Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1482/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR 1482/R/2008

Ședința publică din 22 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Aurora Popa JUDECĂTOR 2: Maria Galeș

JUDECĂTOR 3: Dana Cigan

Judecător - -

Grefier - -

Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta pârâtă SC ROMÂNIA SRL, cu sediul în T, Calea DN 6 KM 5.7, Județ T în contradictoriu cu intimata reclamantă,domiciliată în T,-,. 9, Județ T împotriva sentinței civile nr. 311/LM din 24 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor având ca obiect: litigiu de muncă.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru; recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu prevederile art 242 cod procedură civilă, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 311/LM din 24 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihors -a admis în parte cererea formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC România SRL și în consecință:

A fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei suma de 3966 RON reprezentând spor de vechime pentru perioada iunie 2004 - iunie 2007, urmând ca acest spor de vechime să fie acordat în conformitate cu criteriile avute în vedere de către expertul contabil prin raportul de expertiză contabilă ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și pentru perioada iunie 2007 - 24.03.2008.

Au fost respinse restul pretențiilor.

Din considerentele sentinței se reține că reclamanta este angajata pârâtei SC SRL Romania în funcția de operator linie din data de 1.08.2000. așa cum rezultă din contractul individual de muncă aflat la fila 4 dosar. În contractul individual de muncă încheiat între părți nu sunt cuprinse clauze referitoare la sporul de vechime acordat salariatului.

Conf art 157 muncii salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați sau reprezentanți ai acestora. Conf art 40 al.2 din contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2005 - 2006, sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază. Conf art 40 al.3. din contractul colectiv de muncă negociat la nivel național sporul de vechime ce poate fi acordat unui salariat pentru vechimea în muncă este de minim 5% pentru 3 ani vechime și maxim 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază.

Din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză rezultă că reclamanta avea o vechime în muncă la data de 15.06.2004. de 15 ani și 343 zile. La această vechime în muncă expertul a stabilit că pentru perioada 15.06.2004 - 15.06.2007. reclamanta este îndreptățită la un spor de vechime net actualizat cu rata inflației în cuantum de 3966 RON.

Conf art 283 muncii contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă. La încheierea contractului colectiv de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal.

Din examinarea acestui text de lege instanța a constatat că reclamanta este îndreptățită la un spor de vechime în muncă astfel cum este el prevăzut în contractul colectiv de muncă la nivel național și la nivel de ramură, chiar dacă acest spor nu este prevăzut în contractul individual de muncă încheiat cu societatea pârâtă.

Susținerile pârâtei că acest spor de vechime este inclus în salariul de bază al reclamantei, nu au nici un suport probator câtă vreme nu există nici o clauză contractuală respectiv un act adițional semnat de angajator și angajat care să cuprindă în mod expres că în salariul negociat este inclus și sporul de vechime. Simplele deducții ale pârâtei neconfirmate prin nici un act scris neavând nici un suport probator.

Față de aceste considerente și văzând în drept și disp. art 236 al.4. muncii conform cărora contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților, instanța ținând cont și de raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză urmează să oblige pârâta să-i plătească reclamantei suma de 3966 RON reprezentând spor de vechime pentru perioada iunie 2004 - iunie 2007, urmând ca acest spor să fie acordat în conformitate cu criteriile avute în vedere de către expertul contabil prin raportul de expertiză contabilă ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și pentru perioada iunie 2007 - 24.03.2008. ( data pronunțării prezentei hotărâri ).

În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sporului de vechime și pentru viitor pe întreaga perioadă a derulării contractului individual de muncă, instanța urmează să constate că în prezent nu se poate reține o eventuală culpă viitoare a angajatorului de plata acestui spor, nefiind încă născut dreptul la acțiune al reclamantei pentru viitor, condiție indispensabilă pentru promovarea unei acțiuni în instanță. Mai mult, obligația de plată a sporului de vechime s-a instituit în baza unor contracte colective de muncă la nivel de ramură și la nivel național care au o aplicabilitate limitată în timp astfel încât nu se poate deduce în prezent dacă în viitoarele contracte colective de muncă se vor mai menține clauzele referitoare la acordarea acestui spor de muncă. Față de aceste considerente instanța urmează să respingă acest capăt de cerere.

Ca o consecință a admiterii acțiunii formulate prin prisma disp. art 274 pr.civ. urmează să oblige pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 900 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert.

Împotrivaacestei sentințe a formulat recurs SC. ROMÂNIA SRL T solicitând casarea sentinței, rejudecarea fondului cauzei și respingerea pretențiilor intimatei contestatoare privind acordarea sporului de vechime în muncă pentru perioada iunie 2004- 24 martie 2008.

Recurenta critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât la negocierea contractului de muncă părțile au avut în vedere includerea sporurilor și adaosurilor în salariul negociat, cu excepția acelor sporuri care sunt reglementate expres în codul muncii sau prin legi speciale.

Pe de altă parte interpretarea clauzelor contractului se face conform principiului"in dubio pro rem", în favoarea sa ca angajator obligat la plata sumelor de bani.

Recurenta invocă interpretarea trunchiată a prevederilor contractului colectiv de muncă aflat în vigoare, conform art. 40 alin 2 din codul muncii sporurile se acordă numai în locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază, ori aici erau cuprinse, părțile negociind doar următoarele sporuri: spor pentru ora suplimentare, spor de bani pentru sărbătorile legale, pentru muncă de noapte pe care le-au inclus prevederile contractului de muncă. Toate celelalte eventuale sporuri fiind incluse în salariul negociat.

Recurenta invocă faptul că, instanța a interpretat greșit actul dedus judecății, aceasta nu a precizat nici actul normativ din care rezultă obligația unității de a stipula distinct sporul de vechime în contractul de muncă, în condițiile în care conform contractului de muncă unic la nivel național pe anul 2007- 2010" partenerii sociali" nu au avut în vedere o astfel de condiție iar negocierea salariului a avut loc la angajarea în muncă, ocazie cu care părțile au negociat un salariu " lunar", care includea toate sporurile cu excepția acelora care erau stipulate expres în acte normative distincte. Acordul de voință privind includerea sporului de vechime în salariul negociat a fost dat prin reprezentantul sindicatului la negocieri. De altfel, în contractul individual de muncă nu se regăsește noțiunea de " salariul de bază" ci aceea de salariu lunar, adică salariu negociat.

Recurenta invocă faptul că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că nici celelalte sporuri acordate contestatoarei nu sunt evidențiate distinct în carnetul de muncă și totuși au fost acordate.

De asemenea, invocă faptul că instanța de fond nu a ținut seama că în materialul probator a depus, procesul verbal de control nr. 15359 din 12 decembrie 2005 al Inspectoratului Teritorial d e Muncă în care a evidențiat că sporul de vechime este inclus în salariul negociat.

Iar la încheierea contractelor individuale de muncă unitatea a fost obligată să respecte modelul de contract individual de muncă pentru sectorul privat conform Ordonanței nr. 64/2003 a Ministerului Muncii.

În drept, art. 304 pct 8 cod procedură civilă, Legea nr. 168/1999, contractul colectiv de muncă, Legea nr. 154/1999 și HG nr. 281/1993.

Analizând motivele de recurs invocate prin prisma dispozițiilor art. 304 pct 8 și 9 cod procedură civilă, și din oficiu sub aspectul nulităților de ordine publică, conform art. 304 /1 cod procedură civilă, se apreciază că acestea sunt neîntemeiate, sens în care în baza art. 312 cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat și menținută ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond.

Criticile formulate de recurentă nu sunt întemeiate față de probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile privind contractul colectiv de muncă, raportul de expertiză, raportat la dispozițiile legale incidente.

Susținerile recurentei privind includerea sporului de vechime în salariul de bază la angajați, inclusiv al contestatoarei, prin stabilirea salariului de bază în procent cu 20% mai mare decât salariul minim pe economie sunt nefondate, în condițiile în care pe de o parte nu se specifică nici o sumă la rubrica " spor de vechime", iar pe de altă parte acest spor de vechime nu poate fi uniformizat la 20% pentru toate persoanele, existând tranșe obligatorii pentru fiecare perioadă de vechime, conform dispozițiilor legale.

De altfel, nu este întemeiată nici critica privind nepronunțarea instanței asupra probei privind procesul verbal de control, în condițiile în care hotărârea s-a pronunțat având în vedere tocmai coroborarea tuturor probelor dosarului, instanța putând grupa și răspunde printr-un considerent comun la apărările părții.

În acest context, corect a reținut instanța de fond că sporul de vechime nu a fost evidențiat nici în conținutul contractului individual de muncă, nici în carnetul de muncă al contestatorului, care face dovada vechimii și a sporurilor primite, instanța pronunțând hotărârea în concordanță cu dispozițiile art. 157,283 și 236 alin 4 codul muncii și respectiv a prevederilor art. 40 alin 3 lit d din contractul colectiv de muncă la nivel național, unde se stipulează sporurile minime pentru vechimea în muncă și faptul că prin contractul individual de muncă nu pot fi inserate clauze care să stabilească drepturi la nivel inferior celor din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură și la nivel național.

Aceste prevederi urmează a fi coroborate și întregite cu prevederile art. 20 alin 1 din legea fundamentală și a art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Față de cele mai sus expuse și neexistând nici un motiv de nulitate a hotărârii pe care instanța să-l invoce din oficiu în temeiul art. 304 ind 1 cod procedură civilă, hotărârea instanței de fond apare ca legală și temeinică, urmând a fi menținută și respins ca nefondat recursul declarat în cauză.

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate în condițiile art. 274 cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta pârâtă SC ROMÂNIA SRL, cu sediul în T, Calea DN 6 KM 5.7, Județ T în contradictoriu cu intimata reclamantă,domiciliată în T,-,. 9, Județ T împotriva sentinței civile nr. 311/LM din 24 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2008.

Președinte Judecător, Judecător Grefier

- - - - - - - -

Red dcz

20.11.2008

Jud fond,

2ex/21.11. 2008

Președinte:Aurora Popa
Judecători:Aurora Popa, Maria Galeș, Dana Cigan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1482/2008. Curtea de Apel Oradea