înfundat Curtea apreciază că în mod corect a fost admisă acțiunea și s-a stabilit o servitute de trecere pe terenul proprietatea recurenților.
Introducerea în cauză a soțiilor recurenților era posibilă numai în fața instanței de fond și numai la cererea intimatei reclamante, pentru respectarea principiului disponibilității. Întrucât intimata reclamantă nu a solicitat introducerea în cauză a persoanelor menționate aceasta urmează să se supună riscului inopozabilității hotărârilor pronunțate în litigiul de față în raport cu alte persoane care invocă și dovedesc un drept propriu cu privire la terenul fond aservit.
Întrucât criticile formulate de recurenți, care se încadrează în prevederile art. 304 pct. 7 și 9 Cod pr.civilă, nu sunt întemeiate în temeiul art.312 Cod pr.civilă, va fi respins recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul și intervenientul, împotriva deciziei civile nr. 119 din 09 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă -.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.jud.
Tehn.2 ex/7.10.2009
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu
