Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1210/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1210
Ședința publică din data de 15 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Sas Laura
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâtul Consiliul Județean S, cu sediul în mun. S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 1270 din 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns consilier juridic în calitate de reprezentant al pârâtului-recurent, lipsă fiind reprezentanții pârâților-intimați Inspectoratul Școlar Județean S, Municipiul S -prin Primar, Școala cu clasele I - VIII nr.1 S și reclamanții-intimați,.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, văzând că nu mai sunt cereri de formulat ori excepții de invocat și constatând recursul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul pârâtului recurent a precizat că în cauză este dată lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Județean S, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată tribunalului Suceava și înregistrată sub nr- din 13.05.2009, reclamanții,, toți reprezentați deSindicatul Județean de Învățământ " "S în contradictoriu cu pârâțiiȘcoala cu clasele I-VIII nr. 1,Municipiul S - prin primar, jud. S,Consiliul JudețeanșiInspectoratul Școlar al Județuluiau solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună obligarea pârâților la plata salariului de bază minim brut, conform art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național 2007-2010, de 440 pentru personalul nedidactic necalificat, 528 pentru personalul nedidactic calificat și pentru personalul didactic și didactic auxiliar încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este liceală, 550 lei pentru personalul didactic și didactic auxiliar încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este postliceală, 572 lei pentru personalul didactic încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este școala de maiștri, 880 lei pentru personalul didactic și didactic auxiliar încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este studii superioare, respectiv 660 lei pentru personalul didactic și didactic auxiliar încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este studii superioare de scurta durată, de la data pronunțării sentinței.
Au mai solicitat reclamanții obligarea pârâților la plata retroactivă a diferențelor salariale rezultate din suma datorată conform art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic Ia Nivel Național pe anii 2007-2010 și suma efectiv plătită, pentru perioada 1.01.2007- 1.10.2008, actualizată în funcție de rata inflației la data efectivă a plății.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că în data de 29.12.2006 a fost înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010 nr. 2895/2006 din 29.12.2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea V nr. 5 din 29.01.2007.
Art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național () prevede:
"(1) Se stabilesc următorii coeficienți minimi de ierarhizare, pentru următoarele categorii de salariați:
a) muncitori:
1. necalificați = 7,
2. calificați = 1,2;
b) personal administrativ încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este:
1. liceală = 1,2,
2. postliceală = 1,25;
c) personal de specialitate încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este:
1. școala de maiștri = 1,3,
2. studii superioare de scurtă durată = 1,5;
d) personal încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare = 2.
(2) de salarizare de la alin. 1 se aplică la salariul minim negociat pe unitate.
(3) Salarizarea personalului încadrat conform alin. 1 se va stabili ținând cont și de standardele ocupaționale corespunzătoare ocupației respective.
(4) Salariul de bază minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, în medie, este de 440 lei, adică 2,59 lei/oră, începând cu 1 ianuarie 2007. "
n raport de dispozițiile art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, este evident faptul că salariul de bază minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, în medie, este de 440 lei, adică 2,59 lei/ora, începând cu 1 ianuarie 2007, iar pentru personalul încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare este de 880 lei.
Potrivit art. 2 alin.(l) din Contractul colectiv de muncă la nivel național, Contractul colectiv de muncă unic la nivel național cuprinde drepturile și obligațiile angajatorilor și ale salariaților cu privire la condițiile generale de muncă prevăzute de legislația în vigoare, precum si cele convenite în procesul de negociere.
De asemenea, conform art. 3 alin. (1) lit. a) din același contract, clauzele contractului colectiv de muncă la nivel național produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile din țară, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, român sau străin/mixt).
În același sens sunt și dispozițiile art. 11 alin. (l) lit. d) din Legea nr.130/1996, republicată, conform căruia: clauzele contractului colectiv de muncă la nivel național produc efecte pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din tară, dar și cele ale art. 241 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, potrivit căruia clauzele contractului colectiv de muncă la nivel național produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară.
De asemenea conform art. 101 din prevede că "Drepturile prevăzute în contractele individuale de muncă nu pot fi sub nivelul celor stabilite prin contractele colective de muncă. "
Au mai precizat reclamantele că trebuie avut în vedere caracterul obligatoriu al Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național (), caracter garantat și de art. 41 alin. (5) din Constituția României, dar și faptul că acest contract a fost încheiat, așa cum rezultă din anexa 7 la acesta, de reprezentanții organizațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național și de reprezentanții Guvernului României, printre care și reprezentantul Ministerului Educației, Cercetării și
Reclamantele au mai arătat că nici Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de învățământ înregistrat la. cu nr. 5521/01/09.01.2004 și publicat în Monitorul Oficial al României - Partea a V-a, nr. 11/28.07.2004 și nici Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului S, nu conțin clauze referitoare la salariul de bază minim brut în învățământ, astfel încât dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel național, care nu se regăsesc în contractele la nivelele inferioare, având în vedere caracterul obligatoriu al contractului național pentru toți salariații din toate unitățile din România sunt obligatorii pentru toți salariații și angajatorii din țară, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, român sau străin/mixt).
Au mai precizat reclamantele că, așa cum rezultă din actele anexate prezentei acțiuni, membrii de sindicat ale căror drepturi și interese le reprezentă sunt angajați ai unităților de învățământ pârâte și au, conform tabelului și adeverințelor emise de conducerea unității de învățământ, anexate prezentei cereri de chemare în judecată, salariul de bază brut mai mic de 440 lei pentru personalul nedidactic, respectiv 880 lei pentru personalul didactic și didactic auxiliar cu studii superioare.
Ori, în condițiile în care salariul este unul dintre elementele esențiale ale contractului individual de muncă, rezultă, fără nici un dubiu faptul că, prin neacordarea, începând cu 1.01.2007, a salariului de bază minim brut reglementat de art. 40 din, unitățile de învățământ încalcă dispozițiile art. 101 din acest contract colectiv de muncă.
Totodată salariul de bază minim negociat este de cel prevăzut de Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, începând cu data de 01.01.2007 și aceasta trebuie avut în vedere din acest moment și nu cuantumul anterior (de 390 lei) care, în mod netemeinic și nelegal se aplică în continuare. Raportarea trebuie făcută la acest nou salariu, în conformitate cu dispozițiile art. 40 alin. 4 din
In drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă, ale art. 283 alin. (1) lit. c), art. 241 alin. (l) lit. d) din Codul muncii, ale art. 67 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, ale art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, ale art. 2 alin.(l), art. 3 alin.(l) lit. a), art. 101 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, ale art. 11 alin. (l) lit. d) din Legea nr. 130/1996, republicată.
În conformitate cu prevederile art. 242 Cod procedură civilă, reclamantele au solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Pârâtul Consiliul Județean S, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că între Consiliul Județean S și personalul din învățământ nu există raporturi de muncă.
Ceilalți pârâți, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 1270 din 04.06.2009, Tribunalul Suceavaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean S, ca nefondată și a admis acțiunea. Pârâții au fost obligați să calculeze și să acorde reclamantelor, începând cu data de 01.01.2007 și până la 01.10.2008 drepturile salariale rezultate prin luarea în calcul a unui salariu de bază minim brut de 440 lei pentru personalul nedidactic necalificat, 528 lei pentru personalul nedidactic calificat și pentru personalul didactic și didactic auxiliar încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este liceală, 550 lei pentru personalul didactic și didactic auxiliar încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este postliceală, 572 lei pentru personalul didactic încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este școala de maiștri, 880 lei pentru personalul didactic și didactic auxiliar încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este studii superioare, respectiv 660 lei pentru personalul didactic și didactic auxiliar încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este studii superioare de scurtă durată.
Au fost obligați pârâții să actualizeze în raport de rata inflației, drepturile salariale enunțate mai sus până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Suceavaa reținut următoarele:
Reclamantele fac parte din categoria personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic și solicită obligarea pârâților la calcularea și acordarea salariului de bază pentru personalul didactic, didactic auxiliar căruia i se aplică nr.OG 11/2007 să se ia ca și coeficient de multiplicare 1 pentru perioada 01.01.2007 - 03.2007 suma de 225,889 lei, pentru perioada 01.04.2007 - 01.09.2007 suma de 261,005 lei și pentru perioada 01.10.2007 - 12.2007 suma de 300,156 lei; pentru personalul nedidactic căruia i se aplică nr.OG 10/2007 să se calculeze salariul de bază pentru perioada 01.01.2007 - 03.2007 - în cazurile în care acesta este sub minimul prevăzut de Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, în funcție de natura postului ocupat precum și de nivelul studiilor.
Din întregul probatoriu administrat în cauză rezultă că personalul didactic și nedidactic auxiliar este retribuit conform Legii nr. 128/1997 modificată prin nr.OG 11/2007 luându-se ca și valoare a coeficientului de multiplicare 1 pentru perioada ianuarie - martie 2007 suma de 221,307, coeficientul de multiplicare 1 pentru perioada aprilie - septembrie 2007 suma de 221,307 lei și coeficientul de multiplicare 1 pentru perioada octombrie - decembrie 2007 suma de 259,593 lei.
Art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Național prevede coeficienți minimi de ierarhizare pentru personalul calificat, necalificat, administrativ, de specialitate, pentru personalul încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este școală de maiștri, studii superioare de scurtă durată, acești coeficienți se aplică la salariul minim negociat pe unitate, salarizarea stabilindu-se ținând cont și de standardele ocupaționale corespunzătoare ocupației respective, iar potrivit alin. 4 al aceluiași articol salariul de bază minim negociat este de 440 lei începând cu 01.01.2007.
Ca atare aplicând coeficienții de multiplicare prevăzuți de nr.OG 11/2007 rezultă că ei duc la un salariu de bază sub minimul prevăzut de Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, de 440 lei. În aceste condiții, potrivit prevederilor art. 241 alin. 1, lit. d din Codul muncii - Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național produce efecte obligatorii pentru toți salariații încadrați astfel potrivit prevederilor art. 8 alin. 2 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010 salariatul are dreptul să se prevaleze de dispozițiile cele mai favorabile din Contractul Colectiv de Muncă Unic și Codul muncii. Astfel se reține aplicarea art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic sens în care se impune coeficientului de multiplicare să corespundă cu salariul de bază prevăzut de Contractul Colectiv de Muncă Unic, acesta trebuind să fie de 255,889 și nu 221,307 pentru ca salariul minim să fie cel prevăzut de art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic.
Potrivit normei imperative prevăzută în art. 241 (1) lit. d Codul muncii clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară, în cazul contractului colectiv de muncă la nivel național.
Împotriva sentinței civile mai sus arătate, a formulat recurs, în termen legal, intimatul Consiliul Județean S, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
În motivarea recursului, se arată că prevederile art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național sunt nelegale, deoarece exced prevederilor art. 8 al. 1, art. 12 al. 1 și art. 24 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, prin contractele colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Mai mult, obligația asigurării fondurilor bugetare pentru plata drepturilor salariale solicitate de reclamanți o are Municipiul S, în conformitate cu prevederile Legii nr. 486/2006 a bugetului de stat pe anul 2007, Cap. II, lit. B, pct. 7, lit. "a" și lit. "a 1" și ale Legii nr. 84/1995, privind învățământul.
Consiliul Județean are obligația de a asigura fondurile bugetare doar pentru personalul încadrat în unitățile de învățământ special.
Analizând cauza, prin prisma motivelor invocate, în conformitate cu art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului, Curtea reține următoarele:
Finanțarea învățământului preuniversitar de stat are loc de la bugetul de stat și de la bugetele locale, conform art. 7 al. 3 din Legea nr. 84/1995, Legea învățământului.
Este adevărat că, potrivit atribuțiilor pe care le are stabilite prin Legea nr. 215/2000, art. 68 lit. "c" primarul întocmește proiectul bugetului local care cuprinde, ca și capitol distinct, bugetul unităților de învățământ.
Acesta este supus aprobării Consiliului local, conform art. 38 al. 2 din Legea nr. 215/2000, iar, după aprobare, este înaintat Consiliului județean pentru a fi avut în vedere la întocmirea și fundamentarea bugetului la nivel de județ și, mai departe, la întocmirea bugetului de stat.
După aprobarea legii bugetului de stat, Consiliul județean, prin hotărâre, repartizează unităților administrativ - teritoriale sumele defalcate (art. 40 al. 1).
În condițiile arătate mai sus, existența calității procesuale pasive a recurentului este confirmată prin lege.
În ce privește celălalt motiv de recurs, Curtea reține că, potrivit art. 8 al. 4 din Legea nr. 130/1996, la încheierea contractului colectiv de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal, fără a se distinge dacă aceștia provin din sectorul particular sau din instituții publice. Acest contract produce efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării și de afilierea lor la organizații sindicale.
Mai mult, potrivit art. 13 din Legea nr. 130/1996, părțile semnatare au obligația de a preciza în fiecare contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități și de ramură de activitate, unitățile în cadrul cărora se aplică clauzele negociate.
Or, în Anexa 7 a Contractului Colectiv de Muncă, sindicatul figurează ca parte semnatară, iar, la Anexa 4, la punctul 27 figurează ramura de învățământ între cele pentru care se vor încheia contractul colectiv de muncă.
În cuprinsul Legii nr. 128/1997 și OUG nr. 24/2000 nu există prevederi exprese privind cuantumul salariului minim de bază brut garantat în plată la nivelul ramurii învățământ, încât nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 12 din Legea nr. 130/1996.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu art. 312 al. 1 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Consiliul Județean S, cu sediul în mun. S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 1270 din 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
- - - - - -
OPINIE SEPARATĂ
Acțiunea reclamanților în plata unor drepturi salariale a fost întemeiată pe art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr. 2895/29.XI.2006, dispoziție prin care se stabilesc coeficienții minimi de ierarhizare care se aplică la salariul minim negociat pe unitate, având în vedere încadrarea, calificarea și condiția de pregătire profesională a salariaților, precum și standardele ocupaționale corespunzătoare ocupației respective.
Trebuie reținut faptul că reclamanții fac parte din categoria personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic din învățământ. Personalul didactic și didactic auxiliar este retribuit conform Legii nr. 128/1997, modificată prin nr.OG 11/2007, aprobată prin Legea nr. 220/2007, iar în cazul personalului nedidactic din învățământ, salarizarea se face conform nr.OG 10/2007, aprobată prin Legea nr. 231/2007.
În situația instituțiilor bugetare, prin contracte colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispozițiile legale (art. 12 alin. 1 din Legea nr. 130/1996).
În baza acestei prevederi cu caracter general, Statutul personalului didactic (Legea nr. 128/1997) dispune ca drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.
Art. 48 alin. 1 teza ultimă din același act normativ dispune că salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare, art. 48 al. 3 prevăzând elementele pe baza cărora se stabilesc salariile de bază pentru personalul didactic și didactic auxiliar.
Ce rezultă din aceste dispoziții legale: că salariul de bază și sporul nu pot face obiectul unei negocieri în cadrul contractelor colective de muncă, fiind stabilite conform legii.
Tot Legea nr. 128/1997 prevede că sunt supuse negocierii colective drepturile și obligațiile privind protecția muncii (art. 89 alin. 2), asigurarea transportului și a cazării de către instituțiile de învățământ superior pentru cadrele didactice care domiciliază în alte localități (art. 104 al. 4).
Însă, drepturile salariale a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, nu pot face obiectul unei negocieri colective în cadrul contractelor colective de muncă, așa cum impune art. 12 al. 1 din Legea nr. 130/1996.
Legea nu stabilește expres toate clauzele pe care trebuie să le cuprindă contractele colective la diferite niveluri, deci inclusiv cel la nivel național. Există din acest punct de vedere principiul libertății depline a părților privind stabilirea conținutului contractului pe care îl încheie, singurele limite fiind cele formulate la art. 238 din Codul muncii și art. 12 din Legea nr. 130/1996 privind clauzele interzise.
Faptul că Ministerul Educației și Învățământului este semnatar al Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010 nu are nici o relevanță în cauză.
Fiind un contract colectiv de muncă unic la nivel național, clauzele lui se aplică pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din țară, așa cum impune art. 11 alin. 1 lit. d din Legea nr. 130/1996 și art. 241 alin. 1 lit. d din Codul muncii.
El își găsește aplicare și în cazul reclamanților, personal didactic, didactic auxiliar și nedidactic, dar numai clauzele care reglementează alte drepturi și facilități, nu și clauzele ce reglementează salariul de bază, întrucât acesta, în cazul reclamanților, este stabilit prin dispoziții legale și, în acest caz, operează interdicția reglementată de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 130/1996.
Aceste clauze ale contractului colectiv de muncă unic la nivel național își găsesc aplicare în cazul salariaților ale căror drepturi salariale nu sunt stabilite prin dispoziții legale.
Art. 8 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 dispune: "Clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele și condițiile prevăzute de prezenta lege".
Trebuie reținut astfel că dispozițiile art. 40 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național nu au fost stabilite în favoarea reclamanților și nu se aplică acestor părți, întrucât, în cazul lor, salariile de bază au fost stabilite prin dispoziții legale, iar art. 12 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 dispune că nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
JUDECĂTOR,
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Ciută Oana, Sas Laura
