Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1381/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.1381

Ședința publică din data de 11 iulie 2008

PREȘEDINTE: Marilena Panait

JUDECĂTORI: Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina

: -- -

Grefier: -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC "" SA - Membru Grup cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1 și domiciliul procesual ales în B, dul - -, nr.4- 8, sector 1 la Societatea Civilă de Avocați și asociații, împotriva sentinței civile nr.743 din 30 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, a, G, G, C, -, C, toți cu domiciliul ales în comuna, sat, nr.994, județul D - la Cabinet de avocatură -, -, cu domiciliul ales în M,-, -.1,.10, județul D - la Cabinet de avocatură, domiciliat în M,-, -.1,.1,.5, județul D, în comuna, nr.285, județul D, domiciliat în M,-,.29,.B,.2,.31, județul D, domiciliat în M,-, -.A,.3,.13, județul D, domiciliat în M,-, județul D, domiciliat în comuna, nr.772, județul D, domiciliat în M,-, județul D, domiciliat în comuna Lungă, sat Lungă, județul D, domiciliat în comuna Lungă, sat Lungă, județul D, -, domiciliat în comuna, județul D, domiciliat în comuna,sat M, nr.19, județul D, domiciliat în comuna, sat, județul D, domiciliat în comuna, sat de, județul D, -, domiciliată în M,-, -,.2, județul D, cu domiciliul ales în, sat, nr.994 - la Cabinet de Avocatură -, domiciliată în M,-, județul D, domiciliată în M, dul 22, nr.30,.4,.129, județul D, domiciliată în M,-, -.2,.14, județul D, -, domiciliat în M,-, județul D, domiciliat în M, str.- -, -.1,.10, județul D - la Cabinet de avocatură, - G, domiciliat în comuna, județul D, domiciliat în comuna Lungă, sat, nr.117, județul D, cu domiciliu ales în comuna, sat, nr.994, județul D - La Cabinet de avocatură -, domiciliată în M,-, -.4,.21, județul D, domiciliat în M, str.-, nr.28, județul D, -, domiciliat în comuna, județul D, domiciliat în M, dul 22, nr.40,.4, județul D, domiciliată în comuna, sat Colibași, nr.162, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimații-reclamanți, a, G, G, C, -, C, -, avocat din Baroul Dâmbovița, potrivit contractului de asistență juridică 935/2008, lipsind recurenta-pârâtă SC "" SA - Membru Grup, intimații-reclamanți, -, -, -, - G, G, -,.

Procedura legal îndeplinită.

Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.

Avocat pentru intimații-reclamanți, a, G, G, C, -, C, -, declară că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.

Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația apărătorului intimaților-reclamanți că nu mai are alte cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Având cuvântul în fond pentru intimații-reclamanți, a, G, G, C, -, C, -, avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond, arătând că așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză reclamanții sunt îndreptățiți să primească suplimentările salariale, sumele fiind conforme cu adresa nr.380/05.02.2008 emisă de pârâtă. Nu solicită cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 6712/120/26.11.2007 pe rolul Tribunalului Dâmbovița reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC SA la care s-au conexat dosarele - privind pe reclamantul, nr-, privind pe reclamantul, -, privind pe reclamantul, nr-, privind pe reclamantul, nr-, privind pe reclamantul, nr-, privind pe reclamantul, nr-, privind pe reclamantul, nr-, privind pe reclamantul, dosar nr-, privind pe reclamantul -, nr-, privind pe reclamantul la care s-au conexat dosarele nr- privind pe reclamantul nr- privind pe reclamantul, nr.7034/120//2007 privind pe reclamantul -, și nr- privind pe reclamanta, la care s-au mai conexat dosarele nr- privind pe reclamanta, - privind pe reclamanta, - privind pe reclamanta, - privind pe reclamantul -, - privind pe reclamantul, - privind pe reclamantul - G, - privind pe reclamantul, nr- privind pe reclamantul, nr- privind pe reclamantul, nr- privind pe reclamantul, nr- privind pe reclamanta a, nr- privind pe reclamanta, nr- privind pe reclamantul, nr- privind pe reclamantul G, nr- privind pe reclamantul G, nr- privind pe reclamantul G și nr- privind pe reclamanții -, C și, la care s-au mai conexat dosarele nr- privind pe reclamantul -, nr- privind pe reclamanta, nr- privind pe reclamantul nr- privind pe reclamantul, nr- privind pe reclamantul și nr- privind pe reclamantul - reclamanții solicitând obligarea la plata drepturilor bănești reprezentând prime de Paște și de C reactualizate conform indicelui de inflație.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că în calitate de salariați ai societății pârâte, pentru munca prestată au primit lunar un salariu conform contractului individual de muncă și pe lângă acest salariu trebuia să beneficieze de o suplimentare salarială în cuantum de un salariu de bază mediu pe cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, conform art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pe anii menționați în cererea de chemare în judecată.

Cu toate acestea, nu au beneficiat de acele suplimentări salariale pentru anii 2004- 2007.

Reclamanții și-au întemeiat cererea pe prevederile art.166 din Codul muncii și ale art.168 alin.1 din CCM 2004-2007.

S-au atașat în copie: extras de pe contractul colectiv de muncă, carnetele de muncă ale reclamanților, practică judiciară în materie.

Pârâta a depus la dosar o întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât începând cu anul 2003 reprezentanții societății și cei ai au convenit ca pentru toți salariații drepturile salariale suplimentare de C și de Paști să fie incluse în salariul de bază al fiecărui salariat(art.168 alin.1 din CCM), în acest sens fiind negociat și inserat și art.168 alin.2, această precizare referindu-se la faptul că operațiunea includerii drepturilor salariale solicitate în salariul de bază nu a avut aplicabilitate limitată, doar pentru anul 2003, ci a continuat să producă efecte și în anii următori.

Prin decizia nr.3793/18.06.2007 Comisia Paritară a confirmat intenția părților cu privire la includerea bonusurilor cuvenite fiecărui salariat în salariul de bază, atât pentru anul 2003, cât și pentru anii următori, fiecărui salariat fiindu-i opozabilă atât reglementarea conținută de CCM cât și interpretarea oferită de către Comisia Paritară.

Intenția clară a semnatarilor CCM de a menține măsura includerii sumelor în discuție în venitul lunar este susținută de faptul că referirea la o măsură dispusă pentru anul 2003 nu se justifică decât în situația în care se intenționează ca ea să producă efecte în continuare, iar modalitatea de modificare a textului inițial convenit demonstrează continuitatea aplicării acestei măsuri.

Art.9 al CCM prevede că interpretarea clauzelor se face prin consens, iar dacă nu se realizează consensul clauza se interpretează în favoarea salariatului.

S-a mai arătat că promovarea acțiunii este prematură, întrucât ipotetic, dacă drepturile salariale nu ar fi fost incluse în salariu, dreptul de a formula acțiunea nu se poate considera născut atâta timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit.

Prin notele scrise depuse la dosar pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, întrucât potrivit disp.art.283 alin.1 lit.e din Codul muncii termenul de prescripție aplicabil acțiunilor rezultate din neexecutarea obligațiilor asumate prin CCM este de 6 luni, iar instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, constatându-se că potrivit dispozițiilor art. 283 al. 1, lit. c) din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de trei ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, iar lit. e), a aceluiași text de lege prevede un termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 168 din pe care și-au întemeiat reclamanții cererea, drepturile solicitate în prezenta cauză au un caracter de drepturi salariale suplimentare, fiind aplicabile, așadar dispozițiile art. 283 alin. 1, lit. c) Codul muncii, în privința termenului de prescripție.

La solicitarea pârâtei a fost admisă în cauză efectuarea unei expertize contabile, având ca obiective calculul primelor de Paști și C pentru perioada menționată în cererea de chemare în judecată, cu aplicarea indicelui de inflație, stabilirea faptului dacă aceste primei au fost incluse în salariul de bază, similar anului 2003, depunându-se raportul de expertiză contabilă care a concluzionat că reclamanții sunt îndreptățiți să primească drepturi suplimentare brute cuvenite pentru perioada 2004-2007, actualizate cu indicele de inflație.

S-a mai menționat că suma cuvenită drept supliment salarial și prevăzută de art.168 alin.1 din CCM nu a fost inclusă în salariile de bază pentru anii 2004 - 2007.

Pârâta a depus un punct de vedere extrajudiciar, din care rezultă că dacă primele de Paști și C au fost incluse în salariul de bază lunar nu mai pot fi evidențiate pe o coloană separată în statele de plată.

De asemenea, pârâta a invocat și excepția prematurității formulării cererii de chemare în judecată.

Prin sentința civilă nr.743 din 30 aprilie 2008 Tribunalul Dâmbovițaa respins excepția prematurității introducerii acțiunii, invocată de pârâtă, a admis cererile conexe formulate reclamanți, obligând pârâta să plătească reclamanților primele de Paște și de C astfel, pentru reclamanții, -, - câte 4156 lei; pentru reclamanții -, - G, și câte 1971 lei, pentru reclamanții, - și câte 6734 lei, pentru reclamanții -, G și, câte 3005 lei iar pentru reclamanții pentru care nu s-a efectuat raport de expertiză ( a, C, -, -, G, I G, ) la plata Primelor de C și Paște pentru perioada 2004-2007 conform art 168 (2) din CCM al fiecărui an, ținându-se cont de perioada lucrată la pârâtă de fiecare reclamant, sume actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței sumei până la achitarea efectivă și 200 lei cheltuieli de judecată pentru reclamantul.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:

Cu privire la excepția prematurității formulării cererii de chemare în judecată, aceasta a fost respinsă întrucât chiar pârâta în întâmpinare susține că drepturile salariale suplimentare solicitate de către reclamanți au fost achitate acestora, prin includerea lor în salariul de bază, astfel că nu se mai poate pune problema prematurității introducerii cererii de chemare în judecată în această situație.

Pe de altă parte, câtă vreme pârâta a solicitat respingerea acțiunii, în mod evident aceasta nu dorește să negocieze cuantumul suplimentării drepturilor salariale, conform art.168 alin.1 teza II din Contractul colectiv de muncă, neputându-și invoca propria culpă în ceea ce privește nerespectarea prevederilor acestui articol din Contractul colectiv de muncă în lipsa existenței unor negocieri cu.

Pe fondul cauzei, instanța a constatat că reclamanții au calitatea de salariați ai societății pârâte pe perioada menționată în cererea de chemare în judecată, conform art.65 și 66 din Codul muncii.

Potrivit art.168 alin.1 din CCM/2004 salariații SNP SA urmau să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate, în alin.2 făcându-se precizarea că pentru anul 2003 suplimentările vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.

În CCM 2005, art.168 alin.2 a fost modificat în sensul că în anul 2003 suplimentările salariale prevăzute la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, menținându-se prevederile alin.1.

Din probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri și expertiză contabilă rezultă că reclamanții sunt îndreptățiți să primească drepturi suplimentare pentru sărbătorile de C și Paște, actualizate pe baza indicelor de inflație, întrucât suma prevăzută la art.168 alin.1 din CCM nu a fost inclusă în salariul de bază pentru anii 2004- 2007.

Aceeași concluzie reiese și din interpretarea art.168 alin.1 și 2 din CCM 2004 - 2007, întrucât numai drepturile salariale suplimentare pentru anul 2003 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat. Dacă părțile contractante nu ar fi intenționat să acorde aceste drepturi și pentru anii 2004 - 2007 nu ar mai fi avut nici un motiv să le prevadă la art.168 alin.1 în contractele colective încheiate pentru această perioadă.

Mai mult, salariul de bază mediu pe SA la care se referă art.168 alin.1 din CCM nu este același în fiecare an, pentru a se susține de către angajator, care nu a făcut nici o dovadă în acest sens, că suplimentările salariale cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligației angajatorului reglementată de art.168 alin.1 din CCM 2004 - 2006.

Cât privește adresa nr.3793/2007 a Comisiei Paritare, invocată în întâmpinare de către pârâtă, aceasta nu poate fi luată în considerare, nefiind menționată calitatea persoanelor semnatare, aceea de reprezentanți legali ai părților, precum și mandatul necesar pentru întocmirea respectivei adrese.

Referitor la punctul de vedere întocmit prin expertiza extrajudiciară, tribunalul a apreciat că aceasta nu are relevanță în cauză întrucât pornește de la premiza că primele au fost incluse în salariul de bază lunar, ipoteză infirmată prin probele administrate în cauză, pe lângă faptul că este vorba de o expertiză extrajudiciară, în cadrul căreia nu au avut posibilitatea ambele părți să-și exprime poziția.

Totodată, pârâta a menționat în întâmpinare că potrivit art.9 din CCM interpretarea clauzelor din Contractul colectiv de muncă se face prin consens și în caz contrar, conform principiilor dreptului muncii, în favoarea salariaților

Făcând aplicarea acestui articol al contractului colectiv de muncă, precum și a art.168 din CCM 2004 - 2007 și având în vedere argumentele prezentate, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta la plata către reclamanți a sumelor ce reprezintă drepturi salariale suplimentare brute conform raportului de expertiză, iar în baza art.274 Cod procedură civilă, a obligat pârâta și la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea fără să observe că aceasta este prematură, deoarece în conformitate cu art. 168 alin. 1 Teza finală din plata primelor de sărbători era subsecventă negocierilor dintre Patronat și Sindicate care trebuia să aibă loc cu 15 zile calendaristice anterior fiecărei sărbători. Aceste negocieri nu au avut loc nici până în prezent și ca urmare nu se poate stabili valoarea concretă, modalitățile de acordare, criteriile și condițiile în care aceste prime urmează a fi plătite reclamanților.

Instanța de fond a greșit și atunci când a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, întrucât, în speță sunt incidente disp. art. 283 alin.1 lit.e Codul muncii, izvorul acestor drepturi salariale fiind contractul colectiv de muncă.

recurenta că începând cu anul 2003 primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază, fapt consemnat și constatat atât în cât și în Nota comisiei paritare, astfel că pretențiile reclamanților sunt nejustificate.

În oricare din situațiile invocate, modalitatea de calcul invocată de către reclamanți este greșită cât timp se raportează la nivelul salariului mediu brut pe unitate, deoarece art.168 CCM prevede că primele reprezintă câte un salariu de bază mediu pe unitate.

Intimații-reclamanți, legal citați, nu au formulat întâmpinare la recursul promovat, însă la termenul de judecată din data de 11 iulie 2007 fiind reprezentați de avocat au solicitat, în esență, respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond, depunând la dosar concluzii scrise, nefiind solicitate cheltuieli de judecată.

Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041cod.pr.civ. Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:

Prin invocarea excepției de prematuritate în primul motiv de recurs pârâta își invocă, de fapt propria culpă, deoarece chiar dacă prin art. 168 alin. 1 teza 2 din CCM se stabilește că anterior fiecărei sărbători cu minim 15 zile vor avea loc negocieri cu sindicatul în vederea stabilirii valorii concrete a modalităților de acordate, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor, împrejurarea că aceste negocieri nu au avut loc nu este imputabilă reclamanților ci recurentei care avea obligația conform contractului, să inițieze și finalizeze aceste negocieri.

Cu toate acestea, inexistența acestor negocieri nu presupune inexistența dreptului la plata suplimentărilor salariale cuvenite de Paști și C și al căror cuantum este deja determinat de disp. art. 168 alin.1 teza 1 din CCM ca fiind echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate.

Mai reține Curtea că instanța de fond a respins în mod corect excepția prescripției dreptului material la acțiune, întrucât potrivit art. 283 alin.1 lit.c Codul muncii în situația în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat termenul de prescripție este de 3 ani indiferent de izvorul acestor drepturi salariale, fiind de neconceput ca pentru aceleași drepturi să existe termene de prescripție diferite în funcție de izvorul acestora și în plus dispozițiile art. 283 alin.1 lit.c Codul muncii au caracter de normă specială în raport cu disp. art. 283.1 lit.e Codul muncii care se referă la toate drepturile, respectiv obligațiile prevăzute într-un contract colectiv de muncă între care și drepturile salariale.

A mai pretins recurenta că pretențiile reclamanților sunt total nejustificate deoarece drepturile salariale solicitate au fost deja achitate prin includerea acestor prime în salariul de bază începând cu anul 2003, situație constată de altfel și de către Comisia Paritară.

Sub același aspect recurenta arată că, oricum modalitatea de calcul a reclamanților este greșită, cât timp se raportează la nivelul salariului mediu brut pe unitate și nu la salariul de bază mediu pe unitate, așa cum se prevede prin art. 168 alin.1 CCM.

Este adevărat că începând cu anul 2003 s-a negociat ca primele de sărbători să fie incluse în salariul de bază, numai că începând cu anul 2004 acest lucru nu s-a produs, fapt dovedit cu expertiza contabilă efectuată în cauză și necontrazis de recurentă cu actele depuse la dosar.

În aceste condiții se constată că nu pretențiile reclamanților ci susținerile recurentei sunt lipsite de fundament, Curtea reținând că potrivit art.287 din Codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C și respectiv de Paște în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților.

Tot lipsită de fundament este și susținerea recurentei că instanța de fond ar fi calculat drepturile reclamanților raportându-se la salariul mediu brut pe unitate, deoarece expertul contabil a avut în vedere disp. art. 168 CCM calculând drepturile reclamanților în raport cu salariul de bază mediu pe unitate, situație care a și dus la admiterea acțiunilor conexate.

Așa fiind Curtea, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. constată că recursul este nefondat și urmează să îl respingă ca atare, menținând în totalitate sentința primei instanțe care este legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta pârâta SC "" SA - Membru Grup cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1 și domiciliul procesual ales în B, dul - -, nr.4- 8, sector 1 la Societatea Civilă de Avocați și asociații, împotriva sentinței civile nr.743 din 30 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, a, G, G, C, -, C, toți cu domiciliul ales în comuna, sat, nr.994, județul D - la Cabinet de avocatură -, -, cu domiciliul ales în M,-, -.1,.10, județul D - la Cabinet de avocatură, domiciliat în M,-, -.1,.1,.5, județul D, în comuna, nr.285, județul D, domiciliat în M,-,.29,.B,.2,.31, județul D, domiciliat în M,-, -.A,.3,.13, județul D, domiciliat în M,-, județul D, domiciliat în comuna, nr.772, județul D, domiciliat în M,-, județul D, domiciliat în comuna Lungă, sat Lungă, județul D, domiciliat în comuna Lungă, sat Lungă, județul D, -, domiciliat în comuna, județul D, domiciliat în comuna,sat M, nr.19, județul D, domiciliat în comuna, sat, județul D, domiciliat în comuna, sat de, județul D, -, domiciliată în M,-, -,.2, județul D, cu domiciliul ales în, sat, nr.994 - la Cabinet de Avocatură -, domiciliată în M,-, județul D, domiciliată în M, dul 22, nr.30,.4,.129, județul D, domiciliată în M,-, -.2,.14, județul D, -, domiciliat în M,-, județul D, domiciliat în M, str.- -, -.1,.10, județul D - la Cabinet de avocatură, - G, domiciliat în comuna, județul D, domiciliat în comuna Lungă, sat, nr.117, județul D, cu domiciliu ales în comuna, sat, nr.994, județul D - La Cabinet de avocatură -, domiciliată în M,-, -.4,.21, județul D, domiciliat în M, str.-, nr.28, județul D, -, domiciliat în comuna, județul D, domiciliat în M, dul 22, nr.40,.4, județul D, domiciliată în comuna, sat Colibași, nr.162, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11 iulie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina

- - --- - -- -

GREFIER,

-

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2008

Tehnored.2 ex./15.07.08

/

.fond nr- Trib.

Jud.fond

Președinte:Marilena Panait
Judecători:Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1381/2008. Curtea de Apel Ploiesti